Tabloul lui Bellotto, Campo Santi Giovanni e Paolo. — Fotografie, 17 mai 2015 · W. Moroder · CC BY-SA 3.0

Fotografie, 17 mai 2015 · W. Moroder · CC BY-SA 3.0

Tabloul ca instrument

Un tablou din jurul anului 1745 arată cât de sus urca marea la Veneția

Dunga verde-maronie de la baza zidurilor, pictată de Canaletto și Bellotto, arată până unde udau pietrele fluxul și valurile mici în anii 1700. Dario Camuffo și Giovanni Sturaro au comparat-o pe 12 tablouri cu aceleași clădiri de azi. Cu datele maregrafului până în 2025, măsurătoarea lor arată că marea a urcat față de oraș cu aproximativ 74 ± 12 cm.

#Dunga de la baza zidurilor

Între 1743 și 1747, Bernardo Bellotto, nepotul și elevul lui Canaletto, a pictat Campo Santi Giovanni e Paolo, o piață din Castello. Ca unchiul său, folosea probabil o cameră obscură: o cutie cu lentilă care proiecta locul pe hârtie, ca pictorul să-i poată trage conturul. La picioarele caselor de pe Rio dei Mendicanti a lăsat o dungă subțire, verde-maronie.

Venețienii îi spuneau comune marino, „nivelul comun al mării”. Sunt alge care cresc până unde udă zidul fluxul obișnuit, cu valurile lui mici. Orașul le-a folosit linia de sus ca reper la construit și la săpat canale; uneori o și grava în piatră, cu literele CM.

#O ușă de apă, atunci și acum

Bellotto, 1743/1747Fotografie, 17 mai 2015 · W. Moroder, CC BY-SA 3.0

Ușa dintre cele două ferestre rotunde are, în tablou, două trepte uscate între prag și dunga de alge. În fotografia făcută de Wolfgang Moroder pe 17 mai 2015, aceeași ușă își are pragul sub apă, iar algele cresc pe canatul ei. Soclul de piatră de azi e mai înalt decât cel pictat: casa a fost placată din nou de atunci.

Dacă treptele aveau înălțimea obișnuită la Veneția, 17,5 cm, pragul stătea cu circa 35 cm peste dungă, adică la +38 cm față de zeroul venețian (media mării din 1885–1909). Limita algelor de azi, în jur de +84 cm, ar sta peste el, dacă pragul n-a fost mutat. Camuffo și Sturaro raportează, pe o vedere a lui Bellotto din același campo datată 1741, o ușă cu două trepte peste dungă; pe clădire, în jurul anului 2000, limita algelor stătea cu 77 ± 10 cm mai sus.

#Algele arată fluxul și valurile

Apa din lagună urcă și coboară de două ori pe zi. Algele cresc până unde ajung regulat fluxul și valurile mici; mai sus, piatra se usucă. Azi limita lor stă cu 47 ± 2 cm peste nivelul mediu al mării și cu 17 ± 2 cm peste fluxul mediu, după Camuffo, Bertolin și Schenal (2017).

Pe tablou, apa arată acum mareea medie din 2025. Linia aurie arată unde se opresc algele azi, iar cea palidă, mai jos, e dunga pictată de Bellotto.

#Douăsprezece tablouri din două sute

Camuffo și Sturaro au căutat dunga în circa 200 de vedute ale lui Canaletto și ale lui Bellotto. Au găsit 17 utilizabile și au păstrat 12, cele în care clădirile au rămas neschimbate din secolul al XVIII-lea, pictate între 1727 și 1758. Au măsurat pe fiecare clădire, la fața locului, cât de sus stă azi limita algelor față de cea pictată.

În medie, cu 69 ± 11 cm. După ce scad 8 cm, adăugați de valurile bărcilor cu motor și de fluxul mai înalt de după săparea canalelor adânci, rămân 61 ± 12 cm de mare urcată până în jurul anului 2000: 2,3 ± 0,4 mm pe an. Maregraful de la Punta della Salute, pornit în 1872, dă 2,4 ± 0,1 mm pe an pentru 1872–2000. Graficul pune măsurătoarea lor lângă maregraf.

#De la Bellotto până azi: 74 de cm

Media maregrafului pe 2025 e cu 12,6 cm peste media din 1993–2002, perioada pe care o folosesc Camuffo și Sturaro ca „azi”. Adunat la măsurătoarea lor, marea stă acum față de oraș cu aproximativ 74 ± 12 cm mai sus decât în anii 1727–1758. Limita algelor, care urcă și cu valurile bărcilor cu motor, ar fi cu circa 82 cm peste cea pictată. Pe tablou, apa e la fluxul mediu din 2025.

Pentru perioada cu maregraf, 1871–2014, Camuffo, Bertolin și Schenal estimează că orașul s-a lăsat cu 1,5 ± 0,3 mm pe an, iar marea a urcat cu 1,0 ± 0,3 mm pe an. În tasare intră și cei circa 10 cm din 1950–1970, când industria pompa apă din pânza freatică.

