Corectură, 6 noiembrie 2026. Prima versiune a acestei pagini spunea că 5,00 a fost nota cea mai frecventă din examenul din 2024 și că a fost dată de 7,68 ori mai des decât 4,95. Numărătoarea includea notele recunoscute: cine repetă examenul își păstrează notele de la probele promovate în anii trecuți, iar acele lucrări nu au fost corectate în 2024. Doar în iunie 2024, 3.398 de note de exact 5,00 erau de acest fel și niciuna de 4,95. Pe lucrările corectate în 2024 raportul este 2,1, iar nota cea mai frecventă este 10. Partea întâi și toate distribuțiile din iunie 2024 sunt acum socotite numai pe lucrări corectate în anul respectiv; pentru august, unde rezultatele publicate nu marchează notele recunoscute, s-au scos doar cele purtate din iunie. Numerele despre a doua citire rămân aceleași, cu o excepție: la 5,00 au cerut recorectare 19 candidați din 100, nu 6.
I · Gaura
O treaptă pe care nu stătea aproape nimeni
Nota unei lucrări de bacalaureat e media notelor date de doi profesori, cu două zecimale și fără rotunjire, așa că poate cădea pe orice treaptă de cinci sutimi. Treptele vecine ar trebui să adune cam tot atâtea lucrări. În iunie 2015, dintre cele 454.348 de note puse pe lucrări corectate în acel an, 14.181 au fost de exact 5,00. Doar 47 au fost de 4,95.
În 26 dintre cele 42 de județe nu a existat nicio lucrare de 4,95. Toate cele zece trepte dintre 4,50 și 4,95 țineau împreună mai puțin de 1 la sută din note; singura treaptă de 5,00 ținea 3,1 la sută.
Grămada nu stătea doar pe 5,00. Comparate cu o curbă netedă trasă prin restul notelor, treptele de la 5,00 la 5,45 aveau cu aproximativ 19.000 de lucrări mai multe decât ar fi fost firesc, iar treptele de dedesubt, cu aproximativ 13.000 mai puține. Distribuția arată un surplus de note deasupra liniei și un gol dedesubt. În 2015, 5,5 la sută din toate notele de trecere stăteau în această grămadă.
Datele nu stabilesc cum s-a format tiparul. Arată doar că, aproape de linie, notele nu rămâneau dedesubt.
II · Anii
De la 302 la 2
Raportul dintre lucrările de 5,00 și cele de 4,95 scade încet până în 2022: 302 în 2015, 234 în 2018, 188 în 2020, 135 în 2021, 76 în 2022. În 2023 urcă la 92. În 2024 cade la 2,1 și rămâne acolo: 2,1 în 2025, 2,2 în 2026.
Aceeași ruptură se vede în ponderi. Până în 2023, treptele de la 4,50 la 4,95 țineau între 0,85 și 1,27 la sută din note; din 2024 țin între 2,9 și 3,3 la sută. Treapta de 5,00 ținea între 2,2 și 3,1 la sută; din 2024 ține 0,6 la sută.
Lucrări de 5,00 la una de 4,95, an cu an
Scara e logaritmică: fiecare linie orizontală înmulțește. Benzile gri sunt anii lipsă.
302 (2015), 234 (2018), 188 (2020), 135 (2021), 76 (2022), 92 (2023), 2,1 (2024), 2,1 (2025), 2,2 (2026).
Anul tău
Alege anul în care ai dat bacalaureatul și, dacă vrei, proba. Vezi câte lucrări au stat atunci pe 4,95 și câte pe 5,00, lângă anul 2026.
Alege un an.
Pentru fiecare an, numerele sunt în tabelul de sub graficul de sus.
III · Ce s-a schimbat
Lucrarea scanată în sală, trimisă la întâmplare
Ministerul Educației a încercat corectarea digitalizată în sesiunile din iunie–iulie 2022 și 2023, pentru candidații din Călărași și Dâmbovița. Din sesiunea din august–septembrie 2023 a folosit-o pentru toate lucrările. Iunie 2024 a fost prima sesiune de vară corectată astfel în toată țara.
