Atlas · situri arheologice, epocă după epocă

Cele mai vechi ruine din România

Lista monumentelor istorice consemnează 3.843 de situri arheologice, cu 7.954 de straturi datate, de la paleolitic până în Evul Mediu. Foarte puține sunt ruine pe care le poți vedea. Cel mai des relocuit loc din țară este o coastă de deal din Buzău, cu cinci așezări și cinci necropole una peste alta — iar dacii și romanii sunt straturile de deasupra.

Marius Comper · 12 septembrie 2026

Cinci sate și cinci cimitire, pe același deal

Pietroasa Mică este un sat de câteva sute de case la poalele dealului Istrița, în județul Buzău. Pe o coastă căreia i se spune Pe Căliman, Lista monumentelor istorice înregistrează zece obiective distincte. Cinci sunt așezări. Cinci sunt necropole. Merg în perechi: de fiecare dată când cineva a ridicat un sat acolo, și-a îngropat morții alături.

Perechile acoperă aproape cinci mii de ani. Prima este din mileniul al IV-lea î.Hr. și aparține culturii Gumelnița. Ultima este din secolele al IX-lea și al X-lea și aparține culturii Dridu. Între ele stau o așezare Monteoru din epoca bronzului, una geto-dacică de la secolul al V-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. și una din secolele al VI-lea și al VII-lea.

așezarenecropolă

Niciun alt punct numit din lista națională nu are mai mult de două astfel de perechi. Pe Căliman are cinci. Situl din care fac parte adună 23 de obiective înregistrate, al doilea ca număr din țară; primul, cu 27, este în satul vecin, Pietroasele, în aceeași comună.

Ce nu spune lista

Zece obiective înregistrate înseamnă zece obiective înregistrate, nu locuire neîntreruptă. Între Gumelnița și Monteoru sunt vreo două mii de ani în care lista nu consemnează nimic acolo. Ce arată ea este altceva: că același loc a fost ales din nou, de cinci ori, de oameni care nu aveau cum să știe unii de ceilalți.

Comuna a mai dat ceva. În 1837, la Pietroasele, a fost găsit un tezaur de aur de la sfârșitul secolului al IV-lea: vreo douăzeci și două de piese, dintre care au mai rămas douăsprezece. I se spune Cloșca cu puii de aur și se află la Muzeul Național de Istorie a României; între 1916 și 1956 a stat la Moscova.

O pateră de aur din tezaurul de la Pietroasa, găsit în 1837 pe dealul Istrița. Din cele douăzeci și două de piese ale tezaurului au mai rămas douăsprezece.Fotografie: Laci3, Wikimedia Commons, CC0.

Cu toate acestea, articolul despre comuna Pietroasele de pe Wikipedia în română a fost deschis de 1.664 de ori în douăsprezece luni. Cel despre Sarmizegetusa Regia, de 41.737 de ori. Cel despre Castelul Bran, de 62.731 de ori.

Dealul din Buzău este capătul unei numărători mai mari. Restul acestei pagini o face.

Termele romane de la Pietroasele, în aceeași comună. Sunt una dintre cele douăsprezece construcții de băi romane pe care le consemnează lista.Fotografie: Andrei Stroe, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro.

Tot ce a înregistrat statul, epocă după epocă

Categoria arheologică a Listei monumentelor istorice are 9.672 de rânduri. Strânse pe situri — un sit fiind un loc, iar rândurile lui, straturile — ies 3.843 de situri localizate, cu 7.954 de straturi datate. Harta le parcurge în ordine, de la paleolitic la Evul Mediu. Siturile din epocile trecute rămân pe hartă, mai palide, ca să se vadă cum se adună. Fiecare punct își deschide fișa: ce anume este acolo și în ce cuvinte îl datează lista. Harta se poate mări, iar județele se pot lua pe rând.