#În 2100

Zanchettin și colegii (2021) dau pentru Veneția, față de media 1986–2005 și cu o tasare de 1 mm pe an: +47 cm (32–62) cu emisii mici (RCP2.6), +81 cm (58–110) cu emisii mari (RCP8.5) și, într-un caz extrem, puțin probabil, de topire rapidă a calotelor, circa 180 cm. Față de zeroul venețian, asta înseamnă un nivel mediu de +70, +104 și +203 cm.

Cu emisii mari, fluxul mediu ar ajunge la circa +134 cm: peste marginea pieței de lângă canal (+107 cm) și peste nivelul de circa +110 cm folosit de obicei ca reper pentru ridicarea barierelor MoSE, care au apărat prima oară orașul pe 3 octombrie 2020. Tabloul arată apa fără bariere.

#Mută anul și apasă pe clădiri

Apa de pe tablou e fluxul mediu al anului ales. Până în 1871 nivelul e o linie dreaptă între tablouri și primul an de maregraf; din 1872 până în 2025 e media fiecărui an la maregraf; după 2025, o curbă care pleacă de la viteza de azi și ajunge la valoarea pentru 2100. Apasă pe o clădire ca să vezi la ce înălțime e față de fluxul de azi și de cel din 2100.

Anul

Mareea

#Întrebări

Cât de precis putea picta Canaletto?

Camera obscură îl ajuta să prindă contururile, dar tablourile erau terminate în atelier, iar unele vederi au fost repetate. Camuffo și Sturaro au preferat prima versiune a fiecărei vederi și au comparat proporțiile fațadelor cu clădirile de azi. Împrăștierea celor 12 măsurători a rămas sub 12 cm, cu tot cu variația de la un an la altul a nivelului algelor (3,8 cm).

E nivelul mării sau e Veneția care se scufundă?

Amândouă. Algele și maregraful măsoară marea față de oraș. Pentru 1871–2014, tasarea e estimată la 1,5 ± 0,3 mm pe an și creșterea mării la 1,0 ± 0,3 mm pe an. Măsurătorile din satelit pentru 2008–2011 au dat o tasare de 1,1 ± 1,0 mm pe an pentru oraș (Tosi și colegii, 2015).

Nu protejează MoSE orașul?

Barierele se ridică la mareele de furtună, în jur de +110 cm, și închid laguna câteva ore. Nu pot ține laguna închisă la fiecare flux: dacă nivelul mediu urcă destul, ar trebui ridicate de două ori pe zi. Din 2020, ISPRA dă două serii pentru Veneția; pagina o folosește pe cea care completează zilele de închidere cu nivelul mării din larg.

De ce tocmai tabloul acesta?

Arată clădiri care stau și azi, o dungă de alge vizibilă și o ușă de apă care se poate găsi într-o fotografie datată. Camuffo și Sturaro au lucrat pe o vedere a lui Bellotto din același campo, datată 1741. Imaginea de la National Gallery of Art e liberă (CC0) și destul de mare cât să se vadă pietrele.

#Cum e făcută pagina

Măsurătoarea din tablouri e a lui Camuffo și Sturaro, făcută la fața locului pe 12 clădiri. Aici e refăcută aritmetica lor: punctele din figura lor dau un nivel mediu de circa -36,2 cm față de zeroul venețian; media maregrafului din 1993–2002 e +24,8 cm, iar diferența, 61 cm, e valoarea lor corectată. Cu încă 12,6 cm până în 2025 se ajunge la circa 74 cm; marja de ± 12 cm e a studiului lor.

Pagina a încercat și o măsurătoare independentă, pe tablouri și fotografii din Wikimedia Commons, cu un protocol scris dinainte. Nu a reușit: pe cele 11 tablouri cercetate, treptele de apă sunt acoperite de gondole sau sunt în umbră, iar proporțiile pictate nu sunt destul de exacte ca pixelii să devină centimetri. A rămas o singură limită: la ușa dintre ferestrele rotunde, dunga a urcat cu mai mult de două trepte pictate, ceea ce se potrivește cu măsurătoarea lui Camuffo.

Apa de pe tablou e o reconstituire, nu o măsurătoare. Fiecare pixel primește o înălțime: canalul pictat stă la 8 cm sub dunga pictată, iar zidurile și oamenii sunt urcați de la locul unde ating apa sau pavajul, cu o perspectivă presupusă (orizontul tabloului și ochiul pictorului la circa 3,6 m peste campo, potrivite astfel încât figurile pictate să aibă 171 cm și aproape, și departe). Piața are înălțimile măsurate în 2010; a fost înălțată treptat din secolul al XVIII-lea, deci aici e piața de azi.

Fluxul mediu e luat la 30 cm peste nivelul mediu (47 − 17 cm, Camuffo și colegii, 2017). Înainte de 1872, nivelul e o linie dreaptă de la tablouri la primul an de maregraf. Curbele de după 2025 nu sunt o prognoză an de an: pleacă de la viteza de azi și ajung la valorile lui Zanchettin și colegilor pentru 2100.

#Surse

Imagini

Toate numerele de pe pagină sunt generate din aceste surse; nimic nu e completat de mână.