Marius Comper

Migrație internă · 3.181 de localități · 1992–2025

România se mută câte o comună odată

În fiecare an din 1990 încoace, Institutul Național de Statistică a numărat câți oameni și-au schimbat domiciliul într-o localitate și câți au plecat din ea — inclusiv cei care vin sau pleacă din străinătate. Diferența dintre stabiliri și plecări, raportată la populație, e o rată netă de migrație: cine crește, cine se golește, an de an. Tiparul e limpede — orașele mari nu mai cresc din migrație; comunele din jurul lor, da, uneori cu peste jumătate din populația de azi adunată din nou-veniți în 34 de ani. Iar câteva comune din trei județe de la Prut au trecut, pe rând, prin explozii de populație de peste 100% într-un singur an — un fenomen pe care INS însuși îl leagă de altceva decât locuire.

+56,3‰rata netă medie de migrație în comunele din jurul Timișoarei, 2015–2024, cât timp orașul însuși pierdea 10,2‰ pe an
86,6%din populația de azi a comunei Dumbrăvița (Timiș) reprezintă surplusul net de migrație acumulat din 1992
+1.639‰rata netă de migrație a comunei Moșna (Iași) în 2014 — populația ei aproape s-a triplat într-un an
6comune din trei județe de graniță (Iași, Botoșani, Vaslui) în care populația a explodat și apoi s-a corectat, în valuri succesive din 2014 până azi

Harta

Rata netă de migrație, an cu an

Caută-ți localitatea sau apasă pe ea. Fișa arată câți oameni s-au mutat acolo cu domiciliul, câți au plecat, ce rată netă rezultă și cum s-a schimbat de la an la an, din 1992 până în 2025. Apasă „Redă anii” ca să vezi toată perioada dintr-o dată: privește inelele din jurul orașelor mari cum se aprind treptat și urmărește valul care se mută, din 2014 încoace, printre comunele de la granița cu Republica Moldova.

Se încarcă harta…
sub −30−30…−10−10…−2−2…22…1010…30peste 30fără date

Pe ecran mic, harta se mărește cu două degete sau cu butoanele din colț; căutarea rămâne cel mai sigur drum.

Orașul și inelul lui

Orașul stă pe loc. Comuna de lângă el crește

Pentru cele mai mari 13 orașe ale țării, am comparat rata netă medie de migrație a orașului cu media comunelor care se învecinează direct cu el, în două ferestre: 1995–2004 și 2015–2024. Acum două decenii, diferența abia se vedea. Astăzi orașele mari, cu excepția Bucureștiului și a Iașiului, pierd populație netă sau stagnează, în timp ce comunele din jurul lor cresc cu zeci la mie pe an — un tipar de suburbanizare care s-a intensificat, nu s-a domolit.

Timișoara56,3Brașov39,4Iași39,4Cluj-Napoca37,5București35,0Craiova31,3Oradea30,0Constanța22,3Sibiu19,9Târgu Mureș16,2Arad12,9Ploiești10,8Galați9,70204060
orașul, 2015–2024comunele vecine, 2015–2024
Rata netă medie de migrație cu domiciliul, la mie locuitori pe an, 2015–2024. „Comune vecine” sunt unitățile administrative cu hotar comun cu orașul, după geometria oficială SIRUTA. Sursa: INS, POP307A/POP308A/POP107D.

Magneții și localitățile care se golesc

Unde s-a strâns cel mai mult din migrație — și de unde a plecat cel mai mult

Am cumulat rata netă de migrație a fiecărei localități pe toți anii disponibili și am raportat-o la populația din 2025. Rezultatul e o măsură a cât de mult din populația de azi a unei localități provine, net, din migrație — pozitiv pentru cine a adunat oameni, negativ pentru cine i-a pierdut. Doar localitățile cu peste 500 de locuitori în 2025 sunt incluse.

