Unde ajung la spital oamenii din județul tău

Paturile diferă mult între județe, internările mult mai puțin#

Giurgiu are 3,2 paturi de spital la mia de locuitori, adică 44% din media țării. București și Ilfov, luate împreună, au 10,5. Raportul dintre extreme este de 3,3 la 1.

Internările arată altfel. Măsura folosită aici compară internările persoanelor cu domiciliul într-un județ cu numărul la care s-ar ajunge dacă fiecare grupă de vârstă a populației rezidente ar fi internată la fel de des ca în toată țara. Județul cu cel mai mic raport (Arad) este la 83%, iar cel cu cel mai mare (Hunedoara) la 127%. În 30 din cele 41 de unități, raportul este între 90% și 110%. Cu populația după domiciliu la numitor, intervalul este aproape același: de la 84% la 126%.

Pentru Giurgiu, raportul este 93%, iar 65,5% dintre internări au avut loc în alt județ. Hunedoara este la celălalt capăt: 9,2 paturi la mie și un raport de 127%. Datele de aici nu arată de ce.

Cele două observații stau alături, fără ca una să o explice pe cealaltă: paturile diferă mult mai mult decât internările, iar o mare parte din internări au loc în afara județului de domiciliu. Într-un calcul făcut ulterior, în afara planului de analiză, raportul internărilor și ponderea celor din alt județ nu apar corelate între județe (coeficient 0,05).

Pentru ce îngrijiri ajung oamenii în alt județ#

Tabelele statului numără internările pe grupe de cazuri de două ori: după județul de domiciliu al pacientului și după județul spitalului. Acolo unde persoanele dintr-un județ au mai multe internări decât au raportat spitalele lui, diferența este numărul minim de internări făcute în altă parte. Numărul real poate fi mai mare, fiindcă spitalele județului primesc și pacienți din afară.

Pentru operațiile pe cord deschis, spitalele din 28 de județe nu au raportat niciun caz în 2025. Pentru artrodeze vertebrale, 16 județe. Pentru proteze de genunchi, opt. „Niciun caz raportat” se referă la aceste grupe de cazuri și nu dovedește că serviciul lipsește cu totul.

La nașteri, accidente vasculare cerebrale și alte operații la șold și femur, minimul calculat este mic: 13%, 9% și 9%. Minimul nu spune câte au rămas în județ.

Operațiile rare se fac în puține centre, așa că o parte din aceste drumuri este de așteptat. Tabelul de mai jos și fișa fiecărui județ arată pentru ce grupe de cazuri se întâmplă asta.

Grupe de cazuri: minimul din afara județului

Spitalele care primesc pacienți din alt județ#

Spitalele din București au avut circa 448.000 de internări ale unor pacienți cu domiciliul în alt județ: 57% din internările lor și 47% din toate internările făcute în alt județ din țară.

Jumătate dintre internările în alt județ s-au făcut în 37 de spitale din cele 545 care au raportat. Lista începe cu institutele și spitalele universitare din București, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara și Iași.

Spitalele cu cele mai multe internări ale unor pacienți din alt județ, 2025

Din 2019, internările din județul de domiciliu au scăzut; cele din alt județ, nu#

În 2019, spitalele au raportat 4.150.361 de internări. În 2025, 3.870.911. Scăderea s-a produs aproape toată în județul de domiciliu: de la 3,22 la 2,92 milioane de internări, cu 9% mai puține. Internările în alt județ au urcat de la circa 926.000 la circa 946.000.

Ponderea internărilor din alt județ a crescut astfel de la 22,3% la 24,4%, iar creșterea apare în 38 din 42 de județe. Fără internările persoanelor cu domiciliul în Ilfov, dintre care 90% au loc în afara județului, ponderea este 22,8% (în 2019: 20,9%).

Printre spitalele raportate în ambii ani, cele mai mari creșteri ale internărilor de pacienți din alt județ apar la Delta Health și Medicover, spitale private din București, și la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Sanador, tot privat, este și el între primele zece. Monza Ares apare în raportări abia după 2019. Spitalul Județean de Urgență Oradea are aproape de două ori mai multe internări decât în 2019, semn că unitatea care raportează s-a schimbat, așa că nu a fost comparat.

Cele mai mari scăderi apar la Spitalul Militar Central, la cele două institute oncologice, din București și Cluj-Napoca, și la Institutul Clinic Fundeni.

