Cum respiră România turistică

Patru forme, un an

Fiecare localitate are propriul ei an

Pentru fiecare localitate, INS numără lunar câte înnoptări au turiștii cazați acolo. Împărțind fiecare lună la totalul anului, iese o „semnătură”: douăsprezece bare, una pentru fiecare lună, de la ianuarie la decembrie, înălțimea fiecăreia proporțională cu ponderea ei în anul acelei localități. Bara cea mai înaltă e luna cea mai încărcată; bare aproape egale între ele înseamnă un an fără sezon dominant.

INS raportează la nivelul localității administrative, nu al stațiunii. Mamaia, cea mai mare stațiune de pe litoral, nu are cifre proprii: e un cartier turistic al municipiului Constanța, iar cifrele de mai sus sunt ale întregului oraș, așa că arată probabil vara ei, fără o dovadă separată. La fel, Băile Felix nu apare separat, ci în cifrele comunei Sânmartin, din Bihor. Predeal, în schimb, e o localitate întreagă și are semnătura ei proprie, una surprinzător de plată pentru o stațiune de schi: iarna și vara se echilibrează, în loc să domine una peste cealaltă. Bucureștiul rămâne cel mai plat dintre cele patru, un oraș care primește turiști tot anul, din motive care n-au nimic de-a face cu sezonul.

Regimuri turistice · gruparea cea mai clară

Două Românii turistice

S-ar putea crede că turismul românesc are multe tipare: de vară, de iarnă, balnear, de city-break, de weekend, aproape fără sezon. Un algoritm de grupare (k-means), aplicat pe semnătura lunară a celor 712 localități, separă cel mai clar doar în două grupuri, cu un indice de siluetă de 0,49, de departe cel mai bun scor dintre toate împărțirile testate, de la două la nouă grupuri. O „Românie de weekend” nu poate fi arătată din aceste date: INS numără pe lună, nu pe zi a săptămânii.

Prima grupare, cu 597 de localități, adună aproape toate orașele mari și majoritatea stațiunilor montane, inclusiv, surprinzător, cele de schi. Sinaia, Predeal și Bran au vârfuri reale de iarnă și de vară, dar cele două se echilibrează într-un an care arată, statistic, aproape la fel de plat ca al unui oraș fără sezon turistic. A doua grupare, mult mai mică, cu 115 localități, e dominată de litoral: în medie, peste jumătate din înnoptările ei se petrec în iulie și august.

O privire mai atentă

O împărțire în trei grupuri scoate la iveală o a treia formă

Împărțirea în trei grupuri separă mai puțin clar: indicele de siluetă scade la 0,28, față de 0,49 la două grupuri, semn că granițele dintre grupuri sunt mai puțin nete. Cu acest avertisment, forma nouă e totuși recognoscibilă: o categorie de 224 de localități cu vară lungă, dar mai puțin ascuțită decât litoralul, stațiuni balneare, localități de lac și de munte cu vară prelungită. Din cele 224 de localități ale acestei categorii, 164 vin din grupul aproape întreg și 60 din grupul dominat de litoral. A treia formă redistribuie localități din ambele grupuri inițiale, nu doar din unul singur. Sânmartin (include Băile Felix), Băile Herculane, Vatra Dornei și Băile Olănești sunt printre cele mai mari.