Scrie localitatea. Vezi unde stă la cutremur.

Caută localitatea

Valoarea din tabel spune cât de tare se zguduie pământul într-o localitate, în cutremurul de calcul. Se măsoară în g, adică în raport cu accelerația unui obiect lăsat să cadă liber: la 0,37 g, valoarea Bucureștiului, pământul se smucește cu peste o treime din ea. Pe scara instrumentală a USGS, 0,10 g este o zguduitură „moderată”, 0,37 g una „foarte puternică”, iar 0,50 g, maximul din tabel, una „severă”. Valoarea descrie terenul din localitate. Cât rezistă o clădire anume depinde de clădire.

Sau încearcă: București · Focșani · Cluj-Napoca · Iași · Timișoara · Constanța

Lista completă, cu toate cele 3.181 de localități pe județe, este în ediția text a acestei pagini.

Cum se împart cele 3.181 de localități

Tabelul folosește doar 41 de valori, de la 0,10 g la 0,50 g. 430 de localități au valoarea minimă de 0,10 g: 421 în Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș, 9 în județul Suceava. 126 de localități au valoarea maximă de 0,50 g: 59 în județul Buzău, 55 în Vrancea, 10 în Galați și 2 în Brăila, adică zona epicentrală Vrancea și câmpia de la sud și est de ea. 1.080 de localități, aproximativ o treime dintre cele din tabel, au cel puțin 0,30 g, adică jumătatea de sus a scării.

Numărul de localități la fiecare valoare din tabel. Localitatea căutată se marchează pe scară.

Județele, de la media cea mai mare la cea mai mică

Pentru fiecare județ: valoarea minimă, valoarea maximă și media valorilor localităților lui, în ordinea descrescătoare a mediei. București este un singur rând în tabelul oficial, pentru toate sectoarele.

Ce spune valoarea și ce nu spune

Valoarea din tabel este accelerația maximă a terenului, scrisă ca fracțiune din accelerația gravitațională, notată g. La 0,37 g, valoarea Bucureștiului, terenul se mișcă, în cutremurul de scenariu, cu o accelerație de 37% din cea a căderii libere. Metodologia asociază această valoare scenariului II: probabilitatea ca accelerația terenului să o depășească este de 10% în 50 de ani, iar intervalul mediu între două depășiri este de 475 de ani. Intervalul nu spune când vine următorul cutremur.

Valoarea caracterizează mișcarea terenului. Clădirea nu intră în ea: două blocuri din aceeași localitate primesc aceeași valoare de hazard, iar unul poate rezista fără fisuri și celălalt poate ceda, în funcție de anul construirii, de structură și de starea lui. Riscul unei clădiri anume se calculează separat, din hazard, din expunere și din vulnerabilitate, iar acest tabel acoperă numai primul termen.

Valoarea nu este o predicție. Cele trei cutremure de scenariu sunt evenimente convenționale de calcul, alese pentru a compara localitățile între ele; metodologia spune explicit că rezultatele sunt relevante în termeni relativi, pentru comparația între unități administrativ-teritoriale. Un cutremur real poate produce într-un loc anume o accelerație mai mare sau mai mică decât valoarea din tabel.

Metoda

Tabelul A.1 din Anexa A a metodologiei RTC 18-2026 are 3.181 de rânduri: fiecare comună, oraș și municipiu, plus municipiul București ca un singur rând. Pentru fiecare, tabelul dă trei numere: PGA cu probabilitate de depășire de 10% în 50 de ani (valoarea de pe această pagină), factorul de scalare a hazardului seismic FHS, folosit doar la calculul fragilității clădirilor construite între 1978 și 2006, și panta curbei de hazard k, care este 2 pentru 1.014 localități și 3 pentru 2.167 de localități.

Valorile pentru scenariile I și III nu apar în tabel. Le-am calculat cu relațiile 2.5 și 2.6 din metodologie, din valoarea scenariului II și din panta k:

PGA(I) = (225/475)^(1/k) × PGA(II)      PGA(III) = (975/475)^(1/k) × PGA(II)

Verificare: pentru Iași, metodologia calculează în Anexa C, din 0,26 g și k = 3, valorile 0,20 g și 0,33 g; același calcul dă aici aceleași numere. Pentru București, din 0,37 g și k = 3, rezultă 0,29 g și 0,47 g. Rezultatele sunt rotunjite la două zecimale, ca în sursă. O singură abatere: pentru Târgu Mureș, exemplul C.2 al metodologiei scrie 0,22 g la scenariul III, iar calculul dă 0,2149, rotunjit aici la 0,21 g.

Pentru localitatea aleasă, pagina numără localitățile cu o valoare mai mare, egală sau mai mică decât a ei. Un rang simplu ar induce în eroare: tabelul are doar 41 de valori distincte, iar 126 de localități împart primul loc. Numele au fost lăsate ca în sursă, cu două excepții: particulele scrise cu majusculă („Ștefan Cel Mare”) au primit ortografia curentă, iar trei nume cu virgule în loc de puncte („C,A, Rosetti”) au fost corectate. Județul apare ca „Satu Mare”, forma oficială. 256 de nume se repetă în județe diferite, de aceea fiecare rezultat arată și județul.

Harta seismică publicată de minister arată zonarea de proiectare din codul P100-1/2013, cu alt parametru și altă definiție a scenariului. Valorile de aici nu se compară direct cu cele de pe acea hartă și nu descriu o creștere sau o scădere a hazardului față de ea.

Surse

• monitorlegal.ro: Ordinul MDLPA nr. 1.037/2026 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie privind elaborarea hărților de risc seismic, indicativ RTC 18-2026”, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 bis, 11 septembrie 2026. Anexa A, Tabelul A.1, paginile 32–112; relațiile 2.5 și 2.6 la pagina 15; exemplele de calcul în Anexa C. Ordinul intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, adică la 11 octombrie 2026.
• monitorlegal.ro: Fișa actului pe monitorlegal.ro, cu textul ordinului și PDF-ul numărului bis.
• observator.mdlpa.ro: Serviciul cartografic al MDLPA pentru zonele seismice, bazat pe P100-1/2013, cu care valorile de aici nu sunt direct comparabile.
• en.wikipedia.org: Scara instrumentală de intensitate a USGS (Worden și colab., 2012), în forma tabelului din articolul „Peak ground acceleration” de pe Wikipedia: „moderată” până la 0,115 g, „puternică” până la 0,215 g, „foarte puternică” până la 0,401 g, „severă” până la 0,747 g. Etichetele sunt orientative; scara USGS leagă accelerația de percepția zguduirii, nu de tabelul românesc.
• commons.wikimedia.org: Fotografia: „Bucharest-1977”, Sorin Dek, CC0, Wikimedia Commons.