Marius Comper

Schimbări de domiciliu, inclusiv migrația internațională · 3.181 de localități · 1992–2025

România se mută câte o comună odată

INS înregistrează stabiliri și plecări cu domiciliul în localități, inclusiv migrația internațională. Diferența dintre ele, raportată la populația după domiciliu, dă rata netă anuală: un sold al adreselor înregistrate, nu schimbarea populației totale. În comparația pentru 2015–2024, nouă dintre cele 13 orașe mari au avut solduri medii negative, iar toate comunele cu hotar comun au avut medii pozitive mai mari. În câteva comune de la Prut, populația înregistrată după domiciliu a crescut brusc; INS leagă unele salturi de imigrarea unor persoane născute în Republica Moldova.

+56,3‰rata netă medie anuală a schimbărilor de domiciliu în comunele cu hotar comun cu Timișoara, 2015–2024; orașul: −10,2‰
+866,2‰soldul net cumulat al schimbărilor de domiciliu, raportat la populația după domiciliu din 2025, la Dumbrăvița (Timiș)
+1.639‰rata netă a schimbărilor de domiciliu în Moșna (Iași) în 2014; populația după domiciliu a crescut de la 2.077 în 2014 la 6.905 în 2016
6comune din Iași, Botoșani și Vaslui în care populația după domiciliu a crescut brusc și apoi a scăzut în valuri succesive, 2014–2025

Harta

Schimbările nete de domiciliu, an cu an

Caută-ți localitatea sau apasă pe ea. Fișa arată câte stabiliri și plecări cu domiciliul s-au înregistrat în anul ales, soldul net și rata raportată la populația după domiciliu. Datele includ migrația internațională; „domiciliu” nu înseamnă locuire efectivă. Apasă „Redă anii” ca să urmărești soldul înregistrărilor pe hartă din 1992 până în 2025.

Se încarcă harta…
sub −30−30…−10−10…−2−2…22…1010…30peste 30fără date

Pe ecran mic, harta se mărește cu două degete sau cu butoanele din colț; căutarea rămâne cel mai sigur drum.

Orașul și inelul lui

Orașul și comunele vecine: soldul schimbărilor de domiciliu

Pentru cele mai mari 13 orașe, am comparat ratele medii anuale ale soldului schimbărilor de domiciliu cu mediile comunelor cu hotar comun, în două perioade: 1995–2004 și 2015–2024. În perioada recentă, nouă orașe au avut medii negative; în toate cele 13 comparații, media comunelor vecine a fost pozitivă și mai mare. Bucureștiul și Iașiul au avut cele mai mari valori pozitive dintre cele 13 orașe. Indicatorii includ migrația internațională și descriu înregistrări de domiciliu, nu schimbarea populației totale sau mutări directe între oraș și comune.

Timișoara56,3Brașov39,4Iași39,4Cluj-Napoca37,5București35,0Craiova31,3Oradea30,0Constanța22,3Sibiu19,9Târgu Mureș16,2Arad12,9Ploiești10,8Galați9,70204060
orașul, 2015–2024comunele vecine, 2015–2024
Rata netă medie anuală a schimbărilor de domiciliu, la mie de locuitori, 2015–2024. „Comune vecine” sunt unitățile administrative cu hotar comun cu orașul, potrivit geometriei SIRUTA. POP307A și POP308A includ migrația internațională. Sursa: INS, TEMPO-Online.

Magneții și localitățile care se golesc

Unde s-au cumulat mai multe stabiliri decât plecări — și unde mai multe plecări decât stabiliri

Pentru fiecare localitate, am adunat diferența anuală dintre stabiliri și plecări cu domiciliul din 1992–2025 și am raportat-o la populația după domiciliu din 2025. Rezultatul compară un flux cumulat cu populația de la sfârșitul perioadei; nu arată ce parte dintre locuitorii înregistrați în 2025 s-a stabilit acolo. Sunt incluse localitățile cu cel puțin 500 de locuitori în 2025.

