Zona-tampon a unui parc natural permite tăierea rasă. A unui parc național, nu.

Cele 29, pe hartă

Fiecare punct e un parc național sau natural, colorat după actul care i-a aprobat zonarea internă — documentul care stabilește legal unde e voie și unde nu.

Ce spune legea, zonă cu zonă

Zonarea internă a parcurilor naționale și naturale e stabilită prin OUG nr. 57/2007, art. 22, în forma sa actuală — cu modificările aduse prin Legea nr. 49/2011, care a eliminat o excepție din textul din 2007 și a schimbat lanțul de aprobări pentru cele rămase.

Patru zone, patru reguli. Miezul lor: zona-tampon are două reguli separate — una pentru parcurile naționale, alta pentru cele naturale — iar tăierea rasă e o diferență dintre ele.

Zona de protecție strictă

Include atât rezervațiile științifice, cât și zonele sălbatice neatinse. Interzisă orice activitate umană, cu excepția cercetării, educației ecologice și ecoturismului, în limitele planului de management. Legea nu prevede nicio excepție pentru exploatare forestieră aici.

Zona de protecție integrală

În afara perimetrelor rezervațiilor științifice: interzisă, ca regulă, orice exploatare a resurselor naturale; interzisă și construcția, cu excepția celei pentru administrarea parcului, cercetare, siguranță națională sau prevenirea calamităților. Legea mai permite, punctual, reconstrucție ecologică, înlăturarea efectelor unor calamități și, separat, evacuarea lemnului la combaterea unor focare de dăunători forestieri deja apărute — fiecare doar cu avizul administrației, pe baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale. Excepția din 2007 pentru menținerea habitatelor (fostul alin. 6, lit. e) a fost abrogată în 2011 și nu mai există în lege.

Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane

Cea mai permisivă zonă: tăiere rasă până la 1 hectar la molid și în parchete mici la plop euramerican, vânătoare (doar în parcurile naturale), agricultură tradițională, pescuit și, din 2011, chiar construcții/investiții, cu avizul administrației și planurile de urbanism aprobate.

Sursă: OUG 57/2007, art. 22, forma consolidată cu modificările din Legea 49/2011 — legislatie.just.ro. Forma originală din 2007 nu mai e în vigoare pe aceste alineate.

Cele 29, unul câte unul

Pentru fiecare parc: o poză, trasee și informații practice de vizitare — apoi, dedesubt, cine îl administrează și ce act legal i-a aprobat ultima zonare, sau ce lipsește exact.

Caută un parc

Toate Naționale Naturale

Orice situație legală plan aprobat act neidentificat act abrogat valabilitate posibil depășită

