Cât de tare se zguduie pământul la tine

Ce înseamnă 0,37 g

Valoarea din tabel spune cât de tare se zguduie terenul într-o localitate, în cutremurul de calcul. Se măsoară în g, adică în raport cu accelerația unui obiect lăsat să cadă liber: la 0,37 g, valoarea Bucureștiului, terenul e smucit într-o parte cu o accelerație de 37% din cea a căderii libere. Pe scara instrumentală a USGS, 0,10 g este o zguduitură „moderată”, 0,37 g una „foarte puternică”, iar 0,50 g, maximul din tabel, una „severă”. Valoarea descrie mișcarea terenului din localitate. Nu arată cât rezistă o anumită clădire.

Tabelul folosește doar 41 de valori, de la 0,10 g la 0,50 g. 430 de localități au valoarea minimă: 421 în Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș, 9 în județul Suceava. 126 de localități au valoarea maximă: 59 în județul Buzău, 55 în Vrancea, 10 în Galați și 2 în Brăila, adică zona epicentrală Vrancea și câmpia de la sud și est de ea.

Numărate pe oameni, valorile urcă: în localități cu cel puțin 0,30 g trăiesc 8,05 milioane de locuitori, adică 42% din populație, dintre care 1,72 milioane în București. În localitățile cu 0,50 g trăiesc 692.709 de oameni, iar în cele cu 0,10 g, 1,69 milioane.

Unde urcă tabelul dintr-o dată

Tabelul dă o singură valoare pentru o localitate întreagă, comună, oraș sau municipiu, așa că harta e făcută din trepte: la granița dintre două localități vecine, valoarea rămâne aceeași sau sare. Dintre cele 9.280 de granițe dintre localități vecine, 4.591 despart localități cu aceeași valoare, 2.847 au una de 0,01 g, iar 271 au una de cel puțin 0,05 g.

Cele mai mari 13 trepte, de 0,08 g până la 0,11 g, sunt toate pe granițe dintre județe, la munte: pe fiecare, altitudinea mediană a punctelor de pe granița comună trece de 1.000 de metri. Acolo se învecinează localități cu teritorii mari, ale căror centre sunt la 16–28 km unul de altul; la o graniță obișnuită, distanța dintre centre e de 9 km. Cea mai mare treaptă, de 0,11 g, e între Zăbala (județul Covasna, 0,33 g) și Nistorești (județul Vrancea, 0,44 g), de o parte și de alta a Munților Vrancei.

Treapta ține de tabel, nu de teren: accelerația nu se schimbă brusc la marginea unei comune. O comună mare de munte primește o singură valoare, care acoperă și satele din vale, și culmile dinspre vecini.

Cele mai mari trepte; atinge una ca s-o vezi pe hartă

1. Zăbala 0,33→Nistorești 0,44+0,11Covasna · Vrancea
2. Șugag 0,10→Voineasa 0,20+0,10Alba · Vâlcea
3. Ciucsângeorgiu 0,25→Dărmănești 0,35+0,10Harghita · Bacău
4. Covasna 0,36→Gura Teghii 0,45+0,09Covasna · Buzău
5. Zăbala 0,33→Tulnici 0,42+0,09Covasna · Vrancea
6. Zăbala 0,33→Păulești 0,42+0,09Covasna · Vrancea
7. Petrila 0,11→Voineasa 0,20+0,09Hunedoara · Vâlcea
8. Plăieșii de Jos 0,27→Dărmănești 0,35+0,08Harghita · Bacău
9. Zagon 0,37→Gura Teghii 0,45+0,08Covasna · Buzău
10. Brețcu 0,34→Tulnici 0,42+0,08Covasna · Vrancea
11. Covasna 0,36→Nistorești 0,44+0,08Covasna · Vrancea
12. Ghelința 0,34→Tulnici 0,42+0,08Covasna · Vrancea
13. Ojdula 0,34→Tulnici 0,42+0,08Covasna · Vrancea

Județele, de la media cea mai mare la cea mai mică

Pentru fiecare județ: valoarea minimă, valoarea maximă și media valorilor localităților lui, în ordinea descrescătoare a mediei. București este un singur rând în tabelul oficial, pentru toate sectoarele.

Ce spune valoarea și ce nu spune

Valoarea din tabel este accelerația maximă a terenului, scrisă ca fracțiune din accelerația gravitațională, notată g. Metodologia o asociază scenariului II: probabilitatea ca accelerația terenului să o depășească este de 10% în 50 de ani, iar intervalul mediu între două depășiri este de 475 de ani. Intervalul nu spune când vine următorul cutremur.

Valoarea caracterizează mișcarea terenului. Clădirea nu intră în ea: două blocuri din aceeași localitate au aceeași valoare de hazard, dar valoarea nu arată cât rezistă fiecare. Asta depinde de anul construirii, de structură și de starea clădirii. Riscul unei clădiri anume se calculează separat, din hazard, din expunere și din vulnerabilitate, iar acest tabel acoperă numai primul termen.

Valoarea nu este o predicție. Cele trei cutremure de scenariu sunt evenimente convenționale de calcul, alese pentru a compara localitățile între ele; metodologia spune explicit că rezultatele sunt relevante în termeni relativi, pentru comparația între unități administrativ-teritoriale. Un cutremur real poate produce într-un loc anume o accelerație mai mare sau mai mică decât valoarea din tabel.

Pentru București, clădirile expertizate cu risc seismic, cu bulina roșie și celelalte clase, sunt pe adrese în harta clădirilor cu risc seismic. Celelalte pagini despre cutremure, de la 1977 la secundele de dinaintea undei puternice, sunt adunate în Toate paginile despre cutremure.

