mariuscomper.ukEnglish
Dalele de bazalt ale drumului Via Appia, lângă Roma

Dacia, anul 108

Cât e un pas?

Cinci picioare romane puse cap la cap: cam 1,48 m. Corpul a dat numele măsurii, dar drumurile Romei nu s-au măsurat cu trupul soldatului — Roma avea etaloane, prăjini și mașini de numărat milele. Mila s-a dus; cuvintele au rămas.

Un pas roman: ≈1,48 m.

Via Appia, lângă Roma: dale de bazalt ale unui drum consular. Pietrele s-au așezat după măsuri standard, verificate cu prăjina. Foto: Flavia Verona, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Corpul a dat numele. Etalonul a dat lungimea.

Cinci picioare fac un passus

Două picioare și jumătate făceau pasul simplu, gradus (≈74 cm), iar pasul dublu, passus, aduna cinci picioare: ≈1,48 m. Cinci picioare standard — măsura nu mai depindea de talpa soldatului din marș.

Prăjina scoate măsura din trup

Isidor din Sevilla rezuma sistemul dintr-o frază: toate măsurile sunt în corp — palmus, pes, passus — și numai prăjina se poartă. Prăjina de zece picioare (pertica, la topografi decempeda) scotea măsura din trup și o punea în mâna statului.

Numele vine totuși din trup

Schemă a originii corporale, nu a măsurătorii: doi pași simpli fac un pas dublu. Lungimea era fixată de etalon — cinci picioare standard — și se verifica cu prăjina de zece picioare.

Mila se număra singură

Topografii lucrau cu prăjina gradată și cu groma, iar Vitruviu descrie un odometru de drum: o roată de patru picioare învârtea roți dințate, iar la fiecare milă — 5.000 de picioare — o pietricică cădea într-un vas. Mila se număra singură.

Schemă modernă după Vitruviu, Despre arhitectură 10.9: la fiecare tură roata parcurge 12,5 picioare, iar la 400 de ture toba de sus se învârte o dată și o pietricică anunță mila — 5.000 de picioare.

Trei urme de pași, prăjina de zece picioare și măsurile romane Trei urme: pasul simplu gradus de circa 74 cm între primele două, pasul dublu passus de circa 1,48 m între prima și a treia, lungimea pes de circa 29,6 cm și, dedesubt, prăjina decempeda de zece picioare. gradus · ≈74 cmpassus · ≈1,48 mpes · ≈29,6 cm decempeda · 10 picioare = 2 passus
Schemă a originii corporale, nu a măsurătorii: doi pași simpli fac un pas dublu. Lungimea era fixată de etalon — cinci picioare standard — și se verifica cu prăjina de zece picioare.
Schema odometrului descris de Vitruviu Roata carului, cu diametrul de patru picioare, învârte două tobe dințate; la fiecare milă, o pietricică anunță distanța. roata · Ø 4 picioaretoba de sus · 400 de dinți toba mileloro pietricică de milă
Schemă modernă după Vitruviu, Despre arhitectură 10.9: la 400 de ture ale roții, toba de sus se învârte o dată și o pietricică anunță mila — 5.000 de picioare.

Măsoară-ți mila

Alege lungimea pasului tău obișnuit — un pas, nu un passus — și vezi câți încap într-o milă de ≈1.480 m.

Cu un pas de 75 cm, mila romană de ≈1.480 m cere ≈1.973 de pași.

Zece mii de pași, petrecuți în piatră

Miliarul de la Aiton

  1. Imp · Caesar · Nerva · Traianus · Aug · Ger · DacicusImp(erator) Caesar Nerva Traianus Aug(ustus) Ger(manicus) Dacicus
  2. Pontif · Maxim · Pot · XII · Cos · Vpontif(ex) maxim(us), [tribunicia?] pot(estate) XII, co(n)s(ul) V
  3. Imp · VI · P · P · Fecitimp(erator) VI, p(ater) p(atriae), fecit
  4. Per · Coh · I · Fl · Ulpper coh(ortem) I Fl(aviam) Ulp(iam)
  5. Hisp · Mil · C · R · EqHispan(orum) mil(liariam) c(ivium) R(omanorum) eq(uitatam)
  6. A · Potaissa · Napocaea Potaissa Napocae
  7. M · P · Xm(ilia) p(assuum) X

piatra originală, pierdută

Desenul din 1758 al miliarului de la Aiton
Desenul din 1758, asociat lui M. P. Szathmári: principala mărturie vizuală timpurie a monumentului pierdut (după Winkler 1982, la Fodorean 2015).Prin Wikimedia Commons, domeniu public
Copia modernă a miliarului de la Aiton, așezată la Turda
Copia de la Turda, din fața Poștei, așezată în 1993: replică modernă după desenul din 1758.Foto: CristianChirita, Wikimedia Commons, domeniu public

Zece mile de la Potaissa

La Aiton, lângă Cluj, o bornă număra odată distanța în mii de pași. Miliarul, descoperit în 1758, fusese ridicat în anul 108, la porunca lui Traian, pe drumul dintre Potaissa și Napoca. Ultimele litere spun totul: M·P·X — m(ilia) p(assuum) X, zece mii de pași, zece mile: ≈14,8 km.

Drumul întreg: 24 de mile

Zece mile dau poziția pietrei: borna se afla la zece mile romane la nord de Potaissa, spre Napoca. Drumul întreg măsura 24 de mile — harta Peutinger dă XXIIII (≈35,5 km), iar modelul 3D al lui Fodorean ≈31,7 km.

