Patru virgulă nouăzeci și cinci

I · Linia

Un examen care se termină într-un singur număr

Fiecare probă scrisă de la bacalaureat se încheie cu un număr cu două zecimale. Lucrarea este scanată în sala de examen, la sfârșitul probei, și pleacă fără nume către doi profesori dintr-un alt județ decât al candidatului, repartizați automat. Cei doi corectează separat, iar dacă notele lor nu se despart cu mai mult de un punct, nota lucrării este media lor aritmetică, scrisă cu două zecimale și fără rotunjire. De aici vin treptele de cinci sutimi pe care stau toate notele examenului.

În cele două sesiuni ale anului 2024 s-au scris astfel 495.635 de note. Puse una lângă alta, ele desenează un relief previzibil: un vârf larg în zona notelor mari, o coadă subțire spre 2 și 3, o adunare la 10 acolo unde scara se termină. Peste tot, treptele vecine seamănă între ele. O singură dată nu seamănă, și asta se întâmplă exact acolo unde metodologia trage granița dintre promovat și nepromovat.

Nota 5,00 a fost dată de 10.250 de ori, mai des decât orice altă notă din examen, inclusiv decât 10. Nota de dedesubt, 4,95, a fost dată de 1.334 de ori.

Între cele două trepte sunt cinci sutimi de punct și un raport de aproape opt la unu.

II · Panta care coboară

Cu cât o lucrare e mai aproape de trecere, cu atât are mai puțini colegi

Într-o distribuție obișnuită, numărul de lucrări urcă și coboară lin, fără salturi între trepte alăturate. Pe ultimele patru trepte de dinaintea liniei, mișcarea merge în sens invers față de restul dealului: 1.930 de lucrări la 4,80, apoi 1.810 la 4,85, apoi 1.638 la 4,90, apoi 1.334 la 4,95. Apropierea de trecere golește treptele în loc să le umple.

Cele zece trepte dintre 4,50 și 4,95 adună la un loc 16.591 de lucrări. Singura treaptă de 5,00 adună 10.250, adică șase zecimi din tot ce s-a acordat pe intervalul de dedesubt.

III · Nicio altă notă întreagă

Numerele rotunde ies puțin mai des peste tot, iar 5 iese altfel

Notele întregi au o mică atracție proprie, vizibilă la toate valorile: 4,00 apare cu trei la sută mai des decât 3,95, iar 9,00 cu unsprezece la sută mai des decât 8,95. În afară de 5, cea mai mare abatere din tabel este la 6,00, unde raportul urcă la 1,37, adică tot o adunare modestă. La 5 raportul este 7,68.

Singurul alt loc unde lucrările se îngrămădesc este nota maximă, iar acolo îngrămădirea se explică singură: deasupra lui 10 nu există nicio treaptă pe care s-ar putea așeza cineva. Deasupra lui 5 sunt o sută.

IV · A doua citire

Aceeași lucrare, alți doi profesori, alt număr

Un candidat nemulțumit de notă poate cere ca lucrarea să fie citită din nou. Lucrarea scanată pleacă atunci către alți doi profesori, tot din alt județ decât al candidatului, iar ce iese de acolo devine nota finală, mai mare sau mai mică. Elevul semnează dinainte că a înțeles asta. În 2024 au trecut prin a doua citire 64.383 de lucrări.

Dintre ele, 61.177, adică 95 din 100, au ieșit cu un alt număr decât intraseră. Jumătate s-au mișcat cu cel puțin trei zecimi de punct, iar 4.522 s-au mișcat cu un punct întreg sau mai mult. Notele urcă mai des decât coboară, 59 la sută față de 36, iar restul rămâne la fel.

Lucrările astea nu formează un eșantion oarecare: ajung la a doua citire fiindcă cineva a fost nemulțumit de prima. Ce arată ele este cât de mult se poate mișca nota unei lucrări citite din nou de la capăt, de oameni care nu au avut-o în mână prima dată.

Profesorii de la a doua citire refac și adâncitura. Ei au pus nota 5,00 pe 1.390 de lucrări și nota 4,95 pe 441, așa că raportul dintre treapta de trecere și cea de sub ea rămâne de trei la unu.

V · Cine trece linia

Trei mii două sute douăzeci și trei de diplome

La a doua citire, 5.467 de lucrări au intrat cu o notă sub 5 și au ieșit cu 5 sau peste. Alte 1.505 au făcut drumul invers și au căzut sub linie.

Socotite pe oameni, nu pe lucrări, cifrele arată așa: 3.223 de candidați au luat bacalaureatul din 2024 fiindcă lucrările lor au fost citite a doua oară, iar cu notele de la prima corectare ar fi picat. Alți 24 aveau examenul luat după prima corectare și l-au pierdut la a doua.

Dintre cei 110.797 de candidați care au promovat, 2.711 au cel puțin o probă trecută cu exact 5,00. Diploma lor stă pe treapta cea mai aglomerată din tot examenul.

VI · Cine cere

Sub linie se cere, deasupra liniei nu

Dorința de a cere o a doua citire crește pe măsură ce nota urcă spre linie fără să o atingă: la 4,50 cer 62 de candidați din 100, la 4,80 cer 69, la 4,90 cer 74, iar la 4,95 cer 75.

La 5,00 cer 6.

Cinci sutimi de punct despart un om care completează o cerere de un om care nu are ce cere.

VII · Ce se vede

O măsurătoare scrisă cu două zecimale, care se mișcă cu zecimi

O notă de bacalaureat are toate semnele unei măsurători: două zecimale, două citiri independente, o medie aritmetică fără rotunjire. Cifrele examenului din 2024 arată însă că, atunci când aceeași lucrare ajunge a doua oară în fața altor doi profesori, numărul se schimbă în 95 de cazuri din 100, iar jumătate din schimbări sunt de cel puțin trei zecimi. Zecimalele descriu mai multă precizie decât are procedura care le produce.

În jurul unei singure valori, mecanismul se poartă altfel decât în tot restul scării. Nota care desparte o diplomă de absența ei este și cea mai frecventă notă din examen, iar treptele de sub ea se subțiază pe măsură ce se apropie de ea. Același relief apare la prima corectare, apare la a doua, apare în ambele sesiuni și apare în fiecare dintre cele 42 de județe, cel mai domol în Buzău, unde 5,00 iese de patru ori mai des decât 4,95, și cel mai apăsat în Caraș-Severin, unde iese de șaisprezece ori mai des.

Pentru un elev care se uită la o notă între 4,50 și 4,95, concluzia practică e simplă: nota aceea se mișcă, iar în 2024 s-a mișcat în sus mai des decât în jos. Pentru cine se uită la un 5,00, tot ce se poate spune este că a nimerit pe treapta pe care încap cei mai mulți.