Câți kilometri de drum neasfaltat mai are România?
La sfârșitul lui 2025, România avea 20.959 km de drumuri publice pietruite sau de pământ, 24% din rețeaua de 87.220 km. Aproape tot ce a rămas fără îmbrăcăminte, 99,4%, se află pe drumurile județene și comunale; pe rețeaua națională ponderea este de numai 0,7%.
Și drumul din comuna ta? Caută-ți comuna: ce spune OpenStreetMap, alături de ponderea oficială pe județ.
Rețeaua, an cu an
Din ce e făcut drumul public românesc
Institutul Național de Statistică ține evidența fiecărui kilometru de drum deschis circulației publice și îl încadrează în una din patru clase de acoperământ, pe baza raportărilor administratorilor de drumuri. Banda de mai jos arată cum se împart cei 87.220 km ai anului 2025. Mută anul și vezi cum s-a schimbat împărțirea din 2000 încoace, primul an în care cele patru clase sunt publicate separat.
În 2000, aproape exact jumătate din rețea, 49,8%, nu avea nicio îmbrăcăminte. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, ponderea e 24,0%. Drumurile pietruite au scăzut de la 26.633 la 14.018 km, iar cele de pământ de la 12.429 la 6.941 km. În același timp, clasa „modernizate" a crescut cu 26.388 km, în vreme ce rețeaua în ansamblu s-a lungit doar cu 8.741 km: cea mai mare parte a asfaltului nou a fost pusă pe drumuri care existau deja și erau de pietriș sau de pământ.
Cei 8.741 km cu care s-a lungit rețeaua între 2000 și 2025 sunt kilometri intrați în inventarul drumurilor publice. O parte pot fi drumuri construite, o parte drumuri preluate sau reclasificate din alte categorii; datele INS măsoară lungimea inventarului, nu lucrările executate, așa că nu putem spune care parte e care.
Clasificarea
Ce înseamnă fiecare dintre cele patru clase
Cifrele de mai jos sunt pentru 2025. Distincția care contează pentru cine merge pe drum e între primele două clase, care au un strat legat cu bitum sau ciment deasupra, și ultimele două, care nu au.
Modernizate
45.806 km · 52,5%Îmbrăcăminți grele: beton asfaltic sau beton de ciment, proiectate pentru trafic intens și o durată de exploatare de peste doisprezece ani. Aici intră și cei 1.268 km de autostradă.
Cu îmbrăcăminți ușoare
20.455 km · 23,5%Un strat bituminos mai subțire (macadam bituminat, anrobate bituminoase etanșate, mortare asfaltice), proiectat pentru trafic redus și mediu și o durată de opt până la doisprezece ani. E o suprafață legată, pe care praful nu se ridică.
Pietruite
14.018 km · 16,1%Macadam: piatră spartă compactată până la fixare, fără liant deasupra. Rezistă la trafic ușor, se colmatează, face praf pe uscat și făgașe la ploaie.
De pământ
6.941 km · 8,0%Terasamentul, fără nimic deasupra. Practicabil pe vreme bună; după ploaie sau la topirea zăpezii, solul decide dacă mai duce o mașină obișnuită.
Cele patru denumiri și încadrarea fiecărui kilometru vin de la INS. Descrierea tehnică a îmbrăcăminților grele și ușoare urmează clasificarea din literatura românească de drumuri, care le numește „permanente" și „semipermanente" și le deosebește prin materiale și durata de exploatare proiectată.
Cele două rețele
Aceeași țară, două rețele foarte diferite
Drumurile publice se împart administrativ în două: cele naționale, în grija statului, și cele județene și comunale, în grija consiliilor județene și locale. Aceleași patru clase de acoperământ, aplicate separat celor două rețele în 2025, arată așa:
Drumurile naționale
18.193 km · fără îmbrăcăminte: 134 km (0,7%)
Drumurile județene și comunale
69.027 km · fără îmbrăcăminte: 20.825 km (30,2%)
Un kilometru de drum județean sau comunal are de 41 de ori mai multe șanse să fie pietruit sau de pământ decât un kilometru de drum național. Explicația nu e că statul a asfaltat doar la el: drumurile naționale erau deja modernizate în proporție de 90,6% în anul 2000, deci acolo rămăsese puțin de făcut. Din cei 26.388 km adăugați clasei „modernizate" între 2000 și 2025, 22.347, adică 84,7%, sunt drumuri județene și comunale. Rețeaua locală a urcat de la 9,4% modernizată la 41,0%, o schimbare mult mai mare decât orice s-a întâmplat pe rețeaua națională în același timp.
Restul acelei rețele explică de ce cifra națională rămâne totuși un sfert. Rețeaua locală e de aproape patru ori mai lungă decât cea națională, și 20.825 km din ea sunt încă pietruiți sau de pământ, în scădere de la 38.841 km în 2000. Cu ritmul mediu al ultimilor douăzeci și cinci de ani, aproximativ 720 km pe an, ar mai fi nevoie de circa douăzeci și nouă de ani ca să se termine.
