Marius Comper · România

România, strat cu strat.

Ape, sate, castele, cutremure, migrație, școli, spitale și istorie. Fiecare lucrare de aici pornește de la o întrebare despre România și o urmărește în date până la capăt.

Dacă deschizi una singură.

Cele mai lungi zece râuri ale României: opt aveau numele scris înainte de anul 600, cu secole înainte ca vreun sat de azi să fie pomenit. O hartă din 18.214 așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând.

Toate cele 106 lucrări, de la cea mai nouă.

Lista completă, în ordinea publicării. Se încarcă 25 odată.

  1. Scrie localitatea. Vezi unde stă la cutremur.

    Caută localitatea ta printre cele 3.181 din noul tabel oficial de hazard seismic RTC 18-2026 și vezi valoarea PGA, poziția în țară și comparația cu altă localitate.

  2. UNESCO a numărat 277 de puncte pe frontiera romană a Daciei. Puține se pot vizita, cu bilet.

    Harta siturilor arheologice romane deschise publicului în România: Porolissum, Drobeta, Ulpia Traiana Sarmizegetusa și alte locuri vizitabile, cu program, tarife și surse.

  3. Satul tău a fost pe patru hărți diferite

    Compară pe aceeași hartă județele din 1930, ținuturile din 1938, regiunile dintre 1960 și 1968 și județele de azi. Caută o comună și vezi cele patru unități din care a făcut parte.

  4. Toată pădurea virgină catalogată în România e mai mică decât Bucureștiul

    Harta celor 448 de păduri virgine și cvasivirgine din catalogul național, cu cele opt componente românești UNESCO, evoluția catalogului din 2016 și protecția prevăzută de Codul silvic.

  5. Zona-tampon a unui parc natural permite tăierea rasă. A unui parc național, nu.

    Legea împarte fiecare parc național și natural în patru zone cu reguli diferite de tăiere. Harta reunește textul legii și actul de aprobare al fiecăruia dintre cele 29 de parcuri.

  6. De ce majoritatea alertelor RO-Alert din 2026 sunt despre urși

    Aproape 70% din alertele trimise prin RO-Alert între februarie și iulie 2026 anunță un urs, nu un dezastru. O hartă cu 222 de localități arată exact unde.

  7. Tezaur sau Fidelis

    Toate dobânzile Tezaur și Fidelis din 2026, comparate cu inflația, și un calculator de randament net după impozit (zero) și inflație — plus patru titluri mai vechi, deja scadente, urmărite cu inflația care chiar s-a întâmplat.

  8. Castelul se oprește la Carpați. Conacul, nu.

    Trei cuvinte pentru aceeași clasă de oameni: „castel” din latinescul castellum prin maghiarul kastély, „conac” din turcescul konak, „culă” din turcescul kula, la rândul lui din arabul kulle — turn. Castelul se oprește la munți; conacul trece; cula nu se mișcă din Oltenia.

  9. Cele mai vechi mănăstiri din România nu sunt în Bucovina

    Șapte din cele opt așezăminte monahale de dinainte de anul 1200 sunt în Banat, Crișana și Transilvania. Al optulea este în Dobrogea. În Moldova și în Țara Românească nu este niciunul.

  10. Cele mai vechi ruine din România

    Cele mai vechi ruine din țară nu sunt nici dacice, nici romane: sunt așezări fortificate neolitice și din epoca bronzului. Iar locul cel mai des relocuit din listă este un deal din Buzău, cu cinci sate și cinci cimitire unul peste altul.

  11. Ce s-a protejat?

    Ministerul Mediului a republicat pe 21 august 2026 proiectul Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Harta compară fișierul din 3 august cu cel din 21 august.

  12. Cât costă viața acum: prețurile din România în iulie 2026

    Un instrument practic pentru a vedea cum s-au mișcat mâncarea, energia, combustibilii, transportul și chiria în România.

  13. Două din șapte — zilele de sărbătoare care cad în weekend

    România are cele mai multe zile de sărbătoare legală din Uniunea Europeană, șaptesprezece. În medie, cinci dintre ele cad în fiecare an sâmbăta sau duminica. Compară douăzeci și opt de calendare naționale și vezi ce s-ar schimba cu o singură regulă.

  14. Paradoxul locuirii: de ce are România cei mai mulți proprietari din Europa și cea mai înghesuită locuire

    95,3% proprietari în acte, 40,5% supraaglomerare în camere. Cum a creat privatizarea din 1990 o națiune de proprietari fără lichidități.

  15. Punctele negre de pe șoselele României

    19 kilometri de drum, 170 de morți în cinci ani, dintr-un inventar oficial care n-a mai fost publicat la fel de detaliat din 2012.

  16. Biserica de lemn este o clădire de deal

    Carpații sunt tratați de obicei drept granița dintre două lumi de construcție. Bisericile de lemn nu o respectă: densitatea lor urcă la fel pe amândouă versantele și scade acolo unde se termină dealul.

  17. Ai pe cineva căruia să-i ceri ajutor?

    Aceeași anchetă, aceiași oameni, aceeași vizită: România dă cea mai mare notă din Uniune încrederii în ceilalți și are cei mai mulți oameni fără nimeni din afara casei căruia să-i ceară ajutor.

  18. Unde se termină asfaltul

    Un kilometru din patru de drum public românesc n-a primit niciodată un strat legat cu bitum sau ciment. Diferența ține de rangul drumului: 0,7% pe drumurile naționale, 30,2% pe cele județene și comunale. Caută-ți județul.

  19. Cum se nasc românii?

    O mie de nașteri din România, reorganizate după vârsta mamei, arată cum grupa cea mai frecventă s-a mutat de la 20–24 la 30–34 de ani între 1990 și 2022. Aceleași puncte se pot urmări după an, rangul copilului și județ.

  20. România se mută câte o comună odată

    În 34 de ani, orașele mari au stagnat sau au pierdut populație prin migrație, în timp ce comunele din jur au crescut cu zeci de oameni la mie pe an. Caută-ți localitatea și vezi cum s-a mutat România.

  21. Unde merg copiii la școală?

    La 100 de copii născuți în 2015–2019, România are 85 de elevi de școală primară în 2025: 91 la oraș, 79 la sat. Găsește-ți localitatea și vezi unde se adună sau se pierd copiii între localități.

  22. Cum respiră România turistică

    La Fundata, o comună de 656 de oameni, turiștii lasă 146 de înnoptări pe cap de locuitor pe an, într-un an aproape la fel de echilibrat ca al Bucureștiului. Explorează semnătura turistică a celor 712 localități.

  23. Când a ajuns modernitatea la tine?

    O cronologie a rețelelor de apă, canalizare, gaze și încălzire centralizată pentru 3.181 de localități, din 1990 până în 2025. Modernizarea a venit în straturi: 1.065 de localități au apă în rețea, dar nu și canalizare, iar din 382 de sisteme de termoficare au rămas 56.

  24. Ce vârstă are localitatea ta?

    România are 3.181 de vârste. În 528 de localități sunt acum înregistrați mai mulți oameni de 80 de ani și peste decât copii sub 10 ani; în 1992 erau 9. Caută-ți localitatea și vezi-i amprenta de vârstă.

  25. Câte rude te despart de Ginghis Han?

    Explozia combinatorică a strămoșilor, un studiu genetic celebru revizuit de două ori, și un instrument care transformă originea bunicilor tăi într-o distribuție de generații — nu într-un verdict.