Magneții (top 12)

  1. 1comună, jud. Timiș+866,222.699
  2. 2comună, jud. Timiș+840,627.328
  3. 3comună, jud. Ilfov+822,912.159
  4. 4comună, jud. Timiș+821,120.184
  5. 5oraș, jud. Ilfov+815,436.914
  6. 6comună, jud. Cluj+814,055.766
  7. 7comună, jud. Ilfov+796,540.647
  8. 8comună, jud. Brașov+790,413.754
  9. 9comună, jud. Iași+784,017.565
  10. 10comună, jud. Iași+770,733.726
  11. 11comună, jud. Dolj+770,38.943
  12. 12comună, jud. Iași+754,910.020

Localitățile care se golesc (top 12)

  1. 1comună, jud. Vâlcea−956,61.106
  2. 2comună, jud. Caraș-Severin−821,4543
  3. 3comună, jud. Dâmbovița−759,71.968
  4. 4comună, jud. Alba−748,1532
  5. 5oraș, jud. Harghita−705,07.208
  6. 6comună, jud. Vâlcea−681,92.062
  7. 7comună, jud. Hunedoara−646,2783
  8. 8comună, jud. Alba−632,9692
  9. 9comună, jud. Bistrița-Năsăud−609,33.079
  10. 10comună, jud. Buzău−600,82.262
  11. 11comună, jud. Sibiu−597,53.506
  12. 12comună, jud. Buzău−591,9615

Cifra din dreapta fiecărei linii e rata netă cumulată (la mie, raportată la populația din 2025); sub ea, populația din 2025. Magneții sunt aproape toți comune-satelit ale marilor orașe — Timișoara, Cluj-Napoca, București, Iași, Craiova, Sibiu, Brașov. Localitățile care se golesc sunt aproape toate comune montane sau izolate, fără o poveste comună în afara depopulării rurale obișnuite.

Salturile de peste noapte

Localitățile în care populația a explodat într-un singur an

Printre cele mai mari salturi anuale ale ratei nete de migrație din toată seria, patru nume revin, toate din trei județe vecine cu Republica Moldova — Iași, Botoșani, Vaslui. Nu e o coincidență de localizare, iar tiparul se repetă: creștere abruptă timp de 2–4 ani, apoi corecție la fel de bruscă în sens invers.

LocalitateAnRata netăPersoanePopulație
comună, jud. Iași2014+1.639,4+3.4052.077
comună, jud. Iași2014+925,6+3.6683.963
comună, jud. Vaslui2024+664,6+9811.476
comună, jud. Iași2013+591,8+1.5082.548
comună, jud. Vaslui2023+558,5+1.1742.102
comună, jud. Iași2024+511,8+1.7753.468
comună, jud. Botoșani2021+438,6+9042.061
comună, jud. Botoșani2023+395,4+5651.429
comună, jud. Botoșani2018+384,0+1.3863.609
comună, jud. Vaslui2025+375,1+9392.503
comună, jud. Botoșani2022+369,2+1.1263.050
comună, jud. Iași2025+333,5+5831.748

Rata netă e la mie locuitori; „persoane” e diferența brută dintre stabiliri și plecări în acel an. Localitățile cu sub 150 de locuitori sunt excluse, ca să nu domine clasamentul salturi statistice fără substanță.

O poveste metodologică

Uneori, harta populației e harta unei legi, nu a unei locuiri

Moșna și Grajduri (Iași) își triplează populația înregistrată în 2014–2016. Scânteia (Iași) o dublează apoi o triplează între 2016 și 2022. Ripiceni (Botoșani) își dublează populația în 2016–2018. Bogdana și Ferești (Vaslui) fac același lucru în 2023–2025 — cel mai recent val, încă în desfășurare. În fiecare caz, creșterea nu vine din nașteri: e stabiliri cu domiciliul, în cea mai mare parte reprezentând persoane care își schimbă domiciliul din străinătate direct în comuna respectivă.

1001502002503003501995200020052010201520202025Moșna (Iași)GrajduriScânteiaRipiceniBogdanaFerești
Populația înregistrată (domiciliu), indexată la 100 în primul an disponibil pentru fiecare localitate. Sursa: INS, POP107D.

