Ce vârstă are localitatea ta?

Distribuția

Cât de departe sunt localitățile una de alta

Dacă înșiri cele 3.181 de localități după vârsta mediană, opt din zece se așază între 38 și 50 de ani. Coada tânără e scurtă și abruptă: doar 89 de localități au vârsta mediană sub 35 de ani, iar 24 dintre ele sub 30. Coada bătrână e mai lungă: 286 de localități au trecut de 50, iar 39 de 55.

Cele două cozi nu sunt aceeași lume întoarsă pe dos. Localitățile tinere sunt puține, dar mari: Slobozia Bradului are 10.847 de oameni cu domiciliul, Bărbulești, în Ialomița, 9.215, iar Vâlcele, în Covasna, 6.327. Sunt, în mare parte, comune cu o populație romă numeroasă, în care familiile sunt mari și se întemeiază devreme. Localitățile bătrâne sunt, dimpotrivă, multe și mici: Bătrâna are 109 persoane înregistrate, Cerbăl, tot în Hunedoara, 388, Lăpușnicel, în Caraș-Severin, 879. Sunt satele de munte și de câmpie din care tinerii au plecat, întâi la oraș și apoi din țară, iar cei rămași au îmbătrânit pe loc. Cele 528 de localități în care persoanele de 80 de ani și peste întrec copiii sub 10 ani adună împreună ceva mai mult de un milion de oameni, adică sub 5% din populația țării; sunt 517 comune și 11 orașe, niciun municipiu.

Marile orașe stau toate aproape de mijloc. Iași este cel mai tânăr dintre ele, cu o vârstă mediană de 43,2 ani; Bucureștiul are 45,0, Cluj-Napoca 44,5, Timișoara 46,5, iar Brăila, cu 49,1, este cel mai bătrân oraș mare. În 1992, toate aveau între 30 și 35 de ani. Orașele s-au menținut în mijlocul distribuției fiindcă primesc mereu tineri din sate; satele care i-au dat s-au mutat, în același interval, spre coada bătrână.

Capetele

Cele mai tinere și cele mai bătrâne

Listele de mai jos cuprind doar localitățile cu cel puțin 1.000 de persoane înregistrate, ca să nu fie dominate de sate în care câteva familii pot muta vârsta mediană cu ani buni. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.

Cifra din dreapta este vârsta mediană în ani, la 1 ianuarie 2026. Fără pragul de 1.000 de persoane, cea mai bătrână localitate din țară este Bătrâna, în Hunedoara, cu o vârstă mediană de 61,8 ani și 109 persoane înregistrate.

Județele

Unde bătrânii i-au întrecut pe copii

Un județ arată altfel văzut din localitățile lui decât din totalul lui. Vâlcea are o vârstă mediană de 48,6 ani, cea mai mare din țară, dar cifra care spune mai mult este alta: în 73 dintre cele 89 de localități ale sale, persoanele de 80 de ani și peste sunt mai numeroase decât copiii sub 10 ani. În Teleorman sunt 55 din 97. La celălalt capăt, în Suceava, Constanța, Covasna și Ilfov nu există nicio asemenea localitate, iar Suceava este și județul cu cea mai mică vârstă mediană, 40,4 ani.

Vârsta mediană a județului este calculată din suma localităților lui. Bucureștiul apare ca o singură localitate.

Treizeci și patru de ani

Ce s-a schimbat din 1992

În 1992, la 100 de vârstnici de 65 de ani și peste, România avea 210 copii sub 15 ani. În 2026 are 73. La 100 de copii, țara avea opt persoane de 80 de ani și peste; acum are 30. Ponderea generației care întemeiază gospodării, cei între 20 și 39 de ani, a coborât de la 29% la 24%. Fișa fiecărei localități arată aceleași trei cifre, alături de valorile județului și ale țării, ca să vezi dacă localitatea ta a mers în același ritm sau în altul.

Nu toate au îmbătrânit. Dintre cele 2.946 de localități care existau în 1992, 400 au astăzi o vârstă mediană mai mică decât atunci. Cea mai spectaculoasă întinerire e la Dragu, în Sălaj, de la 48,1 la 25,9 ani. Îmbătrânirea cea mai abruptă s-a petrecut în orașele monoindustriale și în satele de sub munte: Motru, în Gorj, a trecut de la 24,6 la 47,0 ani, iar Voineasa, în Vâlcea, de la 29,3 la 54,3. Cele 235 de localități care lipsesc din harta anului 1992 sunt comune înființate după această dată, prin desprindere din altele.

O precizare esențială

Domiciliul nu e locul unde stai

Toate cifrele de pe această pagină numără oamenii după adresa din buletin. Institutul Național de Statistică spune limpede că, la stabilirea populației după domiciliu, „nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”. Cine a plecat la Londra sau la Cluj, dar a rămas cu buletinul de la părinți, este numărat acasă.

Diferența e mare. La 1 ianuarie 2025, România avea 21,75 milioane de persoane cu domiciliul în țară și 19,04 milioane de locuitori efectivi, adică populația rezidentă, cea folosită pentru comparațiile europene. Cele două cifre diferă cu aproape 2,7 milioane. Populația rezidentă nu se publică însă pe localități și pe vârste simple, așa că harta poate fi făcută doar din domicilii.

În schimb, tocmai pentru că numără buletinele, cifra spune ceva despre legătura formală cu locul: câți oameni păstrează adresa unei comune și, odată cu ea, dreptul de a vota acolo la alegerile locale. Indicatorul descrie vârsta persoanelor cu domiciliul în localitate; vârsta celor prezenți acolo într-o zi obișnuită rămâne necunoscută.