Ultima propoziție e o extrapolare simplă, nu o prognoză: presupune că ritmul se păstrează, că lungimea rețelei nu mai crește și că niciun kilometru deja acoperit nu se degradează înapoi. Niciuna dintre cele trei presupuneri nu e garantată.
Harta
Cât din rețeaua locală a județului tău e fără îmbrăcăminte
Harta colorează, pentru fiecare județ, ponderea drumurilor județene și comunale care sunt pietruite sau de pământ. Apasă pe un județ pentru fișa lui: cele patru clase în kilometri, plus traiectoria ponderii din 2000 până azi. Anul ales mai sus controlează și harta.
Se încarcă harta. Dacă nu apare, ponderile pe județe sunt în clasamentul de mai jos.
Bucureștiul apare fără culoare: are doar drumuri naționale și străzi orășenești, fără rețea județeană sau comunală. Străzile orașelor sunt măsurate separat, mai jos.
Județele cu cea mai mare pondere, 2025
- 1896 km din 1.64254,6%era 72,5% în 2000
- 2627 km din 1.27349,3%era 63,8% în 2000
- 31.369 km din 2.91646,9%era 70,6% în 2000
- 4519 km din 1.12346,2%era 51,5% în 2000
- 5913 km din 2.00045,6%era 68,2% în 2000
- 6835 km din 1.83445,5%era 49,0% în 2000
La celălalt capăt: Ilfov 7,1%, Brăila 9,3%, Teleorman 10,4%, Olt 10,7%. Brăila și Teleorman sunt singurele două județe care nu mai au niciun kilometru de drum județean sau comunal de pământ: Brăila din 2017, Teleorman din 2021.
Kilometrii fără îmbrăcăminte nu stau grămadă într-un colț de țară. Cele zece județe cu cei mai mulți adună 45,7% din total, iar primul dintre ei, Argeșul, doar 6,6%: problema e răspândită, nu regională. Ce se vede pe hartă e altceva: cât de diferit a mers asfaltarea de la un județ la altul. Vasluiul a coborât de la 78,5% la 20,6% în douăzeci și cinci de ani, Iașiul de la 75,6% la 23,1%, Clujul de la 69,2% la 22,1%. Tulcea a coborât de la 45,5% la 42,3%, Constanța de la 49,0% la 45,5%, Brașovul de la 51,5% la 46,2%.
Comuna ta
Și drumul din comuna ta?
Datele INS despre acoperământul drumurilor se opresc la județ. Harta OpenStreetMap, făcută de voluntari, are însă desenate și drumurile județene și comunale, iar la o parte dintre ele cineva a înregistrat din ce e făcută suprafața. Caută-ți comuna și vezi ce scrie pe hartă, pentru cât din rețea e înregistrată suprafața și ce spune statistica pentru județul tău. Nu este o statistică oficială.
Comune, nu orașe: pentru străzile orașelor vezi lista de mai jos.
Cele două surse, județ cu județ
În OpenStreetMap, drumurile cu număr DJ sau DC însumează 62.318 km, adică 90,3% din cei 69.027 km pe care îi dă INS pentru rețeaua județeană și comunală. Pentru 88,1% din această lungime, suprafața este înregistrată. Pe județe, cele două surse se potrivesc rar: ponderea oficială cade în intervalul OpenStreetMap în 15 din 41 de județe, depășește capătul de sus al intervalului în 18 și rămâne sub capătul de jos în 8. Nu putem spune care e mai aproape de realitate: INS înregistrează îmbrăcămintea pusă pe drum, OpenStreetMap ce au notat voluntarii până la 29 iulie 2026, iar la un drum fără nicio înregistrare suprafața rămâne necunoscută.
| Județ | Oficial (INS, 2025): pietruit sau de pământ | OpenStreetMap: interval | Drumuri cu suprafața înregistrată | Lungime în OpenStreetMap față de INS |
|---|
Ce numărăm și ce nu
Numărăm drumurile care au pe hartă număr DJ (județean) sau DC (comunal), fără cele în construcție sau doar planificate. Pe județe, aceste drumuri însumează între 77% și 102% din lungimea dată de INS, în mediană 92%. Asta nu dovedește că sunt aceleași drumuri, dar arată că hărții nu îi lipsește rețeaua. Drumurile fără număr pe hartă și străzile din sate fără număr DJ sau DC nu intră, deci lungimea drumurilor din comună poate fi mai mare decât cea afișată aici.
În această analiză, „pietruit sau de pământ” cuprinde etichetele surface=gravel, fine_gravel, compacted, pebblestone, stone, rock, ground, dirt, earth, mud, sand, grass și clay, plus unpaved, adică „fără îmbrăcăminte”, fără alte precizări. „Cu îmbrăcăminte” cuprinde asphalt, paved, concrete, paving_stones, sett, cobblestone și bricks. Listele de valori diferite (de exemplu asphalt;gravel) și valorile necunoscute sunt trecute la „neclar”. OpenStreetMap nu face deosebirea dintre „modernizat” și „îmbrăcăminte ușoară” din statistica INS, așa că se compară doar drumurile cu îmbrăcăminte și cele fără.