INS avertizează explicit, în metodologia matricei de populație pe localități (POP107D), că unele salturi demografice — inclusiv la Ripiceni și Scânteia, nume citate direct — au fost influențate de imigrarea unor persoane născute în Republica Moldova. Mecanismul cel mai plauzibil: cetățenii moldoveni care obțin cetățenia română prin redobândire trebuie, la un moment dat al procedurii, să declare un domiciliu în România; câteva comune mici, adesea cu rude sau cunoștințe dispuse să găzduiască adresa, au devenit pe rând puncte de înregistrare masivă. Valul din Scânteia și Ripiceni s-a corectat singur în 2023–2025, cu rate nete puternic negative — aceiași oameni, sau alții, ieșind din evidență. Bogdana și Ferești arată exact la începutul aceluiași ciclu.

Această poveste nu e ipoteză izolată: aceleași două localități, Iași și Vaslui, apar independent semnalate într-un alt set de date INS — nașterile pe localități — cu un salt de natalitate în același interval de ani, pentru același motiv structural. Harta din această pagină e, deci, parțial și harta unei stimulente juridice: cine are nevoie de un domiciliu românesc găsește mai ușor unul într-o comună mică decât într-un oraș mare, iar câteva comune mici au resimțit asta ca pe o explozie demografică bruscă, urmată de o revenire la fel de bruscă.

Tabloul de ansamblu

Pentru majoritatea localităților, migrația nu schimbă mare lucru

Distribuția ratei nete cumulate (1992–2025, raportată la populația din 2025) pentru cele 3.153 de localități cu peste 500 de locuitori arată o masă centrală apropiată de zero și cozi lungi în ambele direcții — magneții suburbani la dreapta, comunele izolate la stânga.

831<-100345-100/-50231-50/-20124-20/-582-5/51205/2024220/5034750/100831≥100
Numărul de localități pe benzi ale ratei nete cumulate (la mie, 1992–2025, raportată la populația din 2025).

Metodă și limite

Cum s-a calculat totul

Sursa e INS, TEMPO-Online: matricele POP307A (stabiliri cu domiciliul, inclusiv migrația internațională) și POP308A (plecări cu domiciliul, inclusiv migrația internațională), pe județe și localități, 1990–2025; și POP107D (populația după domiciliu, la 1 ianuarie, toate vârstele și sexele însumate), 1992–2026. Pentru fiecare localitate și an, rata netă e 1000 × (Stabiliri − Plecări) / Populație. Anii 1990–1991 sunt excluși din rate fiindcă seria de populație începe din 1992; sunt incluși doar în totalurile naționale.

  • „Domiciliu” nu înseamnă reședință efectivă: cineva poate munci și locui de fapt în altă localitate sau altă țară fără să schimbe adresa oficială. Stabilirile și plecările includ migrația internațională (cine vine din/pleacă în străinătate), conform definiției INS a acestor matrice.
  • Localitățile create sau reorganizate administrativ după 1990 nu au populație înregistrată în anii dinaintea înființării lor; seriile lor încep de la primul an cu date, nu de la zero, ca să nu apară drept „stabiliri” artificiale.
  • Rata netă cumulată din secțiunile „Magneții” și „Distribuția” împarte suma netă din toți anii disponibili la populația din 2025, nu la populația fiecărui an; e o măsură a mărimii relative a fenomenului, nu o rată anuală medie.
  • Vecinătățile folosite pentru comparația oraș–inel și pentru fișa fiecărei localități provin din geometria administrativă SIRUTA (geo-spatial.org, licență CC BY-SA 4.0, ANCPI), aceeași folosită și în alte proiecte ale acestui site.
  • Explicația fenomenului de la graniță (domiciliu legat de cetățenie) e o inferență rezonabilă din context — vecinătatea geografică, mecanismul legal cunoscut al redobândirii cetățeniei, avertismentul explicit al INS pentru Ripiceni și Scânteia — nu o confirmare directă, localitate cu localitate, din partea INS sau a altei autorități.

Toate cifrele, formulele și verificările sunt în metodologia publicată a acestui proiect.

Sus