Se încarcă harta…

Cel mai vechi desen din listă nu are dată în ea

Peștera Coliboaia, din munții Bihorului, este trecută la categoria A, de interes național, cu rubrica de datare goală. Motivul este că pereții ei au fost citiți abia în septembrie 2009, când niște speologi au fotografiat într-o galerie desene făcute cu cărbune: capete de bizon, de urs, de rinocer. Datările cu radiocarbon publicate de atunci le dau între 32.000 și 35.000 de ani. Ar putea fi cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală.

Lista are 68 de situri paleolitice și 11 mezolitice. Sunt cele mai puține dintre toate epocile, și e de așteptat: o tabără de vânători lasă mai puțin în pământ decât un sat, iar ce lasă stă mai adânc. Numărul măsoară cât s-a săpat, nu câți oameni au trecut pe acolo.

Interiorul peșterii Coliboaia, în munții Bihorului. Desenele se află într-o galerie care nu este deschisă vizitatorilor; peștera a fost pusă sub protecție imediat după 2009.Fotografie: Tommy from Arad, Wikimedia Commons, CC BY 2.0.

Cele mai vechi ruine nu sunt nici dacice, nici romane

Dacă din tot ce e îngropat se caută ce a rămas vizibil — o fortificație, un zid, un edificiu — atunci cele mai vechi ruine din țară sunt cu câteva mii de ani mai vechi decât orice cetate dacică. Sunt așezări fortificate neolitice și din epoca bronzului, pe dealuri pe care nu urcă aproape nimeni.

Cele mai vechi situri de categoria A din listă care au o fortificație sau o construcție. În interiorul unei epoci ordinea este alfabetică: lista nu datează mai fin de atât.
Situl	Localitatea	Județul	Cel mai vechi strat construit, cum îl datează lista
Gherla, punct „Dealul Coasta”	Hășdate	Cluj	Neolitic
Măcicașu, punct „Dealul Horhiș”	Măcicașu	Cluj	Neolitic
Piscu Crăsani	Crăsanii de Jos	Ialomița	Neolitic
Brad, punct „Zargidava”	Brad	Bacău	Eneolitic, Cultura Cucuteni A-B
Anghelești	Anghelești	Vrancea	Eneolitic
Batoș	Batoș	Mureș	Eneolitic
Fințești	Fințești	Buzău	mil. III - II, Epoca bronzului, Cultura Monteoru
Coronini, punct „Cula”	Coronini	Caraș-Severin	Epoca bronzului
Porumbenii Mici – Galat (Omlás)	Porumbenii Mici	Harghita	Epoca bronzului, Cultura Wietenberg
Ardan, punct „Cetățuie”	Ardan	Bistrița-Năsăud	Epoca bronzului timpuriu
Gornea-Sichevița, punct „Dealul Păzăriște”	Gornea	Caraș-Severin	Epoca bronzului
Pecica, punct „Șanțul Mare”	Pecica	Arad	Epoca bronzului
Pâncești, punct „Cetățuie”	Pâncești	Bacău	Epoca bronzului
Sighișoara, punct „Dealul Turcului”	Sighișoara	Mureș	Epoca bronzului, Cultura Wietenberg
Șieu-Măgheruș, punct „Cetatea”	Șieu-Măgheruș	Bistrița-Năsăud	Epoca bronzului
Cândești, punct „Cetățuia”	Cândești	Vrancea	Epoca bronzului, Cultura Monteoru
Cârcea, punct „La Eleșteu”	Cârcea	Dolj	Epoca bronzului
Liteni, punct „Piatra Mare”	Liteni	Cluj	Epoca bronzului
Orbeasca de Sus, punct „La Cetate”	Orbeasca de Sus	Teleorman	Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina
Pir, punct „S-E centru”	Pir	Satu Mare	Epoca bronzului, Cultura Otomani

Numele pe care le caută cei mai mulți oameni vin mult mai târziu pe aceeași scară. Iată-le, cu datarea pe care le-o dă lista.