Magneții (top 12)

  1. 1comună, jud. Timiș+866,222.699
  2. 2comună, jud. Timiș+840,627.328
  3. 3comună, jud. Ilfov+822,912.159
  4. 4comună, jud. Timiș+821,120.184
  5. 5oraș, jud. Ilfov+815,436.914
  6. 6comună, jud. Cluj+814,055.766
  7. 7comună, jud. Ilfov+796,540.647
  8. 8comună, jud. Brașov+790,413.754
  9. 9comună, jud. Iași+784,017.565
  10. 10comună, jud. Iași+770,733.726
  11. 11comună, jud. Dolj+770,38.943
  12. 12comună, jud. Iași+754,910.020

Localitățile care se golesc (top 12)

  1. 1comună, jud. Vâlcea−956,61.106
  2. 2comună, jud. Caraș-Severin−821,4543
  3. 3comună, jud. Dâmbovița−759,71.968
  4. 4comună, jud. Alba−748,1532
  5. 5oraș, jud. Harghita−705,07.208
  6. 6comună, jud. Vâlcea−681,92.062
  7. 7comună, jud. Hunedoara−646,2783
  8. 8comună, jud. Alba−632,9692
  9. 9comună, jud. Bistrița-Năsăud−609,33.079
  10. 10comună, jud. Buzău−600,82.262
  11. 11comună, jud. Sibiu−597,53.506
  12. 12comună, jud. Buzău−591,9615

Numărul din dreapta fiecărei localități este soldul net cumulat raportat la populația după domiciliu din 2025, la mie; dedesubt este populația înregistrată pentru 2025. Ratele pozitive cele mai mari apar în comune-satelit ale marilor orașe; cele negative, mai ales în comune montane sau izolate. Raportul dintre flux și populație nu indică ponderea locuitorilor actuali care s-au mutat.

Schimbări anuale

Localitățile cu cele mai mari rate nete anuale ale schimbărilor de domiciliu

Printre cele mai mari rate nete anuale ale schimbărilor de domiciliu se repetă patru localități din Iași, Botoșani și Vaslui, județe de la granița cu Republica Moldova. Aceste solduri includ schimbări de domiciliu din țară și din străinătate; nu măsoară schimbarea populației totale și nu arată câți oameni au venit din străinătate.

LocalitateAnRata la 1.000Sold net de înregistrăriPopulație după domiciliu
comună, jud. Iași2014+1.639,4+3.4052.077
comună, jud. Iași2014+925,6+3.6683.963
comună, jud. Vaslui2024+664,6+9811.476
comună, jud. Iași2013+591,8+1.5082.548
comună, jud. Vaslui2023+558,5+1.1742.102
comună, jud. Iași2024+511,8+1.7753.468
comună, jud. Botoșani2021+438,6+9042.061
comună, jud. Botoșani2023+395,4+5651.429
comună, jud. Botoșani2018+384,0+1.3863.609
comună, jud. Vaslui2025+375,1+9392.503
comună, jud. Botoșani2022+369,2+1.1263.050
comună, jud. Iași2025+333,5+5831.748

Rata este soldul dintre stabilirile și plecările cu domiciliul, la 1.000 de persoane din populația după domiciliu. Soldul net de înregistrări este diferența brută din acel an. Din clasament sunt excluse localitățile cu populație după domiciliu sub 150.

Înregistrări de domiciliu

De ce au crescut valorile populației după domiciliu în unele comune?

Între 2014 și 2025, populația după domiciliu a crescut brusc în mai multe comune din apropierea Republicii Moldova, iar în unele a scăzut ulterior. Aceste valori descriu evidențele de domiciliu, nu numărul oamenilor care locuiau efectiv acolo. În metodologia POP107D, INS spune că imigrarea unor persoane născute în Republica Moldova a influențat unele salturi, numind direct Ripiceni și Scânteia. Sursa nu atribuie aceeași cauză tuturor celor șase localități.

