170
Morți în cele mai grave 19 puncte
Doar aceste 19 kilometri de drum, dintr-un total de 138 la nivel național, au strâns 170 de morți în cinci ani, mai mult de o pătrime din bilanțul întregii liste din 2012.
Siguranță rutieră
În 2012, Poliția Română a publicat singurul inventar detaliat al kilometrilor de drum unde accidentele grave se repetau an de an. Cele mai negre 19 dintre ei au ucis 170 de oameni în cinci ani. Peste o treime dintre victime s-au strâns într-un singur județ, cel care înconjoară Capitala.
Harta de mai jos arată cele 19 kilometri de drum cu cele mai multe morți din inventarul oficial din 2012, plus patru sectoare unde CNAIR intervine azi, în 2026.
Fiecare punct are o sursă verificabilă; metodologia și limitele sunt explicate mai jos, înainte de tabelul complet.
Fiecare punct e un kilometru de drum unde, în cinci ani, au avut loc cel puțin 10 accidente grave cu cel puțin 10 morți sau răniți grav: definiția oficială a unui „punct negru”. Alege un punct pentru detalii sau filtrează după categorie.
Punct din inventarul 2012 Sector cu intervenție PNRR, 2026
Contur real, din datele geoBoundaries (World Bank / ANCPI, CC BY 4.0). Fiecare punct e poziționat pe localitatea numită de sursă, nu pe kilometrul exact, pentru că nu există un registru public care leagă kilometrajul oficial de coordonate GPS. Precizia variază: e bună pentru satele mici prin care trece direct drumul, dar mai slabă unde mai multe segmente apropiate (de exemplu cele două puncte de lângă Bragadiru, la 3 km distanță) sunt ancorate pe aceeași localitate.
Șapte dintre cele mai grave 19 puncte sunt în Ilfov, județul care înconjoară Bucureștiul: Bragadiru și Bulgaru pe DN6, Afumați pe DN2, Pădurea Ciolpani și Săftica pe DN1, plus un sector de pe autostrada A1, lângă Chiajna. Împreună au ucis 67 de oameni în cinci ani, pe niște drumuri de intrare în Capitală, aglomerate și fără parapet median la vremea inventarului.
Un „punct negru” nu e o expresie jurnalistică. E o categorie oficială: un kilometru de drum pe care, în cinci ani consecutivi, s-au produs cel puțin 10 accidente grave, cu cel puțin 10 morți sau răniți grav. Poliția Română identifică aceste sectoare analizând baza de date a accidentelor rutiere (EAC) cu metoda densității Kernel, aceeași tehnică GIS folosită pentru a găsi „focarele” unei epidemii pe hartă și aplicată aici accidentelor rutiere.
Ultimul inventar făcut public în detaliu, cu kilometraj exact, a fost cel din 2012: 138 de puncte negre la nivel național, responsabile pentru 1.517 de accidente grave, 569 de morți și 1.369 de răniți grav în doar cinci ani. Numai drumul DN1, de la București la Ploiești, Brașov, Sibiu și Cluj, concentra 37 dintre ele, cu 157 de morți; DN2, spre Buzău și mai departe spre Ucraina, alte 21, cu 90 de morți.
De atunci, CNAIR și Poliția Rutieră au continuat să actualizeze lista: un comunicat din 2026 vorbește despre zeci de sectoare noi monitorizate. Dar n-au mai publicat niciodată o listă la fel de detaliată, cu kilometraj și bilanț pentru fiecare punct în parte. Cele 19 puncte de pe hartă, cu cele mai multe morți din lista din 2012, rămân așadar cea mai precisă imagine publică pe care o avem despre geografia reală a acestor accidente.
Geografia lor nu e împrăștiată la întâmplare. Veștem, pe DN1 lângă Sibiu, a strâns 15 morți în zece accidente, pe o singură curbă, într-un singur kilometru. Dar cea mai densă concentrare e la porțile Bucureștiului: pe cei câțiva kilometri de DN6 dinspre Bragadiru, pe DN2 înainte de Afumați, pe DN1 prin Pădurea Ciolpani și pe A1 lângă Chiajna, șapte puncte diferite au adunat 67 de morți: semnul unor drumuri de mare trafic, construite pentru un oraș mult mai mic decât Bucureștiul de azi.