Comunicatul din 14 august 2023 descrie ce s-a schimbat. Lucrările sunt scanate în sala de examen, la sfârșitul probei, în prezența candidatului. Secretizarea se face automat, în momentul încărcării. Platforma trimite apoi fiecare lucrare, „automat și aleatoriu”, la doi evaluatori din alt județ decât al candidatului. Același comunicat precizează că baremele și tipurile de subiecte nu se schimbă.
Două lucruri nu erau noi. Lucrările erau anonime și înainte: colțul foii, cu numele candidatului, se lipea. Iar corectarea în alt județ fusese hotărâtă încă din 2015, când lucrările se transportau fizic dintr-un județ în altul. Nou era drumul lucrării: scanată sub ochii candidatului, fără transportul foilor de hârtie între județe, repartizată la întâmplare de platformă.
Ruptura din 2024 apare în fiecare dintre cele 42 de județe: în toate, raportul a scăzut față de 2023. Județele pilot se potrivesc însă doar pe jumătate. În Călărași, raportul a căzut chiar din 2022, la 1,8, pe numere mici: 16 lucrări de 4,95. În Dâmbovița a scăzut abia la 40 în 2022 și la 16 în 2023, apoi la 1,9 în 2024. Iar Buzău, care nu era județ pilot, a coborât la 4,3 încă din 2023, fără o explicație în documentele publice.
Ce se poate spune: golul de sub 5 s-a umplut în prima sesiune de iunie corectată pe platformă în toată țara. Ce nu se poate spune: că platforma l-a umplut.
Județul tău, an cu an
Notele dintre 4,50 și 5,45 ale candidaților dintr-un județ. Sub fiecare grafic: lucrări de 5,00 / lucrări de 4,95. Județele nu sunt puse în ordine: diferențele dintre ele nu s-au păstrat de la un an la altul, așa că nu formează un clasament.
Raportul pe ani, pentru toată țara, e în tabelul de sub graficul de sus.
IV · Pragurile de control
La 6,50 și la 7,00 nu s-a întâmplat nimic
Dacă din 2024 s-ar fi schimbat felul în care se dau toate notele, ar trebui să se vadă și în alte locuri de pe scară. Aceeași măsurătoare, aplicată în jurul lui 6,50 și 7,00, unde nu se ia și nu se pierde nimic, nu găsește nicio grămadă în niciun an, nici înainte de 2024, nici după.
Grămada de la 5,00, măsurată față de curba netedă, valora 8,8 trepte de lucrări în 2015, 7,3 în 2018 și 6,0 în 2023. În 2024, 2025 și 2026 valorează 1,5. Nu a ajuns la zero: și pe lucrările corectate pe platformă, 5,00 rămâne de două ori mai plin decât 4,95.
V · Contestațiile
Grămada se reface după a doua citire
Până în 2023, contestațiile adăugau cam o cincime din grămada finală de la 5,00. În 2018, de exemplu, surplusul de lucrări de deasupra liniei era de 12.925 la prima corectare și de 15.675 după contestații. Din 2024 contestațiile adaugă aproape jumătate: 2.434 la prima corectare, 4.468 după.
Motivul se vede în numărul cererilor. În 2023, 3.088 de lucrări corectate între 4,50 și 4,95 au fost contestate. În 2024 au fost 7.871, iar în 2026, 9.109. Din 2024, între 42 și 45 din 100 dintre ele au ajuns la 5 sau peste. După contestații, raportul dintre 5,00 și 4,95 era 253 în 2023 și 4,9 în 2024.
Prima corectare și nota finală
Conturul arată notele de la prima corectare, barele pline arată notele finale, după contestații. Lucrările contestate de sub 5 urcă și umplu din nou treapta de 5,00.
După contestații, raportul dintre 5,00 și 4,95 a fost 253 în 2023 și 4,9 în 2024.
VI · Media de 6
A doua linie a fost mereu trasă de contestații
Pentru a lua bacalaureatul nu ajunge 5 la fiecare probă: media trebuie să fie cel puțin 6, adică cele trei note să adune cel puțin 18,00. La prima corectare, sumele de 18,00 și 17,95 au fost aproape la fel de frecvente în fiecare an, de la 2015 la 2026: raportul dintre ele stă între 0,87 și 1,21. După contestații, 18,00 iese de 2,1 până la 3,7 ori mai des decât 17,95.