Siturile pe care le caută cei mai mulți cititori, cu datarea pe care le-o dă lista monumentelor istorice.
Situl	Județul	Cum îl datează lista	Straturi
Histria	Constanța	sec. VII a. Chr. - sec. VII p. Chr., Epoca greco-romană	3
Callatis	Constanța	sec. VI a. Chr. - V p. Chr., Epoca greco-romană	12
Halmyris	Tulcea	sec. IV a. Chr. - VII p. Chr., Epoca greco-romană	3
Sarmizegetusa Regia	Hunedoara	Epoca geto-dacică	5
Costești-Blidaru	Hunedoara	sec. I a. Chr. - II p. Chr., Latène	4
Cetatea dacică de la Bănița	Hunedoara	sec. II a. Chr. - sec. I p. Chr., Epoca dacică, Cultura dacică	2
Porolissum	Sălaj	sec. I.a. Chr., Latene	18
Troesmis	Tulcea	sec. I - VII, Epoca romană	3
Adamclisi (Tropaeum Traiani)	Constanța	sec. I p. Chr., Epoca romană	10
Capidava	Constanța	sec. II - VII, Epoca romană	4
Ulpia Traiana Sarmizegetusa	Hunedoara	sec. II - III p. Chr.	1
Dinogetia	Tulcea	sec. IV - VI p. Chr., Epoca romano-bizantină	5

Preistoria cântărește cât dacii și romanii la un loc

Epoca cu cele mai multe situri este banda romană, cu 1.182 — dar eticheta aceea este cronologică, și revin la ea. Urmează Evul Mediu, cu 1.049, și epoca bronzului, cu 1.040. Epoca bronzului singură are aproape tot atâtea situri cât Latène, perioada geto-dacică: 1.040 față de 939.

Cele șapte epoci dinaintea dacilor adună 1.850 de situri și 2.800 de straturi. Latène și epoca romană împreună adună 1.897 de situri și 2.624 de straturi. Cele două jumătăți ale trecutului sunt aproape egale în listă, iar una dintre ele nu apare în manuale.

Culturile preistorice poartă numele satului în care au fost săpate prima oară. Cucuteni este un sat din județul Iași, Gumelnița o măgură de lângă Oltenița, Monteoru o stațiune din Buzău, Coțofeni un sat din Dolj, Glina o comună de la marginea Bucureștiului. Numele acestor locuri stau astăzi pe vitrine de muzeu din toată Europa.

Ceramică pictată a culturii Cucuteni, mileniile al V-lea și al IV-lea î.Hr. Cultura poartă numele satului din județul Iași unde a fost săpată prima oară, în 1884.Fotografie: Ismoon (talk), Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Figurină de lut a culturii Gumelnița, descoperită la Vidra, în apropierea Bucureștiului. Eneoliticul are 351 de situri în listă.Fotografie: Neoclassicism Enthusiast, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Dacii au 939 de situri în listă și un singur nume pe care îl caută lumea

Perioada Latène — cea în care intră lumea geto-dacică — are 939 de situri în listă. Aproape toate sunt așezări: pământ arat, cioburi, gropi. Cetățile de piatră din Munții Orăștiei, care ocupă tot ce se spune public despre daci, sunt câteva.

Sarmizegetusa Regia a fost citită de 41.737 de ori pe Wikipedia în douăsprezece luni; cetatea de la Costești-Cetățuie, de 2.295 de ori — de optsprezece ori mai puțin, deși lista le trece pe amândouă la categoria A.

Sarmizegetusa Regia, pe Dealul Grădiștii, în Munții Orăștiei. Lista o trece la categoria A, alături de alte câteva cetăți dacice din același masiv.Fotografie: Munteanu Anca, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Zidul unui turn-locuință la Costești-Cetățuie, una dintre cetățile dacice din același șir. Blocurile fasonate sunt marca tehnicii numite <i>murus dacicus</i>. — Zidul unui turn-locuință la Costești-Cetățuie, una dintre cetățile dacice din același șir. Blocurile fasonate sunt marca tehnicii numite *murus dacicus*.Fotografie: Codrinb, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro.

