Exploratorul
Scrie o bucată de nume
Câmpul caută în toate cele 18.214 nume deodată. Cratima la început caută terminația, cratima la sfârșit caută începutul, iar fără cratimă se caută oriunde în nume. Harta se reface la fiecare literă, iar fiecare punct de pe ea își spune numele.
Apasă un punct de pe hartă ca să cauți numele lui în toată țara.
I · Al cui
Un sfert din țară poartă numele unei familii
4.558 de locuri au un nume care se termină în -ești, -eni, -ani sau -ăuți. Niciunul dintre aceste sufixe nu descrie un teren. Toate descriu un grup de oameni. Popești înseamnă oamenii lui Popa, Bogdănești oamenii lui Bogdan, Călinești oamenii lui Călin.
Terminația -ești vine din latinescul -iscus, ajuns în română ca sufixul -esc, cu pluralul -ești. Numele satului e, gramatical, un plural de familie, exact ca Ioneștii sau Popeștii dintr-o conversație de azi. Mecanismul e descris pe larg de Iorgu Iordan în Toponimia românească, apărută la Editura Academiei în 1963, inventarul care rămâne și acum referința pentru numele de locuri din România.
2.630 de nume se termină în -ești și au în spate 1.495 de nume de familie distincte. Cel mai productiv e Popa: 38 de sate se cheamă Popești, în 17 județe. Popa era, în multe sate, singurul om cu carte și cu pământ deodată.
Sufixul -eni face aceeași treabă în 1.525 de nume, cu o diferență: pe lângă familii, el prinde și oamenii veniți de undeva. Ungureni sunt cei veniți din Țara Ungurească, Olteni cei de peste Olt, Pădureni cei de la pădure. Numele satului spune de unde au plecat oamenii, nu unde au ajuns.
II · Unde
Zece cuvinte, zece Românii
Româna nu are un cuvânt generic pentru așezare pe care să-l lipească de nume, cum are germana cu -dorf sau engleza cu -ton. Are relief. 586 de nume încep cu Valea, 132 cu Poiana, 132 cu Lunca, 117 cu Dealu și 105 nume cu Gura, adică locul unde un râu intră în altul.
Fiecare cuvânt desenează altă țară. Valea acoperă tot, fiindcă apa curge peste tot. Gura urmărește rețeaua de râuri și se rărește în câmpie, unde confluențele se văd mai greu. Poiana urcă în pădurea de munte, Măgura se strânge acolo unde dealul iese singur din câmp, iar Podu apare acolo unde un drum a trebuit să treacă apa.
Al zecelea termen din grilă nu descrie niciun teren. Slobozia vine de la slobozie, satul scutit de dări câțiva ani ca să vină lumea în el. 56 de locuri poartă numele acestui aranjament fiscal, iar 41 dintre ele sunt în Moldova, unde domnii au avut cel mai des nevoie să repopuleze pământ.
III · Sfinții
Sfinții nu au trecut munții
102 nume încep cu Sân-, forma veche a lui sfânt, din latinescul sanctus: Sânnicolau, Sângeorz, Sânmartin, Sânpetru, Sântimbru, Sânzieni. 99 dintre ele sunt în interiorul arcului carpatic.
Sânnicoară, satul de lângă Cluj, e cazul care se citește cel mai limpede. Nicolaus a devenit Nicoară prin aceeași schimbare de sunet care a făcut din sole soare, din filum fir și din gula gură: un l latin între vocale trece în r doar în cuvintele moștenite direct, niciodată în cele împrumutate târziu. Numele satului a trecut prin acea schimbare, deci vine din stratul cel mai vechi al limbii.
Nu toate formele Sân- sunt la fel de vechi. Sântimbru vine de la Emeric, sfânt maghiar, deci acolo drumul e limpede unguresc, iar filologii se împart de un secol între moștenire latină directă și calc după Szent-. Discuția pornește de la Nicolae Drăganu, Românii în veacurile IX–XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, 1933.
Ce nu se împarte e geografia. În afara arcului carpatic există exact trei nume care încep cu Sân-: Sânbotin, Sângeri, Sângeru. Două dintre ele trimit la sânger, arbustul cu lemn roșu care crește prin toată țara. Rămâne Sânbotin, în Vâlcea.
IV · Granița
Sufixul care se oprește la Prut
-ăuți e sufix slav, din -ovci, și înseamnă tot oamenii lui: Rădăuți, Pătrăuți, Șerbăuți, Milișăuți. În România sunt 24 de nume, aproape toate strânse în nordul Moldovei. În Republica Moldova, care are de zece ori mai puține locuri în repertoriu, sunt 32.
Raportat la numărul de așezări din fiecare repertoriu, familia -ăuți e de aproximativ 13 ori mai densă la est de Prut. Familia continuă și dincolo: Cernăuți se scrie azi Chernivtsi, cu același sufix trecut în ucraineană ca -ivți. Zona sufixului nu s-a oprit la graniță. S-a oprit harta.
Numele unui sat e un document pe care nu l-a semnat nimeni.
V · Repetiția
Satu Nou, de 66 de ori
Cele 18.214 locuri poartă doar 13.285 de nume distincte. Aproape patru locuri din zece împart numele cu altul, iar recordul îl ține cel mai puțin ambițios dintre toate.
Repetiția are o explicație simplă. Un sat nou se numea Satu Nou pentru vecinii lui, iar vecinii erau la zece kilometri. Numele trebuia să fie limpede în sat, nu unic în țară. Nevoia de a-i deosebi pe unii de alții a venit cu poșta, cu recrutarea și cu recensământul, iar răspunsul a fost o adăugire: 349 de nume conțin „de Sus”, 312 conțin „de Jos”, iar restul se descurcă cu Mare, Mică, Nou și Vechi.
Ce iese din toate astea e o hartă administrativă întocmită fără administrație. Familiile, apa, dealul, sfântul și scutirea de dări au fost, timp de câteva secole, singurele categorii de care avea nevoie cineva ca să spună unde stă.
Nota de metodă
Sursa e repertoriul GeoNames, exporturile pentru România și Republica Moldova descărcate pe 16 august 2026, sub licență CC BY 4.0. Am păstrat clasa P, adică locurile locuite, și am eliminat înregistrările duble: același nume în aceeași celulă de circa patru kilometri. Rămân 18.214 locuri în România și 1.810 în Republica Moldova.
Repertoriul e mai mare decât nomenclatorul oficial, care numără puțin peste 13.000 de localități, fiindcă GeoNames listează separat cătune, colonii și cartiere pe care administrația le trece la satul de care aparțin. Diacriticele din fișierul original sunt scrise cu sedilă și au fost convertite în virgulă. Provinciile istorice folosite pentru procente sunt grupări de județe, deci aproximative: Bucovina intră la Moldova, iar granița dintre Muntenia și Oltenia trece pe Olt, nu pe limita administrativă.
Căutarea și toate cifrele de pe pagină se calculează în browser, din același fișier pe care îl desenează harta. Vârfurile de peste 1.100 de metri apar doar ca reper vizual, fără rol în calcule.