Cine are media puțin sub 6 contestă aproape întotdeauna: în 2018 și în 2024, între 90 și 93 de candidați din 100 cu media între aproximativ 5,75 și 5,92 au cerut recorectare. Cu media puțin peste 6, între unul și trei din 100. Spre deosebire de 5,00, linia de la 6 nu s-a schimbat în 2024: și înainte, și după, au trasat-o contestațiile, nu prima corectare.
VII · Costul
Câți au rămas de cealaltă parte
Până în 2023, între 1.093 și 1.634 de candidați pe an au picat bacalaureatul din cauza unei singure probe, cu o notă finală între 4,50 și 4,95 pe o lucrare corectată în acel an. Din 2024 sunt între 3.164 și 4.026.
Dintre ei, cam 1.140–1.300 pe an ar fi avut și media de 6 dacă proba aceea ar fi fost 5,00; înainte erau 375–587. E o estimare făcută după regula examenului, nu ceva observat: nimeni nu știe ce notă ar fi primit lucrările acelea altfel.
Rata de promovare nu a scăzut. În sesiunea din iunie, au promovat 75,0 la sută dintre candidații prezenți în 2023 și 78,3 la sută în 2024.
Pentru cine primește o notă între 4,50 și 4,95, concluzia practică a rămas aceeași: contestația merită făcută. Din 2024, cam patru din zece astfel de lucrări contestate ajung la 5.
Partea a doua · 2024, notă cu notă
Prima versiune a paginii, refăcută
Ce urmează e pagina publicată în august 2026 despre examenul din 2024, cu numerele refăcute pe lucrările corectate în acel an. Capitolele despre a doua citire folosesc ambele sesiuni din 2024, iunie și august.
La bacalaureatul din 2024, nota 5,00, adică minimul cu care se trece, a fost dată de două ori mai des decât 4,95, treapta imediat de dedesubt. În afară de 10, nicio altă notă întreagă nu se desparte așa de vecina ei.
Pe lucrările scrise corectate în sesiunea din iunie 2024, nota 5,00 a apărut de 2.102 ori, iar 4,95 de 984 de ori. Treptele dinaintea liniei coboară spre ea în loc să urce, iar imediat după linie numărul se dublează. Locul în care scara se rupe este exact nota de care depinde diploma.
| Nota | Lucrări |
|---|---|
| 4,80 | 1.295 |
| 4,85 | 1.211 |
| 4,90 | 1.136 |
| 4,95 | 984 |
| 5,00 | 2.102 |
| 5,05 | 1.672 |
| 5,10 | 1.801 |
2024 · Linia
Un examen care se termină într-un singur număr
Fiecare probă scrisă de la bacalaureat se încheie cu un număr cu două zecimale. Lucrarea este scanată în sala de examen, la sfârșitul probei, și pleacă fără nume către doi profesori dintr-un alt județ decât al candidatului, repartizați automat. Cei doi corectează separat, iar dacă notele lor nu se despart cu mai mult de un punct, nota lucrării este media lor aritmetică, scrisă cu două zecimale și fără rotunjire. De aici vin treptele de cinci sutimi pe care stau toate notele examenului.
În sesiunea din iunie 2024 s-au corectat astfel 378.635 de note, fără cele recunoscute din anii trecuți. Puse una lângă alta, ele desenează un relief previzibil: un vârf larg în zona notelor mari, o coadă subțire spre 2 și 3, o adunare la 10 acolo unde scara se termină. Peste tot, treptele vecine seamănă între ele. În afară de nota maximă, 10, o singură dată nu seamănă, și asta se întâmplă exact acolo unde metodologia trage granița dintre promovat și nepromovat.
Nota 5,00 a fost dată de 2.102 ori. Nota de dedesubt, 4,95, a fost dată de 984 de ori. Nota cea mai frecventă din examen este 10, cu 8.553 de lucrări.
Între cele două trepte sunt cinci sutimi de punct și un raport de doi la unu.
