Cinci kilometri între două destinații opuse
În Munții Hășmaș, la mică distanță de creasta calcaroasă, izvorăsc două dintre cele mai mari râuri ale României: Mureșul și Oltul. Izvoarele lor se află la mai puțin de cinci kilometri în linie dreaptă unul de celălalt. Destinul lor hidrografic este însă complet diferit.
Mureșul pornește spre vest la altitudinea de 850 de metri, traversează întreaga Transilvanie pe o lungime de 761 de kilometri în interiorul țării, iese în Câmpia Panonică și se varsă în Tisa la Szeged, în Ungaria. Apa lui face un ocol uriaș prin vestul continentului înainte ca Tisa să o aducă înapoi în Dunăre, la Titel, în Serbia.
Oltul pornește la cota de 1.440 de metri, o ia spre sud, adună apele Depresiunii Brașovului, străpunge Carpații Meridionali prin defileul de la Turnu Roșu și Cozia și se varsă direct în Dunăre la Islaz, după o coborâre de 615 kilometri. Cele două picături de ploaie, despărțite de o simplă creastă de munte, se reîntâlnesc în Dunăre abia după sute de kilometri de drum separat.
Izvorăsc la 5,2 km distanță. Mureșul pleacă spre Tisa la 850 m, Oltul pleacă spre Defileul Turnu Roșu la 1.440 m.
Versantul sudic trimite apa în Argeș la Oltenița, în timp ce versantul nordic o coboară spre depresiunea Sibiului și Olt.
Urmărește orice râu până la mare
Scrie numele oricărui curs de apă din România. Harta de profil arată cota de pornire, panta medie de coborâre și fiecare treaptă de confluență prin care apa trece înainte de a atinge nivelul zero al mării.
Râurile care nu întâlnesc niciodată Dunărea
Din întreaga suprafață a României de 238.397 de kilometri pătrați, 97,8% (233.150 km²) drenează în Dunăre. Rămân exact 2,2% (5.247 km²) care au o soartă hidrografică complet separată: râurile podișului Dobrogei de est.
Apele din această zonă, precum Casimcea (69 km), Taița (57 km), Telița (48 km), Slava (38 km) și Hamangia (18 km), izvorăsc din cele mai vechi formațiuni geologice ale țării (Munții Măcin și Podișul Casimcei, cu roci de peste 600 de milioane de ani) și curg direct spre est, vărsându-se în complexul lagunar Razim-Sinoie sau în limanurile marine Tașaul și Babadag.
Aceste râuri mici reprezintă singura regiune din România unde o picătură de ploaie ajunge în Marea Neagră fără să treacă prin fluviul Dunărea sau prin brațele deltei.
Cele 12 mari bazine colectoare ale României
Teritoriul este împărțit administrativ și hidrografic în bazine principale, fiecare organizat în jurul unei mari artere de colectare:
| Bazin Hidrografic | Suprafață în România | Pondere | Punct de descărcare |
|---|---|---|---|
| Siret | 42.890 km² | 18,0% | Dunărea (Galați, 4 m) |
| Mureș | 27.890 km² | 11,7% | Tisa (Ungaria, 79 m) |
| Olt | 24.050 km² | 10,1% | Dunărea (Islaz, 22 m) |
| Banat (Timiș - Bega - Cerna) | 18.320 km² | 7,7% | Dunăre și Tisa (Serbia) |
| Someș - Tisa | 15.740 km² | 6,6% | Tisa (Ungaria, 102 m) |
| Crișuri | 14.860 km² | 6,2% | Tisa (Ungaria, 82 m) |
| Argeș | 12.550 km² | 5,3% | Dunărea (Oltenița, 14 m) |
| Prut - Bârlad | 10.990 km² | 4,6% | Dunărea (Giurgiulești, 3 m) |
| Ialomița - Călmățui | 10.350 km² | 4,3% | Dunărea (Giurgeni, 8 m) |
| Jiu | 10.080 km² | 4,2% | Dunărea (Zăval, 32 m) |
| Vedea | 5.430 km² | 2,3% | Dunărea (Bujoru, 18 m) |
| Dobrogea (Litoral) | 5.247 km² | 2,2% | Marea Neagră / Razim (0 m) |
Surse și precizie hidrologică
Cifrele privind lungimea cursurilor de apă, suprafețele bazinelor hidrografice, cotele de izvor și confluență și ierarhia afluenților provin din Atlasul Cadastrului Apelor din România (Ministerul Mediului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Administrația Națională Apele Române).
Pantele medii sunt calculate ca raport între căderea verticală de nivel (în metri) și lungimea parcursă (în kilometri), fiind exprimate în promile (‰). În cazul cursurilor de frontieră sau transfrontaliere (Tisa, Prut, Mureș, Crasna), s-a precizat separat lungimea din interiorul granițelor României și lungimea totală a cursului.
Suprafața totală de referință a României utilizată în calculele procentuale este de 238.397 km², conform datelor oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și ale Institutului Național de Statistică.