Metoda

Tabelul A.1 din Anexa A a metodologiei RTC 18-2026 are 3.181 de rânduri, câte unul pentru fiecare comună, oraș și municipiu; Bucureștiul are un singur rând, pentru toate sectoarele. Pentru fiecare, tabelul dă trei numere: PGA cu probabilitate de depășire de 10% în 50 de ani (valoarea de pe această pagină), factorul de scalare a hazardului seismic FHS, folosit doar la calculul fragilității clădirilor construite între 1978 și 2006, și panta curbei de hazard k, care este 2 pentru 1.014 de localități și 3 pentru 2.167 de localități.

Valorile pentru scenariile I și III nu apar în tabel. Sunt calculate aici cu relațiile 2.5 și 2.6 din metodologie, din valoarea scenariului II și din panta k:

PGA(I) = (225/475)^(1/k) × PGA(II)      PGA(III) = (975/475)^(1/k) × PGA(II)

Verificare: pentru Iași, metodologia calculează în Anexa C, din 0,26 g și k = 3, valorile 0,20 g și 0,33 g; același calcul dă aici aceleași numere. Pentru București, din 0,37 g și k = 3, rezultă 0,29 g și 0,47 g. Rezultatele sunt rotunjite la două zecimale, ca în sursă. O singură abatere: pentru Târgu Mureș, exemplul C.2 al metodologiei scrie 0,22 g la scenariul III, iar calculul dă 0,2149, rotunjit aici la 0,21 g.

Pentru localitatea aleasă, pagina numără localitățile cu o valoare mai mare, egală sau mai mică decât a ei. Un clasament ar induce în eroare: tabelul are doar 41 de valori distincte, iar 126 de localități au valoarea maximă. Numele au fost lăsate ca în sursă, cu două excepții: particulele scrise cu majusculă au primit ortografia curentă („Ștefan Cel Mare” a devenit „Ștefan cel Mare”), iar în trei nume virgulele puse în loc de puncte au fost corectate („C,A, Rosetti” a devenit „C.A. Rosetti”). Județul apare ca „Satu Mare”, forma oficială. 256 de nume se repetă în județe diferite, de aceea fiecare rezultat arată și județul.

Harta: fiecare rând din tabel este legat de conturul unității administrative din setul LAU al geo-spatial.org (versiunea din 26 martie 2025) prin codul SIRUTA, luat din lista recensământului din 2021 după județ și nume; o a doua verificare, direct după nume, trebuie să găsească aceeași localitate pentru fiecare rând. Trei nume diferă între lista recensământului și tabel (Râmetea și Rimetea, Abrămuț și Petreu, Râșca și Rișca), iar setul LAU scrie Silivașu de Câmpie altfel; toate patru se leagă prin cod. Cele șase sectoare ale Bucureștiului sunt unite într-o singură formă, pentru că tabelul are un singur rând. Fiecare localitate are o culoare uniformă, a valorii ei, fără nicio trecere treptată peste graniță. Relieful din fundal ajută doar la orientare; granițele sunt luminate numai unde valoarea se schimbă, mai tare unde treapta e mai mare.

Treptele: două localități sunt vecine dacă au în comun o porțiune de graniță în setul LAU (9.280 de perechi). Pentru fiecare pereche sunt calculate diferența dintre valori, distanța dintre centrele celor două localități (centroizii contururilor geo-spatial.org) și altitudinea mediană a punctelor de pe granița comună, pe baza modelului de relief Terrarium. Locuitorii sunt cei de la recensământul din 2021 (19.053.815 în total), pe unitate administrativă.

Harta seismică publicată de minister arată zonarea de proiectare din codul P100-1/2013, cu alt parametru și altă definiție a scenariului. Valorile de aici nu se compară direct cu cele de pe acea hartă și nu descriu o creștere sau o scădere a hazardului față de ea.

Surse

• monitorlegal.ro: Ordinul MDLPA nr. 1.037/2026 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie privind elaborarea hărților de risc seismic, indicativ RTC 18-2026”, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 bis, 11 septembrie 2026. Anexa A, Tabelul A.1, paginile 32–112; relațiile 2.5 și 2.6 la pagina 15; exemplele de calcul în Anexa C. Ordinul intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, adică la 11 octombrie 2026.
• monitorlegal.ro: Fișa actului pe monitorlegal.ro, cu textul ordinului și PDF-ul numărului bis.
• observator.mdlpa.ro: Serviciul cartografic al MDLPA pentru zonele seismice, bazat pe P100-1/2013, cu care valorile de aici nu sunt direct comparabile.
• en.wikipedia.org: Scara instrumentală de intensitate a USGS (Worden și colab., 2012), în forma tabelului din articolul „Peak ground acceleration” de pe Wikipedia: „moderată” până la 0,115 g, „puternică” până la 0,215 g, „foarte puternică” până la 0,401 g, „severă” până la 0,747 g. Etichetele sunt orientative; scara USGS leagă accelerația de percepția zguduirii, nu de tabelul românesc.
• www.geo-spatial.org: Limitele unităților administrativ-teritoriale (setul ro_admin_lau_polygon), prelucrate de comunitatea geo-spatial.org din datele publice ale ANCPI, organizarea din 2025 (versiunea fișierului: 26 martie 2025); licența site-ului, CC BY-SA 4.0.
• www.recensamantromania.ro: Recensământul populației și locuințelor 2021, INS: populația rezidentă pe unități administrativ-teritoriale.
• registry.opendata.aws: Relieful: Terrain Tiles (Terrarium), Mapzen pe AWS Open Data; țările vecine și Marea Neagră din Natural Earth, domeniu public.
• commons.wikimedia.org: Fotografia: „Bucharest-1977”, Sorin Dek, CC0, Wikimedia Commons.