„Epoca romană” este o dată, nu o stăpânire

1.182 de situri din listă cad în banda romană. Numărul nu spune ce pare să spună. Dincolo de granițele provinciei — în Moldova și în cea mai mare parte a Munteniei — arheologii datează material din secolele al II-lea și al III-lea tot „epoca romană”, fiindcă așa se numește intervalul. Eticheta este cronologică.

Prezența statului roman se vede din obiect, nu din dată. Lista consemnează 104 situri cu castre, 54 cu villae rusticae, 12 cu terme, 8 cu apeducte, 6 cu amfiteatre și 2 cu limes. Cu totul, 170 de situri — față de 1.182 datate în banda romană.

De ce nu sunt valurile pe listă aici

Valul lui Traian din Dobrogea poartă un nume roman, dar cercetarea de astăzi îl datează cu secole mai târziu, iar Brazda lui Novac este contestată. Valurile de pământ rămân în hartă ca obiective, dar nu intră în dovada prezenței romane.

Porolissum, în județul Sălaj — castrul și orașul de la capătul de nord al provinciei. Situl are 18 obiective înregistrate, al treilea ca număr din țară.Fotografie: Bogdan Stanciu, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro.

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, ridicat la începutul secolului al II-lea și reconstruit în 1977.Fotografie: Bogdan Croitoru, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro.

Histria, pe malul lagunei Sinoe. Cetatea a fost întemeiată de coloniști greci în secolul al VII-lea î.Hr. și a fost locuită până în secolul al VII-lea d.Hr.Fotografie: Klaul, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Locurile la care oamenii s-au tot întors

Din cele 3.843 de situri, 2.288 au o singură epocă atestată. 64 au șase sau mai multe.

Tabelul măsoară și cât s-a săpat

Un sit cu o singură epocă nu este un loc în care nu a stat nimeni; este un loc mai puțin cercetat. Județul Buzău apare de mai multe ori în tabelul de mai jos și fiindcă secțiunea lui din listă numește fiecare punct în parte — „Pe Căliman”, „Coasta Rusului”, „Via lui Despan” — acolo unde alte județe trec un singur sit fără puncte. Adâncimea de aici este un prag de jos, nu o măsură a locuirii.

