Cât costă să răcești casa: câți megawați cere fiecare grad de căldură în România

#Fluturele: sarcina cade, apoi căldura o ridică la loc

Pusă pe un grafic după temperatura de afară, sarcina României desenează doi umeri: iarna, frigul o ridică; vara, de pe la 26 °C în sus, o ridică răcirea. În zilele lucrătoare din iunie–august, fiecare grad al maximei zilnice peste 26 °C a adăugat în medie circa 130 MW la vârful de după-amiază. Panta nu s-a schimbat în deceniu: în fiecare dintre cele patru perioade de câte trei ani a ieșit între 126 și 134 MW pe grad, fără o direcție. S-a schimbat nivelul: în ultimii ani, tot fluturele stă mai jos, mai ales la amiază, când panourile de pe acoperișuri acoperă o parte din consum.

Asta înseamnă că o zi cu 35 °C cere după-amiaza cu circa 1.170 MW mai mult decât una cu 26 °C. O unitate de la Cernavodă are circa 706 MW, iar amândouă au circa 1.411 MW. Seara, între orele 18 și 23, gradul de căldură costă ceva mai puțin, circa 100 MW, tot fără o creștere de la an la an.

#Vârful de vară s-a mutat de la amiază la seară

Între 2015 și 2022, ziua-record a fiecărei veri și-a atins maximul la ora 13. Din 2023, la ora 20 sau 21. Conturul unei zile lucrătoare de iulie s-a răsturnat, dar nu pentru că serile ar fi crescut: la ora 21, sarcina medie a rămas aproape aceeași, 7.226 MW în 2022 și 7.195 MW în 2023. A coborât amiaza: la ora 13, de la 7.470 MW la 6.887 MW, într-un singur an.

Saltul din 2023 nu vine din producția solară raportată, care atunci a crescut cu doar 64 MW la amiază. Cea mai probabilă explicație pentru cea mai mare parte a lui sunt panourile de pe acoperișuri (noaptea, sarcina a scăzut doar cu 132 MW): curentul pe care casele și firmele îl produc și îl consumă pe loc nu ajunge în sarcina măsurată, așa că amiaza pare tot mai ușoară pentru rețea. Producția solară raportată a crescut și ea, de la 608 MW în medie la amiază, în iulie 2015, la 2.091 MW în iulie 2026. Seara, când soarele apune, rețeaua duce din nou totul.

#Vara nu a bătut încă iarna

În fiecare dintre cei doisprezece ani, vârful anual a rămas unul de iarnă. Distanța s-a micșorat însă: în 2024, vârful de vară, 8.530 MW la 17 iulie 2024, ora 20, a ajuns la 230 MW de vârful iernii, 8.760 MW la 23 ianuarie 2024. Iarna, fiecare grad cu care media zilei coboară sub 5 °C a adăugat între 61 și 89 MW la vârful de seară, fără o direcție clară de creștere.

Vârful fiecărui an calendaristic: ziua cea mai grea din iunie–august și ziua cea mai grea din ianuarie, februarie și decembrie ale aceluiași an. Pentru 2026, datele se opresc la 5 noiembrie, deci decembrie lipsește.

#Orașul tău: câtă răcire cere o vară

Gradele-zile de răcire adună, zi de zi, cu cât a depășit media zilei 24 °C. Între cele două decenii de mai jos, suma a crescut în fiecare oraș din listă. Alege un oraș, pune suprafața răcită și prețul tău pe kWh.

Grade-zile de răcire (baza 24 °C, media zilei), zile cu maxima de cel puțin 35 °C și nopți cu minima de cel puțin 20 °C, medii anuale ERA5-Land. (1991–2000 → 2016–2025).

#Metodă, limite și pagini înrudite

Sarcina orară a României este seria ENTSO-E republicată de Energy-Charts (Fraunhofer ISE), 1 ianuarie 2015 – 5 noiembrie 2026, mediată pe ore întregi, ora României. Temperatura orară este ERA5-Land, varianta de 9 km a reanalizei Copernicus, citită din arhiva deschisă Open-Meteo (până la 31 octombrie 2026) și mediată cu ponderile populației din 2021 ale celor zece mai mari orașe. Panta pe grad vine dintr-o regresie a vârfului zilnic de după-amiază (orele 12–18, zile lucrătoare, iunie–august) pe partea maximei zilnice de peste 26 °C, cu un nivel separat pentru fiecare an și pentru fiecare lună. Fără aceste niveluri, panta din 2024–2026 ar fi ieșit 157 MW pe grad: în acele trei veri sarcina a scăzut de la an la an, iar vara cea mai fierbinte, 2024, a avut și nivelul cel mai înalt. Pragul de 26 °C este o alegere: cu un prag între 24 și 28 °C, diferența dintre o zi de 35 °C și una de 26 °C iese între 990 și 1.170 MW.

Limitele țin de măsurătoare. Seria publicată este sarcina văzută de rețea: autoconsumul din panourile de pe acoperișuri nu apare în ea, în mare parte de aceea un model fără niveluri anuale, potrivit pe 2015–2023, supraestimează după-amiezile din 2024 cu 773 MW în medie. Pantele amestecă răcirea casnică, clădirile de birouri, magazinele și industria sensibilă la căldură; pagina nu desparte aceste părți. Pentru fiecare oraș, ERA5-Land este citită în cea mai apropiată celulă de uscat, cu temperatura adusă la altitudinea orașului (6,5 °C pe kilometru). Consumul este un model simplu: gradele-zile de răcire înmulțite cu suprafața, cu un coeficient de pierderi de 3,0 W pe metru pătrat și grad și un randament de răcire de 3,0. Raportul dintre decenii vine din date; nivelul absolut depinde de aceste două ipoteze.

Înrudite: prețul curentului oră de oră, în Curentul nu mai e ieftin noaptea; ce se întâmplă fără curentul nuclear, în Zilele fără Cernavodă; cât valorează ce produc panourile, în Cât face kWh-ul de pe acoperiș.

Surse

Energy-Charts (Fraunhofer ISE), sarcina și producția solară a României din ENTSO-E · ERA5 și ERA5-Land, Copernicus, prin Open-Meteo · Nuclearelectrica, puterea unităților de la Cernavodă (706,5 și 704,8 MW) · Institutul Național de Statistică, populația orașelor la recensământul din 2021.