Unsprezece ani, România nu a avut nicio zi întreagă fără curent nuclear. În 2026 a avut 93 de zile

#Noaptea, curentul a venit de peste graniță

Ziua, producția solară micșorează golul. Noaptea nu există soare, iar centrala dădea curent la fel la orice oră. De aceea golul se vede cel mai clar între miezul nopții și dimineață.

Între 14 august și 26 octombrie, la 3–5 dimineața, în România au intrat din țările vecine în medie 1.170 MW, aproape cât dădea centrala cu ambele reactoare (1.240 MW, mediana din 2025). În aceleași săptămâni din 2023, la aceeași oră, România trimitea curent în afară (498 MW). În 2024 și 2025 schimbul era aproape echilibrat (21 și 204 MW intrați).

Pe unde a intrat

La 3–5 dimineața, balanța s-a mutat spre import pe fiecare graniță. Prin Bulgaria și Republica Moldova, curentul care ieșea din România a ajuns să intre; spre Serbia, România aproape a încetat să mai trimită curent. Măsurătorile arată pe unde a trecut fizic curentul, nu cine l-a vândut: rețelele sunt legate, iar curentul cumpărat din Ungaria poate trece prin altă graniță.

La 29 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut românilor să consume mai puțin între orele 20 și 23, când soarele apune și importul atinge vârful zilei.

#De ce s-a oprit centrala, de două ori

Primul gol nu are legătură cu Dunărea. Pe 4 mai seara, reactorul 2 s-a deconectat automat după o defecțiune la un izolator al transformatorului care scoate curentul din centrală. Transformatorul a trebuit înlocuit cu unul de rezervă. Pe 10 mai, la ora 11, reactorul 1 a intrat în revizia planificată, pregătită cu doi ani înainte. Din 11 mai, prima zi întreagă, n-a mers niciunul. Reactorul 2 a revenit în rețea pe 30 mai seara, iar reactorul 1 pe 5 iulie.

Al doilea gol vine din secetă. Reactorul 1 a fost oprit controlat pe 28 iulie, „din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării”, cum a scris Nuclearelectrica la Bursă. Reactorul 2 a urmat pe 13 august. Centrala ia apa de răcire din Dunăre; operatorul nu publică nivelul exact la care trebuie să se oprească.

Pe 11 octombrie, Nuclearelectrica a anunțat că ambele reactoare rămân oprite în siguranță până când nivelul Dunării permite repornirea. Până la 26 octombrie 2026 nu a anunțat nicio reconectare.

#Cel mai aproape, înainte: două zile din 2017

În datele din cei unsprezece ani dinainte, producția nucleară a coborât sub 50 MW mai multe ore la rând doar de două ori: pe 13 mai 2017 (7 ore) și pe 1 iunie 2017 (15 ore, de la 4 dimineața până după-amiaza). În ziua cu cea mai mică medie, 1 iunie 2017, centrala a dat 197 MW. Câteva citiri izolate la zero din 2024 și 2025, între valori obișnuite, par să fie erori de raportare. Pentru 14 zile lipsesc datele.

#Ce urmează

Repornirea depinde de cât de repede crește Dunărea și de cât timp rămâne sus. Când un reactor va reveni, imaginea de mai sus se va schimba: datele sunt refăcute din aceleași surse, iar numărul zilelor se oprește la ultima zi fără niciun reactor.

Despre râul însuși, cât de rar e nivelul din 2026 față de 183 de ani de măsurători, vezi pagina „Dunărea la apă mică”. Despre prețul curentului oră cu oră, vezi „Curentul nu mai e ieftin noaptea”.

• Dunărea la apă mică, 1840–2026
• Curentul nu mai e ieftin noaptea

#Cum s-a numărat

Producția nucleară vine din datele publice ale operatorilor europeni de rețea (ENTSO-E), preluate de Energy-Charts: din oră în oră până în 2021, din sfert în sfert de oră după. Pentru fiecare zi, după ora României, s-a calculat media. O zi întreagă fără niciun reactor înseamnă că cel puțin 90% din citirile zilei sunt sub 50 MW; altfel, o medie sub 1.000 MW înseamnă un reactor sau o parte din zi, iar peste 1.000 MW, ambele. Pragurile au fost fixate înainte de numărare: un reactor dă în jur de 600–700 MW, ambele 1.200–1.400 MW.

În septembrie 2026 producția nucleară lipsește din date, deși restul surselor sunt acolo. Pentru zilele acestea s-a făcut bilanțul: consumul, minus tot ce au produs celelalte centrale, minus importul net. Când reactoarele merg, rămân de obicei 1.522 MW (mediana); în septembrie au rămas între 177 și 295 MW, la fel ca în zilele în care producția nucleară raportată e zero. Rapoartele Nuclearelectrica din 24 august și 11 octombrie confirmă că ambele reactoare stăteau. Aceste 30 de zile sunt numărate și marcate separat.

Datele lipsesc și pentru 14 zile din 2015–2025 (primele patru zile din 2015 și câteva zile din 2015, 2018 și 2021); zilele vecine arată ambele reactoare în funcțiune. Ele nu sunt numărate în niciun fel.

Curentul de peste graniță din secțiunea despre noapte e cel măsurat fizic pe fiecare linie, 2023–2026, ani în care sunt raportate toate cele cinci granițe (în august 2022 lipsește granița cu Ucraina). Pentru ziua aleasă, numărul de la 3–5 dimineața vine din schimburile programate, singurele raportate pentru toți anii; în săptămânile din 2026 cele două dau aproape același număr (1.169 și 1.170 MW).

Din decembrie 2024, producția raportată cu ambele reactoare a scăzut de la circa 1.380 la circa 1.230 MW, iar sursele consultate nu explică schimbarea. De aceea pagina nu compară puterea centralei între ani; ponderea din consum pentru ziua aleasă e cea raportată în acea zi.

#Surse

• Energy-Charts (Fraunhofer ISE): producția publică de curent a României, din datele ENTSO-E, 2015–2026; licență CC BY 4.0
• Energy-Charts: fluxurile fizice de curent peste granițele României, 2015–2026; licență CC BY 4.0
• Nuclearelectrica, rapoarte curente la Bursa de Valori București, 2026 (oprirea reactorului 2 pe 4 mai, revizia reactorului 1, reconectările din 30 mai și 5 iulie, opririle din 28 iulie și 13 august, starea din 24 august și 11 octombrie)
• Nuclearelectrica, 11 octombrie 2026: „Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavoda sunt menținute în stare oprită sigură”
• AGERPRES, 29 iulie 2026: apelul premierului Ilie Bolojan de a reduce consumul seara