Planul de analiză scris înainte de a deschide datele despre paturi#

Ipoteza de plecare a fost alta: că oamenii ajung mai des în spital acolo unde sunt mai multe paturi. Este o regularitate descrisă în alte țări. Patru ipoteze și pragurile lor au fost scrise înainte de a deschide datele despre paturi, vârstă și mortalitate. Până atunci fuseseră văzute doar ratele brute de internare pe județe și numărul de cazuri pe grupe.

În forma stabilită dinainte, trei din patru nu au trecut. Pe 41 de unități, corelația rangurilor dintre paturi și internări este 0,269 (interval de încredere 95%: de la −0,07 la 0,55), sub pragul de 0,40. Intervalul este larg și cuprinde pragul.

Rezultatul depinde de felul în care sunt delimitate unitățile. Cu București și Ilfov separat, coeficientul este 0,34. Fără cele șapte unități ale căror spitale au cu peste 10% mai multe internări decât persoanele cu domiciliul acolo, o variantă scrisă tot dinainte, este 0,40, chiar la prag (interval de la 0,03 la 0,68). Cu populația după domiciliu la numitor, scade la 0,11.

Internările medicale nu sunt mai strâns asociate cu paturile decât cele chirurgicale (0,12 față de 0,37). Pentru un grup de boli care se pot trata adesea fără spital (hipertensiune, diabet, dureri de spate și altele), corelația estimată este aproape de zero (−0,04), cu un interval la fel de larg.

A trecut o singură ipoteză: într-un model cu două variabile, coeficientul paturilor este mai mare decât cel al mortalității ajustate la vârstă, folosită ca măsură aproximativă a nevoii de îngrijire. Modelul descrie 16% din diferențele dintre județe, iar diferența dintre cei doi coeficienți nu este ea însăși sigură.

Rezultatul nu arată că paturile nu contează. Arată că, la nivel de județ, numai pentru internările continue și cu 41 de puncte, estimările nu ating pragurile fixate și rămân nesigure.

Cele patru ipoteze, în forma scrisă dinainte

1. nu a trecutInternările, ajustate la vârstă, cresc cu numărul de paturi (corelație a rangurilor de cel puțin 0,40)0,269; interval −0,07 … 0,55
2. a trecutÎntr-un model cu paturi și mortalitate, coeficientul paturilor este mai mare, iar intervalul lui nu cuprinde zeropaturi 0,40, mortalitate 0,27; modelul descrie 16% din variație
3. nu a trecutInternările medicale variază mai mult între județe și sunt mai strâns asociate cu paturile decât cele chirurgicalevariație 13,1% față de 11,3%; corelație 0,12 față de 0,37
4. nu a trecutInternările pentru un grup de boli tratabile adesea fără spital sunt asociate cu paturile (cel puțin 0,40); cele dintr-un grup de comparație, nugrupul tratabil fără spital −0,04; grupul de comparație 0,23

Ce nu arată aceste date#

Internări, nu oameni. Un pacient internat de trei ori apare de trei ori. Un pacient transferat între două spitale apare de două ori.

Domiciliul din actul de identitate, nu locul unde trăiește omul. Un student cu domiciliul în Sălaj, internat la Cluj-Napoca, apare ca internare în alt județ. România are 21,67 milioane de persoane cu domiciliul în țară și 19,05 milioane de locuitori. Ratele de aici împart internările numărate după domiciliu la populația rezidentă; cele două nu se suprapun exact.

Fără spitalizarea de zi. Tabelele cuprind doar internările continue. Un județ în care multe cazuri au trecut în spitalizare de zi apare cu mai puține internări.

Nu se știe unde a ajuns fiecare pacient. Statul publică doar câte internări au persoanele dintr-un județ și câte dintre internările unui spital sunt din județul lui. Destinația pe județe nu este publicată.

Grupa de cazuri nu este operația. Unele grupe depind de felul în care raportează spitalul. Intervențiile coronariene pentru infarct apar aproape de zero la persoanele cu domiciliul în Dolj, Cluj și Constanța. Grupa nu a putut fi interpretată și a fost lăsată deoparte.

Drumul nu spune de ce. Un pacient ajunge în alt județ fiindcă serviciul lipsește acasă, fiindcă alt spital este mai aproape de satul lui, fiindcă a fost trimis sau fiindcă a ales. Tabelele nu deosebesc aceste situații și nu spun nimic despre calitatea îngrijirii.

Numere reconstituite. Internările din alt județ sunt calculate din procente publicate cu două zecimale. Totalul național poate diferi cu câteva zeci de internări de cel real, de aceea este rotunjit la mie.