Un drum făcut de o cohortă

Drumul îl construise cohors I Flavia Ulpia Hispanorum milliaria civium Romanorum equitata — cohortă auxiliară de categorie «de o mie», cu infanterie și cavalerie. Inscripția e cea mai veche atestare epigrafică a numelor Potaissa și Napoca, Turda și Clujul de azi. Mommsen a înregistrat textul în Corpus Inscriptionum Latinarum III, 1627.

Dezlegat, rând cu rând

Împăratul Traian, cu titulatura din anul 108, a făcut drumul prin cohorta I a hispanilor — de la Potaissa spre Napoca: zece mii de pași. Anul 108 e dat de titulatura imperială.

Miliarul de la Aiton, CIL III 1627, după EDH HD049451.

Originalul s-a pierdut

Originalul s-a pierdut, fără descriere amănunțită; îl păstrează un desen din 1758, asociat lui M. P. Szathmári și regăsit de Iudita Winkler într-un manuscris de la Cluj. Textul l-a citit și l-a publicat întâi Johann Seivert, în 1773, la Viena. Azi, o copie a bornei stă la școala din Aiton, iar alta — din 1993 — în fața Poștei din Turda.

Drumul Potaissa–Napoca și poziția bornei de la Aiton Potaissa la zero mile, borna de la Aiton la zece mile (circa 14,8 km), Napoca la capătul drumului de 24 de mile. POTAISSA0 mile AITONX mile · ≈14,8 km NAPOCAXXIIII mile · ≈35,5 km (Turda)(Cluj)
Poziția bornei pe drumul Potaissa–Napoca: zece mile de la Potaissa; drumul întreg, 24 de mile (după Fodorean 2015).

Miliarul de la Aiton, CIL III 1627, după EDH HD049451: Traian a făcut drumul prin cohorta întâi de hispani, de la Potaissa spre Napoca — zece mii de pași. Anul 108 e dat de titulatura imperială.

Dezlegat + traducere

Imp(erator) Caesar Nerva Traianus Aug(ustus) Ger(manicus) Dacicus, pontif(ex) maxim(us), [tribunicia?] pot(estate) XII, co(n)s(ul) V, imp(erator) VI, p(ater) p(atriae), fecit per coh(ortem) I Fl(aviam) Ulp(iam) Hispan(orum) mil(liariam) c(ivium) R(omanorum) eq(uitatam), a Potaissa Napocae, m(ilia) p(assuum) X.

Împăratul Traian, cu titulatura din anul 108, a făcut drumul prin cohorta I a hispanilor — de la Potaissa spre Napoca: zece mii de pași.

Unde
Aiton, județul Cluj; copii la școala din Aiton și la Turda
Când
Anul 108, datat prin titulatura imperială
Număr
CIL III 1627; EDH HD049451
Distanța
M·P·X — zece mile de la Potaissa (≈14,8 km); drumul Potaissa–Napoca: 24 de mile

Legea metrică s-a semnat la 15 septembrie 1864 — Kogălniceanu a susținut-o în parlament — și a înlocuit măsurile vremii, stânjenul și palma, în zeci de ani. Tabelele comparative cerute de lege puneau metrul față în față cu unitățile vechi:

  1. 1864 Legea. Cuza o semnează; Kogălniceanu o susține.
  2. 1875 Aplicarea. Tabele comparative metru–măsuri vechi.
  3. 1879 Obligatoriu în tranzacții.
  4. 1881 Impus pe tot teritoriul.
  5. 1883 Convenția Metrului. România, al 19-lea stat.

Ce a rămas în limbă

Trei litere de pe bornă — M·P·X — deschid trei istorii: un cuvânt moștenit, un cuvânt întors acasă și un număr care n-a plecat niciodată.

Mmilă

s-a întors

M de la milia, prin ngr. μίλι (DER, sec. XVI). Cuvântul s-a întors; măsura nu mai era aceeași: mila de azi are 1,609 km, cea romană ≈1,48.

Ppas

moștenit

P de la passuum, din passus (DER). Cuvântul a rămas; valoarea fixă de cinci picioare s-a pierdut.

Xzece

moștenit

Pe bornă, X se citește decem; rom. zece vine din lat. decem (DEXI). Trei semne, trei vârste ale limbii.

Mai departe din pas

Din pas au mai curs un verb, o plecare și o întoarcere — iar o măsură veche a nimerit, din întâmplare, aproape de passus.

  1. pasa păși

    moștenit

    Verb născut din pas (DER): a face pași, a înainta.

  2. passarepăsa

    vechi, moștenit

    Păsa însemna «a merge», probabil direct din lat. passare (DER). A rămas în versul lui Alecsandri: «Pasă, ceată călătoare».

  3. passera pasa

    întors prin franceză

    Din fr. passer (DEX), urmaș al aceluiași lat. passare: familia a intrat în română de două ori.

  4. pas mare≈1,47 m

    numere apropiate, istorii separate

    Măsurile vechi știau pasul mic (4 palme) și pasul mare (6 palme). Șase palme din stânjenul lui Șerban Vodă (1,962 m) fac ≈1,47 m — la un centimetru de passus. Dar în Moldova, cu stânjenul de 2,23 m, același pas mare dădea ≈1,67 m. Corpuri asemănătoare nasc măsuri asemănătoare; continuitatea nu e dovedită.

    passus · 1,48 m
    pas mare, stânjen de 1,962 m · 1,47 m
    pas mare, stânjen de 2,23 m · 1,67 m

Surse

Măsurile romane sunt cele standard — pes ≈29,6 cm, passus cinci picioare, mila o mie de pași. Etimologiile vin din dicționare; miliarul, din epigrafiști.

Texte antice

Dicționare

Studii și documente

Imagini