2024 · Panta care coboară
Cu cât o lucrare e mai aproape de trecere, cu atât are mai puțini colegi
Într-o distribuție obișnuită, numărul de lucrări urcă și coboară lin, fără salturi între trepte alăturate. Pe ultimele patru trepte de dinaintea liniei, mișcarea merge în sens invers față de restul dealului: 1.295 de lucrări la 4,80, apoi 1.211 la 4,85, apoi 1.136 la 4,90, apoi 984 la 4,95. Apropierea de trecere golește treptele în loc să le umple.
Cele zece trepte dintre 4,50 și 4,95 adună la un loc 11.104 lucrări. Singura treaptă de 5,00 adună 2.102, aproape o cincime din tot ce s-a acordat pe intervalul de dedesubt.
2024 · Nicio altă notă întreagă
Numerele rotunde ies puțin mai des peste tot, iar 5 iese altfel
Notele întregi au o mică atracție proprie, vizibilă la toate valorile: 4,00 apare cu nouă la sută mai des decât 3,95, iar 9,00 cu zece la sută mai des decât 8,95. În afară de 5 și 10, rapoartele din tabel stau între 1,01 și 1,11, adică o adunare modestă. La 5 raportul este 2,14.
| Nota | Cu 0,05 mai jos | Exact | De câte ori mai des |
|---|---|---|---|
| 4,00 | 709 | 772 | 1,09 |
| 5,00 | 984 | 2.102 | 2,14 |
| 6,00 | 2.016 | 2.233 | 1,11 |
| 7,00 | 2.627 | 2.658 | 1,01 |
| 8,00 | 3.480 | 3.839 | 1,10 |
| 9,00 | 4.627 | 5.101 | 1,10 |
| 10,00 | 2.607 | 8.553 | 3,28 |
Singurul alt loc unde lucrările se îngrămădesc este nota maximă, iar acolo îngrămădirea se explică singură: deasupra lui 10 nu există nicio treaptă pe care s-ar putea așeza cineva. Deasupra lui 5 sunt o sută.
Rigla
Toate notele examenului, treaptă cu treaptă. Schimbă disciplina, sesiunea și momentul, apoi apropie linia ca să vezi ce se întâmplă în jurul lui 5,00.
Notele recunoscute din anii trecuți sunt scoase din iunie. Pentru august, rezultatele publicate nu le marchează, așa că s-au scos doar notele purtate din iunie; vederile „August” și „Amândouă” mai conțin note recunoscute.
Numerele din tabelele de mai sus arată aceeași scară.
2024 · A doua citire
Aceeași lucrare, alți doi profesori, alt număr
Un candidat nemulțumit de notă poate cere ca lucrarea să fie citită din nou. Lucrarea scanată pleacă atunci către alți doi profesori, tot din alt județ decât al candidatului, iar ce iese de acolo devine nota finală, mai mare sau mai mică. Elevul semnează dinainte că a înțeles asta. În 2024 au trecut prin a doua citire 64.383 de lucrări.
Dintre ele, 61.177, adică 95 din 100, au ieșit cu un alt număr decât intraseră. Jumătate s-au mișcat cu cel puțin trei zecimi de punct, iar 4.522 s-au mișcat cu un punct întreg sau mai mult. Notele urcă mai des decât coboară, 59 la sută față de 36, iar restul rămâne la fel.
Lucrările astea nu formează un eșantion oarecare: ajung la a doua citire fiindcă cineva a fost nemulțumit de prima. Ce arată ele este cât de mult se poate mișca nota unei lucrări citite din nou de la capăt, de oameni care nu au avut-o în mână prima dată.
Și notele de la a doua citire au un salt la 5,00: 1.390 de lucrări au primit 5,00 și 441 au primit 4,95, așa că raportul dintre treapta de trecere și cea de sub ea rămâne de trei la unu.
Ce s-a întâmplat cu lucrările notate așa
Alege o notă. Sub ea vezi câte lucrări au primit-o la corectare în 2024, câte au fost citite a doua oară și unde au ajuns. Pentru notele de sub 5, ultimul număr arată câte au trecut linia.
—
Unde au ajuns după a doua citire
Cele mai importante numere despre a doua citire sunt în textul de mai sus.