Din 2022, prin PNRR, CNAIR a alocat pentru siguranța rutieră peste un miliard de lei: exact 1.000.000.239 de lei, potrivit companiei. Banii au plătit aproape 130 de sisteme de reducere a vitezei la intrarea în localități, în jur de 100 de milioane de lei în treceri de pietoni luminate și cu detecție, sensuri giratorii, pasarele cu lift și scară rulantă și kilometri de parapet median, mai ales pe DN1 și DN2, drumurile pe care CNAIR le numește azi cele mai periculoase din administrarea sa. Rezultatul revendicat: o reducere de 42% a numărului de victime din accidentele grave, în ultimii cinci ani, la punctele negre monitorizate.
Lista de azi s-a extins și geografic. Patru sectoare din județul Cluj (Luna, pe DN15; Florești și Gilău, pe DN1, spre Oradea; Fundătura, pe DN1C, spre Dej) au intrat recent pe lista intervențiilor PNRR, semn că programul a ajuns dincolo de coridorul București–Ploiești care domina inventarul din 2012.
Progresul e real, dar pornea de foarte sus. În 2024, România a înregistrat 78 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană și aproape dublul mediei europene de 44. În 2025, cifra a scăzut la 68 de morți la un milion de locuitori, cu 12% mai puțin decât anul anterior, dar tot pe locul al doilea în UE, în spatele Bulgariei. Kilometrii care ucideau în 2012 nu mai sunt neapărat aceiași astăzi; faptul că țara rămâne, an de an, în vârful acestui clasament arată că problema a rămas la fel de mare, chiar dacă geografia ei s-a schimbat.
170
Doar aceste 19 kilometri de drum, dintr-un total de 138 la nivel național, au strâns 170 de morți în cinci ani, mai mult de o pătrime din bilanțul întregii liste din 2012.
9 drumuri
Cele 19 puncte se întind pe doar nouă drumuri (DN1, DN2, DN3, DN6, DN7, DN11, DN21, A1), semn că problema ține de traseul și traficul unor coridoare întregi, nu de accidente izolate.
4 noi
Cele patru sectoare Cluj cu intervenție PNRR din 2026 arată că lista oficială s-a extins dincolo de coridorul dominant din 2012, București–Ploiești–Sibiu.
Tabelul complet, cu toate cele 19 puncte din inventarul 2012 și cele 4 sectoare cu intervenție PNRR din 2026. Poți filtra după categorie cu butoanele de mai sus.
| Categorie | Drum | Km | Județ | Localitate | Morți | Accidente | Răniți grav | Perioadă |
|---|
Fișierele conțin toate cele 23 de puncte, cu coordonate WGS84, gata de folosit în QGIS, un editor OSM sau orice hartă bazată pe GeoJSON: pentru proiectanți de drumuri, asociații de siguranță rutieră sau contribuitori la hărți de navigație.
Cele 19 puncte din inventarul 2012 sunt cele mai grave dintr-o listă oficială de 138, publicată de Poliția Română pe baza accidentelor din 2007–2012; sursa exactă a fiecărei cifre e verificată separat. Poziția fiecărui punct e localitatea numită de sursă, nu kilometrul exact, pentru că nu există un registru public care leagă punctele kilometrice CNAIR de coordonate GPS. Un punct din lista inițială de 20, lângă Iași, a fost eliminat pentru că localitatea numită de sursă („Zorile”) nu a putut fi identificată pe hartă. Cauzele accidentelor nu sunt atribuite fiecărui punct în parte, decât acolo unde sursa le leagă explicit de acel loc; metodologia oficială folosește viteza neadaptată și nerespectarea priorității ca atribute recurente în analiză, fără să le lege de fiecare punct individual.