Conține informații din OpenStreetMap, © contribuitorii OpenStreetMap, disponibile sub licența ODbL 1.0 (openstreetmap.org/copyright). Extras Geofabrik din 29 iulie 2026. Contururile comunelor: ANCPI, prin geo-spatial.org, CC BY-SA 4.0. Datele derivate sunt în fișierul separat osm.json, tot sub ODbL.
Străzile orașelor
În oraș, măsurătoarea are doar două trepte
Străzile din interiorul orașelor nu intră în rețeaua de drumuri publice de mai sus și sunt măsurate cu un instrument mai grosier: INS publică doar lungimea totală și cât din ea e modernizată. „Nemodernizat", aici, acoperă la un loc îmbrăcămintea ușoară, pietrișul și pământul, deci nu e același lucru cu „pietruit sau de pământ" de pe hartă.
Cele 319 orașe și municipii pentru care există ambele cifre în 2025 au 32.465 km de stradă, din care 75,6% modernizați, în creștere de la 57,5% în 1990, când raportau ambele cifre 259 de orașe. Șaisprezece orașe au toată rețeaua de străzi modernizată. La celălalt capăt, în orașul Ștefănești din Botoșani sunt modernizați 8 km din 64.
Lista arată primele 400 de rezultate. Bara indică ponderea modernizată din rețeaua de străzi a orașului.
Metoda și sursele
De unde vin cifrele
Lungimea drumurilor publice, pe categorii administrative, tipuri de acoperământ, județe și ani, vine din matricea TRN139A a Institutului Național de Statistică, actualizată la 20 mai 2026 și descărcată pe 10 septembrie 2026 din TEMPO-Online. Ea acoperă anii 1990-2025, dar cele patru clase de acoperământ sunt publicate separat doar din 2000 încolo; înainte de asta se cunoaște doar cât era modernizat și cât avea îmbrăcăminte ușoară. De aceea toate cifrele despre pietriș și pământ din pagina asta încep în 2000. Lungimea străzilor orășenești și partea modernizată din ele, pe orașe și ani, vin din matricele GOS104A și GOS105A, actualizate la 27 august 2026.
Rețeaua județeană și comunală e calculată ca diferența dintre totalul rețelei și drumurile naționale. Cele două categorii acoperă împreună exact totalul, așa că scăderea dă același rezultat ca cifra publicată direct; am verificat asta pe toate cele 1.404 celule județ-an pentru total, modernizate și îmbrăcăminți ușoare. Pentru anul 2003 face o diferență: valorile publicate pentru pietruit și pământ pe rețeaua județeană și comunală sunt greșite în toate cele 54 de unități teritoriale din tabel (însumate, sunt cu 25.039 km sub totalul publicat în aceeași linie), iar scăderea le reface corect. Când un rând lipsește cu totul din tabel, valoarea e zero: cu această citire, cele patru clase însumează exact totalul publicat în fiecare celulă de după 2000, cu excepția anului 2003 și a două nepotriviri mici pe care INS le are în tabel: 29 km mutați între Cluj și Harghita în 2006 și un kilometru între Dolj și Mehedinți în 2011.
INS notează că, în absența unei actualizări oficiale complete la momentul publicării rezultatelor pentru 2025, pentru unul dintre județe au fost folosite datele privind drumurile comunale din anul precedent. Nu putem spune care: opt județe au între 2024 și 2025 o rețea locală identică la toate cele patru clase, ceea ce se poate întâmpla și fără nicio preluare de date, iar tabelul nu marchează județul afectat.
Cifra de 41 de ori din secțiunea despre cele două rețele e raportul dintre 30,17% și 0,74%, ponderile neacoperite ale celor două rețele în 2025. Ritmul de circa 720 km pe an e diferența dintre 38.841 km fără îmbrăcăminte pe rețeaua locală în 2000 și 20.825 în 2025, împărțită la cei douăzeci și cinci de ani. Contururile județelor provin din setul „UAT, România (poligon)" publicat de geo-spatial.org pe baza datelor ANCPI, sub licența CC BY-SA 4.0.
Ce nu spun datele: în ce stare e efectiv un kilometru încadrat drept modernizat. Clasa descrie tipul de îmbrăcăminte pus acolo, nu cât a mai rămas din el, iar un drum asfaltat acum douăzeci de ani și neîntreținut de atunci rămâne „modernizat" în tabel. La fel, lungimea nu spune nimic despre câți oameni folosesc drumul: cei 20.959 km fără îmbrăcăminte nu sunt repartizați aici pe populație, iar un drum comunal de pământ printre câmpuri și unul care e singura ieșire a unui sat sunt, în tabel, aceeași linie.
Toate cifrele publicate aici au trecut printr-o verificare independentă a pipeline-ului de calcul, făcută înainte de publicare pe datele brute descărcate. Verificarea a semnalat două erori pe care le-am corectat: kilometrii de autostradă erau tratați ca zero în categoriile în care INS nu îi publică deloc, iar traiectoria istorică a străzilor orășenești amesteca ani în care unele orașe apăreau într-o matrice și lipseau din cealaltă. A doua corecție a mutat ponderea modernizată a anului 1990 de la 57,4% la 57,5%.