O mie de nașteri, așezate după vârsta mamei
România, 2022 · un punct ≈ 188 de nașteri
Datele pânzei nu s-au încărcat. Toate cifrele ei sunt în text, mai jos.
Fiecare punct e a mia parte dintr-un an de nașteri.
Cele o mie de puncte sunt toate nașterile vii înregistrate în România în 2022 — 188.322 — reduse proporțional. Sunt așezate în coloane, câte una pentru fiecare grupă de vârstă a mamei. Coloana cea mai înaltă, 30–34 de ani, adună 23,4% din toate nașterile anului.
Mută reglajul și privește aceleași puncte migrând.
În 1990, 59,9% dintre nașteri erau la mame sub 25 de ani; în 2022, doar 29,2%. Ponderea la 30 de ani și peste a urcat de la 19,0% la 44,0%. Punctele nu dispar și nu reapar: se mută, coloană cu coloană.
Comută pe rangul copilului: aceeași populație, altă întrebare.
Ponderea primelor nașteri a urcat de la 43,5% la 52,6%. Comută înapoi pe vârstă și colorează după rang: fiecare coloană arată dacă e primul copil al mamei, al doilea sau mai mulți — aceeași grupă de vârstă poate avea o compoziție foarte diferită între ele.
Compoziția pe rang
Aceeași grupă de vârstă, structuri diferite
La mamele tinere, aproape orice naștere e prima. La mamele mai în vârstă, coloana e amestecată: primul copil stă lângă al treilea sau al patrulea.
Vârsta medie oficială la prima naștere a urcat de la 22,3 de ani în 1990 la 27,6 de ani în 2022 — un salt de peste cinci ani. Rangul 2 rămâne stabil, în jurul a 29,7% din nașteri; rangul 3 și cele de peste, 17,7%.
Rangul e cel al mamei, indiferent dacă frații anteriori mai trăiesc. Categoriile INS merg până la „al 10-lea și peste"; pagina le grupează în patru pentru lizibilitate (1, 2, 3, 4 și peste), fără să piardă vreo naștere din numărătoare.
Nu e doar o iluzie de cohortă
Fertilitatea s-a mutat și ea, dar mai puțin
Distribuția celor o mie de puncte spune ce proporție din nașteri vine din fiecare grupă de vârstă. Nu spune cât de probabil e ca o femeie din grupa respectivă să nască — pentru asta, INS publică rata de fertilitate: nașteri la 1.000 de femei din acea grupă de vârstă.
1990 2022
Grupa cu cea mai mare rată de fertilitate s-a mutat de la 20–24 de ani la 25–29 de ani — o singură treaptă, față de cele două trepte ale distribuției brute (de la 20–24 la 30–34 de ani, mai sus). Diferența arată că o parte din mutarea pânzei vine din faptul că generațiile de femei tinere de azi sunt mai puțin numeroase, nu doar dintr-o schimbare a comportamentului reproductiv. Calendarul nașterilor s-a schimbat real, dar mai puțin decât pare din numărătoarea brută.
Două românii
Urban și rural
În 2022, diferența dintre vârsta medie la prima naștere în urban și rural era de 3,8 ani.
Urban Rural
Rata de fertilitate urmează același contur în ambele medii, dar deplasat: curba urbană atinge vârful la o grupă de vârstă mai înaltă decât cea rurală. Nașterile nu s-au deplasat cu aceeași viteză peste tot în țară.
Alege județul
Harta din spatele mediei naționale
Media națională ascunde județe foarte diferite. București are 63,0% din nașteri la mame de 30 de ani și peste, față de 44,0% la nivel național.
România · 2022
Datele pe județ încep din 1993 (INS publică doar totalul pe țară pentru 1990–1992); pentru 1993–1995, București și Ilfov lipsesc din defalcarea pe județ.
Și tații?
Vârsta mamei și a tatălui
Pentru fiecare naștere, INS înregistrează și vârsta tatălui, în grupe de câte cinci ani. Matricea de mai jos arată, pentru 2022, ce procent din nașteri revine fiecărei combinații.
Rândul „necunoscut/nedeclarat" adună nașterile la care vârsta tatălui nu a fost înregistrată; nu e omis din numărătoare, doar afișat separat. Sursa e reședința obișnuită (POP201I), disponibilă doar din 2012; nu se compară direct cu seriile anterioare din pagină, bazate pe domiciliu.