2024 · Cine trece linia
Trei mii două sute douăzeci și trei de diplome
La a doua citire, 5.467 de lucrări au intrat cu o notă sub 5 și au ieșit cu 5 sau peste. Alte 1.505 au făcut drumul invers și au căzut sub linie.
Socotite pe oameni, nu pe lucrări, numerele arată așa: 3.223 de candidați au luat bacalaureatul din 2024 fiindcă lucrările lor au fost citite a doua oară, iar cu notele de la prima corectare ar fi picat. Alți 24 aveau examenul luat după prima corectare și l-au pierdut la a doua.
Dintre cei 110.797 de candidați care au promovat, 1.281 au cel puțin o probă corectată în 2024 care s-a încheiat, după contestații, cu exact 5,00. Pentru ei, cinci sutimi de punct în minus ar fi însemnat o probă picată.
2024 · Cine cere
Sub linie se cere, deasupra liniei mult mai rar
Dorința de a cere o a doua citire crește pe măsură ce nota urcă spre linie fără să o atingă. În sesiunea din iunie, la 4,50 au cerut 65 de candidați din 100, la 4,80 au cerut 73, la 4,90 și la 4,95 câte 78.
La 5,00 au cerut 19.
Cinci sutimi de punct despart patru cereri din cinci de una din cinci.
Linia, pe județe
Ponderea notelor de exact 5,00 din notele puse la corectare candidaților fiecărui județ, în sesiunea din iunie 2024, fără notele recunoscute. Județele sunt în ordinea alfabetică a codului.
Ponderea notelor de exact 5,00 merge de la 0,3 la 1,0 la sută, în funcție de județ.
Ponderea merge de la 0,3 la 1,0 la sută. Ea depinde mai ales de câte dintre lucrările județului se opresc în apropierea liniei, iar pe județ numerele sunt mici, de ordinul zecilor de lucrări, așa că tabelul nu este un clasament.
2024 · Ce se vede
O măsurătoare scrisă cu două zecimale, care se mișcă cu zecimi
O notă de bacalaureat are toate semnele unei măsurători: două zecimale, două citiri independente, o medie aritmetică fără rotunjire. Datele examenului din 2024 arată însă că, atunci când aceeași lucrare ajunge a doua oară în fața altor doi profesori, numărul se schimbă în 95 de cazuri din 100, iar jumătate din schimbări sunt de cel puțin trei zecimi. Zecimalele descriu mai multă precizie decât are procedura care le produce.
În afară de nota maximă, în jurul unei singure valori mecanismul se poartă altfel decât în tot restul scării. La nota care desparte o diplomă de absența ei, treapta de deasupra e de două ori mai plină decât cea de dedesubt, iar treptele de sub ea se subțiază pe măsură ce se apropie de ea. Același relief apare la prima corectare și la a doua, iar în 41 dintre cele 42 de județe 5,00 iese mai des decât 4,95.
Pentru un elev care se uită la o notă între 4,50 și 4,95, concluzia practică e simplă: nota aceea se mișcă, iar în 2024 s-a mișcat în sus mai des decât în jos. Pentru cine se uită la un 5,00, tot ce se poate spune este că a nimerit pe o treaptă de două ori mai plină decât cea de sub ea.
Cum se citesc numerele
- Numerele din partea a doua vin din rezultatele individuale ale examenului național de bacalaureat din 2024, sesiunea de iunie–iulie și sesiunea din august, așa cum au fost afișate public de Ministerul Educației: 144.950 de candidați distincți, dintre care 23.130 au participat la ambele sesiuni, și 495.635 de note la probele scrise. Dintre ele, 23.732 în iunie și cel puțin 36.610 în august sunt note recunoscute din sesiuni anterioare, care nu au fost corectate în 2024. Pentru iunie, ele sunt marcate în fișierul cu rezultate individuale publicat pe data.gov.ro și au fost scoase din toate distribuțiile; în august au fost scoase doar notele purtate din iunie. Capitolele „2024 · A doua citire” și „2024 · Cine trece linia” folosesc ambele sesiuni.
- „Nota la corectare” este nota dinaintea oricărei contestații. „Nota finală” este cea care intră în medie. „Nota la a doua citire” apare numai pentru lucrările contestate.
