Norul de deasupra ta cântărește cât 80 de elefanți

Un nor pufos de vară, cam de un kilometru pe fiecare latură. Potrivește pariul în tone, apoi apasă butonul. Răspunsul apare abia după ce te hotărăști.

Greutatea asta numără numai apa. Aerul norului, cu tot cu stropi, trece de un milion de tone, și tot plutește. Mecanismul e mai jos, la De ce nu cade.

Socoteala cu umbra norului și kilometrul cub îi aparține meteorologei americane Peggy LeMone. Ea măsura lățimea norului după umbră, cu kilometrajul mașinii, când trecea pe sub el într-o zi cu soarele sus.

Alege felul norului, lățimea și înălțimea lui. Cântarul socotește apa din el după conținuturi de apă măsurate, iar tu te așezi pe taler cu propria greutate.

De pildă, o pânză de stratus de 10 kilometri pe 10, groasă de 300 de metri, adună 6.000 de tone de apă, cât 1.000 de elefanți masculi. Pune valorile în cântar și vezi.

Iar un nor de furtună de 10 kilometri pe fiecare latură, socotit cu 2,5 grame pe metru cub, ar aduna 2,5 milioane de tone. Socoteala e largă: într-o furtună apa nu stă împărțită egal, iar pentru norii de furtună nu există o singură valoare măsurată.

Apa norului stă spartă în stropi atât de mici, încât un milion dintre ei încap într-o singură picătură de ploaie de 2 milimetri.

Cât de iute cad stropii, în aer nemișcat

• Strop de cumulus, rază de 4 micrometri2,0 mm/s
• Strop de stratus, rază de 7 micrometri6,2 mm/s
• Strop de cumulus turn, rază de 10 micrometri12,6 mm/s

Măsurătorile directe dau pentru norii de vreme bună stropi cu raza medie de 4 micrometri, adică un diametru de 8 micrometri. Față de ei, o picătură de 2 milimetri strânge apa din vreo 16 milioane de stropi. Un milion iese cu stropul tip de 20 de micrometri din manualele NASA; amândouă socotelile își arată intrările.

Atât de mici, stropii cad greu. Cel obișnuit coboară cu 2 milimetri pe secundă. În aer perfect nemișcat i-ar trebui aproape șase zile să coboare un kilometru, iar aerul nu stă pe loc.

Trei răspunsuri se aud des. Doar unul e corect. Alege-l înainte să citești mai departe.

Întâi, aerul. Molecula de apă cântărește 18, față de 28 a azotului și 32 a oxigenului. Când moleculele de apă iau locul celor de azot și oxigen, amestecul se ușurează. La 2 kilometri înălțime, meteorologii americani socotesc aerul uscat la 1,007 kilograme pe metru cub și aerul norului la 1,003.

Apoi, stropii, care cad cu 2 milimetri pe secundă. Aerul care urcă într-un cumulus turn trece de 3.000 de picioare pe minut, adică 15,24 metri pe secundă: de peste 7.500 de ori mai iute. Până și curenții slabi, de 5 metri pe secundă, sunt de vreo 2.500 de ori mai iuți.

Așadar norul nu stă nemișcat: aerul umed urcă întruna, iar stropii cad încet prin el. Ce vezi pe cer e forma pe care o ia urcușul.

Nu toți norii țin la fel de multă apă. Barele arată mediile măsurate în trei feluri de nori.

Jumătate de gram pe metru cub e, cum spunea cercetătoarea care a cântărit norul, cât o bilă mică de apă într-un spațiu în care ai sta cu un prieten.

Paginile americane scriu pentru același nor 551 de tone. Ale lor sunt tone scurte, de 907 kilograme; în tone metrice ies tot 500.

Opt afirmații, fiecare cu dovada ei. Răspunde la toate, apoi trimite scorul unui prieten.