29 din 29 de parcuri

Apuseni parc natural plan aprobat Unul dintre cele mai complexe peisaje carstice din România: doline (Lumea Pierdută), ponoare (Cetățile Ponorului), avenuri și peșteri emblematice — Scărișoara, cu cel mai mare ghețar subteran cunoscut din zonă, Urșilor și Ciur Izbuc. Premiul EDEN 2009 pentru destinație turistică de excelență. Balta Mică a Brăilei parc natural plan aprobat Una din ultimele zone de curgere liberă a Dunării din Europa, sit Ramsar din 2001, cu peste 200 de specii de păsări — aproximativ 70% din diversitatea aviară a Deltei Dunării, pe o suprafață de 25 de ori mai mică. Centrul de vizitare, unic în România, e construit pe un ponton plutitor. Bucegi parc natural plan aprobat Platou înalt (800–2.505 m) cu formațiunile stâncoase Babele și Sfinxul, Peștera Ialomiței și Cascada Urlătoarea. Accesul din Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Bran sau Râșnov face din platou una dintre cele mai vizitate zone montane din România. Buila–Vânturărița parc național plan aprobat Cel mai mic parc național din România ca suprafață, dar cu un relief carstic spectaculos — creste calcaroase, turnuri, ace — culminând cu Vf. Vânturărița Mare (1.885 m). Cheile Bistriței adăpostesc Peștera Sf. Grigore Decapolitul, monument istoric cu o colonie de lilieci protejată. Ceahlău parc național plan aprobat Unul dintre cele mai simbolice masive ale Carpaților Orientali, cu creste stâncoase spectaculoase — Toaca, Panaghia, Detunatele — și cascada Duruitoarea. Vârful Ocolașul Mare (1.907 m), cel mai înalt, e într-o rezervație științifică strict protejată, vizitabilă doar însoțit de ranger, în grupuri de maximum 9 persoane. Cefa parc natural act neidentificat Supranumit „Delta Bihorului” — zonă umedă de importanță internațională pe coridorul de migrație Panono-Balcanic, cu peste 1.300 de specii, loc de observare pentru dropie și rață roșie. Cheile Bicazului–Hășmaș parc național plan aprobat Cheile Bicazului, unul din cele mai spectaculoase canioane calcaroase din România, cu pereți verticali de peste 300 m și reperul Piatra Altarului, alături de Masivul Hășmaș, cu peșteri carstice precum Licoș. Lacu Roșu, lac natural de baraj, e punctul de plecare pentru majoritatea celor 18 trasee omologate ale parcului. Cheile Nerei–Beușnița parc național plan aprobat Chei săpate de râul Nera pe circa 22 km, alături de Lacul Dracului, lacul carstic Ochiul Beiului și cascadele Beușniței, Șușara și Moceriș. Cascada Bigăr era cunoscută pentru forma de „ciupercă” de stâncă acoperită de mușchi, cu o pătură fină de apă căzând uniform pe toată lățimea — numită una dintre cele mai spectaculoase cascade din lume de presa internațională — dar un perete al cascadei s-a surpat parțial la 7 iunie 2021, schimbându-i înfățișarea față de fotografiile mai vechi — inclusiv poza de mai sus. Comana parc natural plan aprobat A treia zonă umedă ca mărime din România, cu 212 specii de păsări, Lacul Comana și Mănăstirea Comana (1462, legată de Vlad Țepeș). Zece trasee marcate, totalizând 56 km, majoritatea prin pădure. Cozia parc național plan aprobat Masiv calcaros-cristalin relativ jos (Vf. Cozia, 1.668 m), dar cu o climă submediteraneană rară pentru Carpați și panorame spre defileul Oltului. Combină trasee de creastă cu obiective spirituale — Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân — și naturale, precum Cascada Lotrișor. Călimani parc național plan aprobat Cel mai întins masiv vulcanic din Carpați, cu Vârful Pietrosul Călimani (2.100 m) — cel mai înalt vârf vulcanic din România — și rezervația „12 Apostoli”, coloane de rocă vulcanică erodată la marginea unei vechi caldere. Are cea mai mare suprafață de jnepeniș din țară. Defileul Jiului parc național plan aprobat Defileul tăiat de Jiu între Munții Vâlcan și Parâng, cu formațiunea „Sfinxul Lainicilor”. Peste 80% păduri de fag și stejar, urs, râs, vidră; în apropiere, Mănăstirea Lainici (1817) și Peștera Bolii, cunoscută pentru acustica sălii sale de concerte. Defileul Mureșului Superior parc natural plan aprobat Defileul Deda–Toplița, lung de 33 km, separă Munții Călimani de Munții Gurghiu cu pereți abrupți. Posibilitate de rafting pe Mureș și de a vedea defileul din trenul de pe ruta Deda–Toplița. Domogled–Valea Cernei parc național plan aprobat Chei calcaroase, izvoare termale sulfuroase și peșteri — printre ele Grota Haiducilor și Grota cu Aburi — într-o climă sud-carpatică ce ține aici o floră mediteraneană rară în România. Băile Herculane, stațiune balneară de peste 2000 de ani, e chiar la poarta parcului. Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” parc natural act neidentificat Geoparc UNESCO Global Geopark (din 2004–2005), pe fosta „insulă Hațeg” din Marea Tethys, renumit pentru dinozaurii pitici descoperiți aici și pentru pterosaurul Hatzegopteryx. Case tematice vizitabile la Sânpetru, Densuș și General Berthelot. Geoparcul Platoul Mehedinți parc natural valabilitate posibil depășită Geoparc de peste 100.000 ha, cunoscut pentru Peștera Topolnița (a doua ca lungime din România) și „Podul lui Dumnezeu” de la Ponoarele — singurul pod natural din lume deschis circulației auto — plus 14 specii de lilieci. Grădiștea Muncelului–Cioclovina parc natural plan aprobat Cetăți dacice protejate UNESCO — Sarmizegetusa Regia, fosta capitală religioasă și militară a Daciei, alături de Blidaru, Costești și Piatra Roșie — plus complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, cu o peșteră celebră pentru descoperiri paleontologice. Lunca Joasă a Prutului Inferior parc natural plan aprobat 8.247 ha de luncă inundabilă a Prutului inferior, cu lacurile Brateș, Vlădești și Pochina, și un complex de 7 turnuri de observare a păsărilor între Galați și complexul Mata-Rădeanu. Lunca Mureșului parc natural plan aprobat Luncă inundabilă îndiguită a Mureșului, sit RAMSAR din 2006, cu aproape 200 de specii de păsări. Centrul de Vizitare Ceala oferă trasee tematice pietonale, cicloturiste și excursii cu canoe prin bălți și insule. Munții Maramureșului parc natural plan aprobat Cel mai mare parc natural din România (133.418 ha), cu 171 km de trasee marcate, cocoșul de munte — specie rară în România — și rezervația de narcise Tomnatec–Sehleanu, înflorită la mijlocul lunii mai. Munții Măcinului parc național act abrogat Cel mai vechi masiv muntos din România, cu vârfuri modeste (Țuțuiatu/Greci, 467 m) dar creste de granit și cuarțite expuse de eroziune îndelungată — singurul parc național din afara Carpaților. Vegetație de silvostepă cu endemisme precum clopoțelul dobrogean. Munții Rodnei parc național plan aprobat Vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), cel mai înalt din Carpații Orientali, cu lacuri glaciare precum Lacul Iezer și o floră alpină bogată în specii rare sau endemice. Parcul e rezervație a biosferei UNESCO, cu una din cele mai lungi creste montane din nordul țării. Piatra Craiului parc național plan aprobat Cea mai înaltă creastă calcaroasă din România, lungă de 25 km, cu Vf. La Om (2.238 m) drept punct culminant, pereți verticali și chei spectaculoase — Cheile Zărneștiului (3,9 km) și Cheile Dâmbovicioarei (2,4 km, cu peștera omonimă de 555 m). Adăpostește urs brun, lup și râs. Porțile de Fier parc natural plan aprobat Clisura Dunării, cu Cazanele Mari și Mici, unde fluviul se strânge printre versanți abrupți. Pe malul românesc stă statuia lui Decebal (40 m, finalizată 2005), în oglindă cu vechea placă romană Tabula Traiana de pe malul sârbesc — turul cu barca de la Dubova e calea de acces cea mai folosită spre ele. Putna–Vrancea parc natural plan aprobat „Amfiteatrul din Munții Vrancei” — creste, păduri virgine, faună bogată — cu Cascada Putnei (Săritoarea Putnei), monument al naturii din 1973, drept principal reper turistic punctual. Retezat parc național plan aprobat Cel mai vechi parc național din România (rezervație științifică din 1935), cu peste 80 de lacuri glaciare — Bucura, cel mai mare lac glaciar din țară — și Vârful Peleaga (2.509 m), cel mai înalt din masiv. Căldările glaciare și custurile stâncoase din jurul lor atrag an de an mii de drumeți spre Carpații Meridionali. Semenic–Cheile Carașului parc național act neidentificat Cheile Carașului, Peștera Comarnic (cu picturi rupestre) și una dintre puținele păduri seculare de fag din Europa, veche de peste 300 de ani. Rețeaua de 130 km de trasee omologate leagă platoul carstic Iabalcea de lacurile Mărghitaș și Buhui. Vânători Neamț parc natural plan aprobat Primul loc din România unde zimbrul a fost reintrodus în sălbăticie, într-o rezervație de aclimatizare de 180 ha. Parcul de aproape 31.000 ha include Cetatea Neamțului și Mănăstirea Neamț, pe lista tentativă UNESCO. Văcărești parc natural plan aprobat Supranumit „delta Bucureștiului” — o zonă umedă urbană renaturalizată spontan într-o incintă de baraj neterminată din perioada comunistă, un caz rar în Europa de parc natural protejat aflat în întregime în interiorul unei capitale.