- Un candidat promovează dacă are cel puțin 5 la fiecare probă scrisă și media cel puțin 6. Media se calculează cu două zecimale, prin tăierea zecimalelor următoare.
- Cei 3.223 de candidați salvați de a doua citire sunt aceia care apar promovați în rezultatele oficiale, dar care nu ar fi îndeplinit condiția de promovare cu notele de la prima corectare.
- Lucrările citite a doua oară ajung acolo la cererea candidatului, deci nu sunt un eșantion tras la sorți din toate lucrările examenului.
- Povestea pe 12 ani (partea întâi) folosește fișierele cu rezultate individuale ale sesiunii din iunie publicate pe data.gov.ro pentru 2015–2026: o notă înseamnă nota la o probă scrisă, fără notele recunoscute din anii trecuți. „Prima corectare” e nota dinaintea contestației; „nota finală” e cea de după.
- Anii 2016, 2017 și 2019 lipsesc: fișierele lor scriu zecimalele cu virgulă fără ghilimele, iar la o probă de citire înapoi s-au regăsit doar 85 la sută dintre notele de 5,00. Și ei arată la fel (rapoarte de 251, 247 și 168, subestimate), dar nu sunt tipăriți.
- Testul a fost fixat înainte de numărătoare. Grămada se măsoară ca surplusul de lucrări de la 5,00 la 5,45 față de o curbă netedă (polinom de gradul 7, cu corecție pentru notele rotunde) trasă prin restul notelor, împărțit la înălțimea unei trepte. Pragurile de control 6,50 și 7,00 rămân sub 0,55 în fiecare an. Pragurile de control 4,00 și 5,50, alese tot dinainte, stau în zona golită de grămadă și nu au trecut regula de „trei ori mai mic” în 2018 și 2021–2024; rezultatul e raportat așa cum a ieșit.
- Același test, aplicat mediei de 6, nu a trecut: pragul de control 5,50 a ieșit la fel de mare ca 6,00. Capitolul VI se sprijină pe raportul sumelor de 18,00 și 17,95, cu pragurile de control 21,00 și 19,50, care stau aproape de 1.
- Clasamentul județelor nu a trecut testul de stabilitate fixat dinainte (corelația între anii pari și impari 0,50, între primii și ultimii ani 0,31), așa că pagina nu ordonează județele. Județul candidatului se deduce din codul școlii; lucrările lui au fost corectate în alt județ.
- Estimarea costului (capitolul VII) numără candidații prezenți, respinși, cu o singură probă sub 5, iar aceea între 4,50 și 4,95 pe o lucrare corectată în acel an, și verifică dacă un 5,00 acolo le-ar fi dat media de 6.
Surse
- Ministerul Educației, rezultatele individuale ale examenului național de bacalaureat 2024, publicate pe bacalaureat.edu.ro. Arhiva publică a celor două sesiuni a fost strânsă și pusă la dispoziție de tacheometry.
- Ministerul Educației, rezultatele individuale ale sesiunii din iunie 2024, publicate pe data.gov.ro, cu marcajul notelor recunoscute.
- Ordinul ministrului educației nr. 6.156/2023 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2024, pentru regulile de evaluare, de calcul al notei și de soluționare a contestațiilor.
- Ministerul Educației, informările publice despre evaluarea digitalizată a lucrărilor, pentru felul în care lucrările sunt scanate în sala de examen și repartizate automat unor profesori din alt județ.
- Ministerul Educației, rezultatele individuale ale examenului național de bacalaureat, sesiunea I, 2015–2026, publicate pe data.gov.ro.
- Ministerul Educației, comunicatul de presă nr. 71 din 14 august 2023 despre evaluarea digitalizată: pilotarea din 2022 și 2023 în Călărași și Dâmbovița, generalizarea din sesiunea august–septembrie 2023.
- Ordinul nr. 6.156/2023, art. 10, 12 și 13: platforma de evaluare digitalizată, calculul notei și contestațiile.
- Ordinul nr. 4.265/2015, pentru evaluarea lucrărilor în alt județ, și metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4.799/2010, anexa 2, art. 56, pentru lipirea colțului lucrării.