1001502002503003501995200020052010201520202025Moșna (Iași)GrajduriScânteiaRipiceniBogdanaFerești
Populația înregistrată (domiciliu), indexată la 100 în primul an disponibil pentru fiecare localitate. Sursa: INS, POP107D.

INS avertizează explicit, în metodologia POP107D, că imigrarea unor persoane născute în Republica Moldova a influențat unele salturi de la Ripiceni și Scânteia. Procedura de redobândire a cetățeniei române presupune declararea unui domiciliu în România; în contextul avertismentului INS și al apropierii de graniță, aceasta poate explica o parte dintre salturile consemnate. Seriile agregate nu confirmă aceeași cauză pentru toate comunele și nu arată dacă descreșterile ulterioare îi privesc pe aceiași oameni.

Tabloul de ansamblu

În multe localități, soldul cumulat al schimbărilor de domiciliu e aproape de zero

Distribuția soldului net cumulat al schimbărilor de domiciliu (1992–2025), raportat la populația după domiciliu din 2025, pentru cele 3.153 de localități cu peste 500 de locuitori arată o masă centrală apropiată de zero și cozi lungi în ambele direcții — comunele de la marginea orașelor la dreapta, comunele izolate la stânga.

831<-100345-100/-50231-50/-20124-20/-582-5/51205/2024220/5034750/100831≥100
Numărul de localități pe benzi ale ratei nete cumulate a schimbărilor de domiciliu (la mie, 1992–2025, raportată la populația după domiciliu din 2025).

Metodă și limite

Cum s-a calculat totul

Sursa e INS, TEMPO-Online: matricele POP307A (stabiliri cu domiciliul, inclusiv migrația internațională) și POP308A (plecări cu domiciliul, inclusiv migrația internațională), pe județe și localități, 1990–2025; și POP107D (populația după domiciliu, la 1 ianuarie, toate vârstele și sexele însumate), 1992–2026. Pentru fiecare localitate și an, rata netă e 1000 × (Stabiliri − Plecări) / Populație. Anii 1990–1991 sunt excluși din rate fiindcă seria de populație începe din 1992; sunt incluși doar în totalurile naționale.

  • „Domiciliu” nu înseamnă reședință efectivă: cineva poate munci și locui de fapt în altă localitate sau altă țară fără să schimbe adresa oficială. Stabilirile și plecările includ migrația internațională (cine vine din/pleacă în străinătate), conform definiției INS a acestor matrice.
  • Localitățile create sau reorganizate administrativ după 1990 nu au populație înregistrată în anii dinaintea înființării lor; seriile lor încep de la primul an cu date, nu de la zero, ca să nu apară drept „stabiliri” artificiale.
  • Soldul net cumulat din secțiunile „Magneții” și „Distribuția” se împarte la populația după domiciliu din 2025, nu la populația fiecărui an. Acesta compară un flux de înregistrări cu populația de la sfârșitul perioadei; nu arată ce pondere dintre locuitorii înregistrați în 2025 s-a stabilit în localitate și nici câți au rămas acolo.
  • Vecinătățile folosite pentru comparația oraș–inel și pentru fișa fiecărei localități provin din geometria administrativă SIRUTA (geo-spatial.org, licență CC BY-SA 4.0, ANCPI), aceeași folosită și în alte proiecte ale acestui site.
  • Explicația fenomenului de la graniță (domiciliu legat de cetățenie) e o inferență rezonabilă din context — vecinătatea geografică, mecanismul legal cunoscut al redobândirii cetățeniei, avertismentul explicit al INS pentru Ripiceni și Scânteia — nu o confirmare directă, localitate cu localitate, din partea INS sau a altei autorități.

Toate cifrele, formulele și verificările sunt în metodologia publicată a acestui proiect.