Cele 64 de situri cu șase sau mai multe epoci atestate. Lista monumentelor istorice, 2015 și completările ulterioare.
Situl	Localitatea	Județul	Epoci	Straturi
Târgșoru Vechi	Târgșoru Vechi	Prahova	8	11
Baciu, punct „Strada Nouă”	Baciu	Cluj	8	9
Mogoșoaia, de la „Chitila Fermă”	Mogoșoaia	Ilfov	8	9
Mălușteni, punct „Leaua”	Mălușteni	Vaslui	8	9
Pietroasa Mică	Pietroasa Mică	Buzău	7	23
Morești, punct „Podei sau Cetățuia”	Morești	Mureș	7	10
Rateșu Cuzei, punct „La Chiuă”	Rateșu Cuzei	Vaslui	7	10
Hârtoape, punct „Poenița - Moară”	Hârtoape	Iași	7	9
Lunca, punct „Poiana Slatinii”	Lunca	Neamț	7	9
Spinoasa, punct „Poala Catargului”	Spinoasa	Iași	7	9
Batoș, punct „Gledinel”	Batoș	Mureș	7	8
Cefa, punct „La Pădure”	Cefa	Bihor	7	8
Drobeta Turnu Severin, punct „Schela Cladovei”	Drobeta Turnu Severin	Mehedinți	7	8
Dejuțiu - Kerekhely	Dejuțiu	Harghita	7	7
Hunedoara, punct „Dealul Sânpetru”	Hunedoara	Hunedoara	7	7
Lechința de Mureș, punct „Săliște”	aparținător Lechința de Mureș	Mureș	7	7
Prăjeni, punct „Nelipești”	Prăjeni	Botoșani	7	7
Ulmeni	Ulmeni	Buzău	7	7
Valea Lupului	Valea Lupului	Buzău	7	7
Nenciulești	Nenciulești	Buzău	6	16
Săftica	Săftica	Ilfov	6	14
Bălăceanca, punct „Vatra satului”	Bălăceanca	Ilfov	6	12
Bălțați, punct „Cantoanele CFR”	Bălțați	Iași	6	11
Poșta	Poșta	Ilfov	6	11
Budureasca	Vadu Săpat	Prahova	6	10
Crivești, punct „Hârtop”	Crivești	Iași	6	10
Căldăraru	Căldăraru	Ilfov	6	10
Izvoru Dulce	Izvoru Dulce	Buzău	6	10
Lețcani	Lețcani	Iași	6	10
Holboca, punct „Peste Baltă” („Pârliți”)	Holboca	Iași	6	9
Săhăteni	Săhăteni	Buzău	6	9
Șpălnaca	Șpălnaca	Alba	6	9
Curtea Veche	București	București	6	8
Militari - Câmpul Boja	București	București	6	8
Cogeasca, punct „Moară” („Dealul Rușilor”)	Cogeasca	Iași	6	8
Dodești, punct „La Șipot”	Dodești	Vaslui	6	8
Lunca Cetățuii, punct „Zâne”	Lunca Cetățuii	Iași	6	8
Mogoșești, punct „Dealul Bățului”, cartier Galata	Mogoșești	Iași	6	8
Măgurele	Măgurele	Ilfov	6	8
Cățelu Nou	București	București	6	7
Aldeni	Aldeni	Buzău	6	7
Bragadiru	Bragadiru	Ilfov	6	7
Leț	Leț	Covasna	6	7
Sălcioara	Sălcioara	Buzău	6	7
Sărata Monteoru, punct „Dealul Cetățuia”	Sărata Monteoru	Buzău	6	7
Tureni, punct „La Furci”	Tureni	Cluj	6	7
Vârteju	Vârteju	Ilfov	6	7
Cetatea Budvár	Odorheiu Secuiesc și sat Hoghia, Feliceni	Harghita	6	6
Dealul Ciurel	București	București	6	6
Mugeni - Vízlok	Mugeni	Harghita	6	6
Aiud, punct „Tinoasa”	Aiud	Alba	6	6
Andrieșeni	Andrieșeni	Iași	6	6
Avântu, punct „Prosia”	Avântu	Iași	6	6
Berghin, punct „Hamboc - Ciorcobară”	Ghirbom	Alba	6	6
Bod	Bod	Brașov	6	6
Băile Herculane, punct „Peștera Hoților”	Băile Herculane	Caraș-Severin	6	6
Cicău	Cicău	Alba	6	6
Cluj-Napoca, punct „La Stăvilar”	Cluj-Napoca	Cluj	6	6
Gherla, punct - „Bumaș”	localitatea Băița	Cluj	6	6
Nichiteni, punct „Pârâul Calului”	Nichiteni	Botoșani	6	6
Popești-Leordeni	Popești-Leordeni	Ilfov	6	6
Slobozia, punct „Râpa Bulgarilor”	Slobozia	Giurgiu	6	6
Târpești, punct „La Râpa lui Bodai”	Târpești	Neamț	6	6
Ziduri-între-vii	București	București	6	6

Târgșoru Vechi, la nouă kilometri de Ploiești, are unsprezece straturi datate: două așezări neolitice, una eneolitică, una din epoca bronzului, una hallstattiană, una Latène, una și o necropolă din secolele al II-lea și al III-lea, o necropolă din secolul al IV-lea, o așezare din secolele al V-lea – al VII-lea și una din secolele al XV-lea – al XVII-lea. Articolul lui de pe Wikipedia a fost deschis de 984 de ori în douăsprezece luni.

Ruinele Bisericii Albe de la Târgșoru Vechi, ridicată în 1570. Stă peste nouă straturi mai vechi, dintre care primul este o așezare neolitică.Fotografie: Irinelcirlanaru, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro.

