Toată pădurea virgină catalogată în România e mai mică decât Bucureștiul

Cele opt păduri din patrimoniul UNESCO

În 2017, România a intrat cu opt componente în situl transnațional „Pădurile primare și seculare de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei” — 23.982,7 ha în total, aproape toate administrate de Romsilva. Fiecare componentă cuprinde doar o zonă strict protejată din interiorul unui parc național sau al unei rezervații, mai mică decât parcul întreg.

Cea mai mare pădure din catalog, Coșava Mare, cu 2.880,1 ha, toată în Caraș-Severin, e o bucată din componenta Domogled – Valea Cernei. Lângă ea, pe hartă, stau Nerganița, Beu, Iauna, Coșava Mică și Olteana — segmente separate ale aceleiași păduri, fiecare catalogat cu numele lui de parcelă.

Harta leagă direct de catalog cinci dintre cele opt componente — Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Cozia, Codrii seculari Slătioara — acolo unde numele și județul unei parcele coincid exact cu numele și județul componentei. Celelalte trei — Groșii Țibleșului, Codrii Strâmbu-Băiuț, Codrul secular Șinca — nu apar sub un nume identic în catalog; asta nu înseamnă că nu au nicio pădure comună cu el, doar că legătura nu poate fi identificată automat, fără o verificare pe teren a limitelor.

Catalogul s-a înmulțit de 5,5 ori din 2016. Partea strictă, nu

La finele lui 2016, catalogul aduna 13.126,9 ha. Ediția din 12 mai 2023, a paisprezecea, are 72.279,4 ha — de 5,5 ori mai mult în șapte ani. Aproape toată creșterea vine dintr-o singură categorie.

Pădurea virgină propriu-zisă — categoria cea mai strictă — a crescut până în 2021, la 8.579,8 ha, și e același număr în ultimele trei ediții, 2021, 2022 și 2023. Toată creșterea din acest interval vine din categoria cvasivirgină, pentru care criteriile sunt mai puțin stricte.

Un singur județ ține un sfert din catalog

Caraș-Severin adună 18.288,0 ha — 25,3% din tot ce e catalogat în țară. Împreună cu Gorj și Hunedoara, cele trei județe dețin 51,3% din catalog. La celălalt capăt, Dâmbovița are doar 58,2 ha, în 2 parcele.

Ce înseamnă, în lege, protecție strictă

Codul silvic (Legea nr. 46/2008, republicată, art. 26 alin. 3) obligă statul să protejeze strict pădurile virgine și cvasivirgine incluse în catalog. Catalogul a fost înființat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1417/2016; criteriile după care o pădure e recunoscută ca virgină sau cvasivirgină vin din Ordinul nr. 3397/2012, iar în amenajamentele silvice cele două categorii poartă codurile 1.5j, pentru pădurile virgine, și 1.5o, pentru cele cvasivirgine.

Protecția strictă nu admite nicio lucrare sau activitate care ar putea afecta pădurea — inclusiv exploatarea de lemn. Rămân permise doar cercetarea, educația și vizitarea, și numai cu condiția să nu strice naturalețea locului. Includerea unei suprafețe în catalog trece printr-un studiu de specialitate, avizat de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din minister; pe teren, verificarea revine gărzilor forestiere teritoriale.

Nominalizarea UNESCO se adaugă peste protecția din Codul silvic: fiecare dintre cele opt componente stă într-o zonă strict protejată a unui parc național sau a unei rezervații științifice — o categorie de arie naturală protejată care exista în legea românească dinainte de 2017.

Toate cele 448 de intrări din catalog

Tabelul complet, sortat descrescător după suprafață. Pădurile marcate cu ★ au cel puțin o parcelă legată de o componentă UNESCO.

Încarcă încă 25 din 423

Cum am construit harta

Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, ediția din 12 mai 2023, are 4.690 de rânduri la nivel de parcelă, fiecare cu coordonate în grade-minute-secunde, altitudine minimă și maximă, județ și suprafață. Coordonatele au fost convertite în grade zecimale, iar rândurile au fost grupate după combinația dintre nume și județ, nu doar după nume: opt nume — printre care „Cozia” — se repetă în județe complet diferite, pentru păduri fără nicio legătură între ele, iar o grupare doar după nume le-ar fi contopit greșit. O pădure cu parcele din ambele categorii apare ca două puncte alăturate pe hartă, unul pentru partea virgină și unul pentru cea cvasivirgină, nu ca un singur punct cu o categorie aleasă la întâmplare.

Poziția fiecărei păduri pe hartă e media coordonatelor parcelelor ei. Legătura cu cele opt componente UNESCO s-a făcut prin compararea numelui și a județului fiecărei păduri din catalog cu lista oficială publicată de minister — o potrivire de text, nu o verificare a limitelor pe teren. Cinci din cele opt componente au cel puțin o potrivire; pentru celelalte trei, absența unei potriviri identice nu înseamnă că nu ar avea, de fapt, nicio pădure comună cu catalogul. Intervalul de altitudine citat în text, 70–2.061 m, este delimitat de altitudinea minimă și de cea maximă înregistrate pentru orice parcelă din catalog.

Numele pădurilor sunt reproduse exact cum apar în catalog; peste jumătate dintre ele sunt scrise fără diacritice în sursă, iar câteva variante s-au corectat doar unde grafia corectă apărea, verificabil, la un alt rând din același tabel.

Contururile țării și ale județelor au fost obținute prin simplificarea aceleiași geometrii administrative folosite și în alte proiecte de pe acest site.

Surse

• Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ediția a 14-a, 12 mai 2023 — tabelul de parcele și fișierul cu evoluția catalogului din 2016, publicate pe mmediu.ro.
• Componentele din România ale sitului UNESCO „Pădurile primare și seculare de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, pagina Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
• Codul silvic, Legea nr. 46/2008, republicată, art. 26.
• Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1417/2016, de constituire a catalogului.
• Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3397/2012, de stabilire a criteriilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine.
• Institutul Național de Statistică — suprafața municipiului București, 240 km².
• Wikimedia Commons — fotografiile, cu autorul și licența sub fiecare.

Numerele despre catalog și despre hartă sunt calculate direct din tabelul de parcele de mai sus. Suprafețele celor opt componente UNESCO și suprafața Bucureștiului vin din sursele separate listate aici, nu din acest tabel.