Cum am numărat
Metodă și limite
Cifrele vin din Institutul Național de Statistică, TEMPO Online, matricele POP201C, POP201B, POP201F, POP203A, POP201I și POP201J, descărcate direct la 9 septembrie 2026. Un născut-viu e, în definiția INS, produsul concepției care după separarea de mamă prezintă un semn de viață — respirație, activitate cardiacă, pulsații ale cordonului ombilical sau contracții musculare dependente de voință. Rangul e al câtelea copil născut-viu al mamei, indiferent dacă frații anteriori mai trăiesc.
Grupele de vârstă sunt exact cele publicate de INS (sub 15, 15–19, 20–24 … 45–49, 50 și peste); pagina nu inventează vârste individuale în interiorul unei grupe. Poziția unui punct în interiorul coloanei lui e o alegere de aranjare în grilă, nu o informație statistică — două puncte din aceeași grupă de vârstă nu au „vârste" diferite unul față de celălalt.
Cele o mie de puncte se împart cu metoda celei mai mari rămășițe (Hamilton), verificată să dea mereu exact 1.000. Rata de fertilitate (nașteri la 1.000 de femei din grupa de vârstă respectivă) e un indicator diferit de distribuția pe puncte: primul spune cât de probabil e ca o femeie din acea grupă să nască într-un an; al doilea spune ce parte din toate nașterile revine grupei. Pagina nu le confundă și nici nu afirmă că nașterile „s-au ales" să vină mai târziu — spune doar că s-au mutat.
Patru limite care contează
Anul 2023 lipsește complet. Verificat direct la sursă: POP201C, POP201B, POP201F, POP201I și POP201J nu au niciun rând pentru 2023 — nu e o valoare zero, e o interogare goală. Singura matrice cu 2023 e rata de fertilitate. Reglajul de an sare peste 2023.
2024 și 2025 sunt provizorii. INS revizuiește nașterile unui an cu înregistrările tardive din anii următori, până la patru luni din al treilea an. La data descărcării, 2024 și 2025 sunt încă în această fereastră — cifrele lor pot crește. Pagina arată „ACUM" ca fiind 2022, ultimul an marcat „revizuit" de INS, deși reglajul merge și mai departe.
Ruptura domiciliu → reședință obișnuită. Până în 2011, seria principală (POP201C/POP201B/POP201F) număra nașterile mamelor cu domiciliul în România; din 2012, domiciliul sau reședința obișnuită. Matricea vârstă-mamă × vârstă-tată (POP201I) folosește o a treia definiție, disponibilă doar din 2012 — reședința obișnuită — și nu se citește ca o continuare directă a seriei principale.
Vârsta tatălui nu e mereu cunoscută. O parte din nașteri au vârsta tatălui înregistrată drept „necunoscută/nedeclarată". Pagina o arată ca rând separat, nu o elimină din numărătoare.
Cifrele din pagină se generează direct din datele recalculate, nu sunt scrise manual, ca să nu poată diverge de sursă. Setul complet, în format tabelar: nașteri pe an, vârstă și rang · nașteri pe an, județ și vârstă.
Surse
Ce am citit
- Institutul Național de Statistică, TEMPO Online, matricea POP201C — Născuți-vii după rangul născutului viu, pe grupe de vârstă ale mamei, 1990–2025, baza de date, extrasă la 9 septembrie 2026.
- INS, TEMPO Online, POP201B — Născuți-vii pe grupe de vârstă ale tatălui și ale mamei, pe județe, 1990–2025.
- INS, TEMPO Online, POP201F — Vârsta medie a mamei la naștere, pe medii de rezidență, 1990–2025.
- INS, TEMPO Online, POP203A — Rata de fertilitate pe medii de rezidență, grupe de vârstă și județe, 1990–2025.
- INS, TEMPO Online, POP201I — Născuți-vii cu reședința obișnuită în România, pe vârsta tatălui și a mamei, 2012–2025.
- INS, TEMPO Online, POP201J — Născuți-vii cu reședința obișnuită în România, după rang și vârsta mamei, 2012–2025, folosită pentru verificarea încrucișată a matricei.