Din ce este făcut ce se află sub țară

Cele 7.954 de straturi datate, după ce consemnează lista că este acolo.

Capidava, pe malul drept al Dunării: săpătura în prim-plan, zidurile refăcute ale cetății în stânga, satul de azi în spate. Lista datează cetatea în două trepte, secolele al II-lea – al VII-lea și al VIII-lea – al XI-lea.Fotografie: Rotaru Florin, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Cum am datat

Lista monumentelor istorice scrie datarea în text liber, iar textul spune de obicei trei lucruri în ordine: intervalul, epoca și cultura — „sec. IV – III a. Chr., Latène, Cultura geto-dacică”. Fiecare strat primește o singură epocă, după această regulă:

Dacă lista numește epoca, epoca aceea este luată ca atare.
Dacă numește doar o cultură, se ia epoca acelei culturi.
Dacă nu dă decât un secol, un mileniu sau un an, epoca este cea în care cade mijlocul intervalului.

Epocile sunt consecutive și nu se suprapun, așa că un strat nu poate fi numărat de două ori; tabelul de mai jos dă toate intervalele. Pentru un strat datat numai la epocă, harta nu inventează un an: punctul apare la începutul epocii, iar fișa lui arată exact ce scrie în listă.

Convențiile de datare folosite pe hartă. Un strat intră într-o singură epocă.
Epoca	Interval	Situri	Straturi
Paleolitic	40.000 î.Hr. – 10.000 î.Hr.	68	78
Mezolitic	10.000 î.Hr. – 5.500 î.Hr.	11	11
Neolitic	5.500 î.Hr. – 4.500 î.Hr.	490	535
Eneolitic	4.500 î.Hr. – 3.500 î.Hr.	351	405
Tranziția la bronz	3.500 î.Hr. – 2.500 î.Hr.	72	77
Epoca bronzului	2.500 î.Hr. – 1.150 î.Hr.	1.040	1.160
Hallstatt	1.150 î.Hr. – 450 î.Hr.	509	534
Latène	450 î.Hr. – 106 d.Hr.	939	1.051
Epoca romană	106 d.Hr. – 275 d.Hr.	1.182	1.573
Antichitatea târzie	275 d.Hr. – 900 d.Hr.	669	823
Epoca medievală	900 d.Hr. – 1.600 d.Hr.	1.049	1.395
Epoca modernă	1.600 d.Hr. – 1.900 d.Hr.	143	181

Din 9.672 de rânduri arheologice, 7.954 au dată și au putut fi așezate pe hartă. 131 de straturi spun numai „Preistorie” sau „Epoca antică” și nu intră în numărătoarea pe epoci; cele 86 de situri la care asta e singura datare nu apar în niciuna dintre epocile hărții, de unde diferența dintre numărul de situri și cel pe care harta îl arată la „arată tot”. Rândurile fără nicio datare nu apar deloc.

Un sit este o familie de rânduri cu același număr de cod: rândul-cap, care numește locul, și componentele lui, care sunt straturile. Coordonatele sunt ale monumentului acolo unde lista le dă, iar în rest ale satului; la scara țării diferența nu contează, și nicio distanță din text nu se sprijină pe ele.

Surse

Lista monumentelor istorice, categoria I (arheologie), ediția 2015 și completările ulterioare, în transcrierea structurată de pe Wikipedia în română. De aici vin toate siturile, datările, clasele și denumirile.
Wikimedia Commons — fotografiile, cu autorul și licența sub fiecare.
Wikimedia REST API — citirile lunare ale articolelor de pe Wikipedia în română, septembrie 2025 – august 2026.
Peștera Coliboaia — datările publicate după descoperirea din septembrie 2009; lista monumentelor nu conține nicio datare pentru ea.
Tezaurul de la Pietroasa — Muzeul Național de Istorie a României.

Toate numerele din text sunt calculate din aceeași listă care stă în spatele hărții. Ce nu poate spune lista nu spune nici pagina: nu consemnează săpături, obiecte descoperite sau cine au fost oamenii îngropați acolo.