O întrebare, un răspuns măsurat
Cea mai lungă stradă din România?
Strada Dunării, Eșelnița — 10,92 km.
Am măsurat toate străzile țării din geometria OpenStreetMap, cu o regulă fixă: același nume, continuitate fizică, o singură localitate. Legenda celor 18 km ai Petroliștilor nu rezistă — sunt kilometri de drum județean prin trei localități.
Clasamentul: primele 8 străzi
Lungimile sunt tronsoane construite continue, măsurate cap-la-cap de-a lungul axei străzii. Pentru străzile tăiate la intravilan, tabelul păstrează și lungimea geometrică completă, înainte de tăierea capetelor neconstruite.
| Loc | Strada | Localitatea | Lungime (km) | Dovezi | Drum |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Strada Dunării | Eșelnița (MH) | 10,92 | 299 adrese (nr. 1–1072) | DN57 |
| 2 | Splaiul Unirii | București (B) | 9,26 | 223 adrese (nr. 4–999) | — |
| 3 | Calea Bucovinei | Bilca (SV) | 8,99 | 493 adrese (nr. 1–463) | DJ178C |
| 4 | Strada Tudor Vladimirescu | Teliu (BV) | 8,39 | 50 adrese (nr. 103–899) | DN10 |
| 5 | Strada Principală | Crișan (TL) | 7,32 | 89 adrese (nr. 14–440) | DC2 |
| 6 | Calea Călărași | Borcea (CL) | 7,14 | intravilan OSM (fără adrese mapate) | DN3B |
| 7 | Strada Principală | Ciocănești (CL) | 7,07 | intravilan OSM + 1 adresă (nr. 378) | DN31 |
| 8 | Strada Principală | Valea Seacă (BC) | 6,93 | intravilan OSM (fără adrese mapate) | DJ119D · DC107 |
Imediat sub clasament
| Loc | Strada | Localitatea | Lungime (km) | Dovezi |
|---|---|---|---|---|
| 9 | Bulevardul Iuliu Maniu | București (B) | 6,91 | 787 adrese |
| 10 | Bulevardul Biruinței | Pantelimon (IF) | 6,90 | 56 adrese (nr. 3–241) |
Dar Petroliștilor, cu ai ei 18 kilometri?
Legenda spune că Strada Petroliștilor din Țicleni (Gorj) ar fi cea mai lungă stradă din țară — ba chiar „unica în Europa”. Presa îi atribuie 18 km, 31 de podețe, 1.328 de locuințe de-a lungul ei și un început al construcției în 1968 (Fanatik, 2024; Click, 2025; PHonline, 2025). Varianta cea mai detaliată (Știu.ro, 2019 — pagina nu mai e online; aceleași detalii într-un articol Adevărul din 2015) precizează traseul: de la drumul european E79, prin Peșteana Jiu, de-a lungul Țicleniului (9 km), până la intrarea în Târgu Cărbunești. Formula circulă și în 2025, într-un text al UZPR care vorbește tot despre „cea mai lungă stradă din Europa”.
Am măsurat și noi șoseaua cu pricina — DJ675 — din aceeași geometrie OpenStreetMap: 24,89 km din Bâlteni până în Târgu Cărbunești, din care 12,90 km în interiorul orașului Țicleni și 10,12 km de oraș construit continuu. Presa din 2019 dădea 9 km pentru bucata din Țicleni, sub măsurătoarea noastră — dar și a noastră rămâne sub Eșelnița. Problema e că acești kilometri trec prin trei unități administrativ-teritoriale (Bâlteni, Țicleni, Târgu Cărbunești). Un drum județean care leagă trei localități nu e o stradă — e un drum județean.
Numele „Strada Petroliștilor” apare în OpenStreetMap, în Țicleni, doar pe 1,77 km de fragmente deconectate (11 bucăți, cea mai lungă 0,93 km). După regula geometriei publicate reproductibile — aceeași pentru toată lumea — strada nu poate fi clasată: nu se poate arăta, pe hartă, o bandă continuă care să-i poarte numele.
Verdictul e triplu și rezistă în orice variantă: (1) cei 18 km numără drum prin trei localități; (2) numele e atestat fragmentar, 1,77 km; (3) chiar și ipoteza generoasă — toată axa construită a Țicleniului, 10,12 km, sub un singur nume — rămâne sub Eșelnița (10,92 km). Petroliștilor pierde titlul — dar rămâne legenda care a pus întrebarea.
Ce numărăm drept „o stradă”
- Același nume, continuitate fizică, o singură localitate. Segmentele trebuie să poarte aceeași denumire și să se atingă; la granița satului sau a orașului, strada se termină — chiar dacă șoseaua continuă cu același nume. Două sate vecine cu „Strada Principală” au două străzi distincte, cu adrese poștale distincte.
- Măsurăm cap-la-cap, nu banda cu bandă. Lungimea e cel mai lung drum de-a lungul axei, nu suma tuturor benzilor și bretelelor. Un bulevard cu două carosabile se numără o singură dată: Calea Câmpulung din Mărăcineni scade de la 7,55 km (suma benzilor) la 3,78 km, iar Bulevardul Bucureștii Noi de la 6,82 km la 3,41 km.
- Strada ține până la ultima casă. Capetele și golurile neconstruite de ≥500 m (câmp, pădure, chei) nu se numără. Așa scade Eșelnița de la 13,89 km la 10,92 km de stradă — și tot rămâne prima. La fel, Strada Principală din Zemeș pierde câmpul spre Bolătău și cade la 6,71 km, sub clasament.
- DN-ul prin sat se numără, centura nu. Un drum național sau județean care traversează localitatea și poartă numele străzii face parte din stradă (7 din cele 8 clasate sunt DN, DJ sau DC). În schimb, șoselele de centură, numele turistice de drumuri (Transalpina, 77,26 km, e cel mai lung nume găsit — dar e drum, nu stradă) și drumurile dintre localități nu intră în clasament.
- Exemplul care le adună pe toate: Șoseaua Olteniței. Lanțul cu același nume măsoară 9,15 km prin București și Popești-Leordeni — dar trece prin două localități, așa că se împarte: 5,02 km în București, 4,18 km în Popești-Leordeni (suma depășește lanțul cu ~48 m, pentru că fiecare bucată e cel mai lung drum din localitatea ei). Nici măcar socotit generos, dintr-o bucată, n-ar bate Splaiul Unirii (9,26 km).
Cum am măsurat
Punctul de plecare e extrasul Geofabrik al României din 16 septembrie 2026 (secvența 4911): 238.624 de segmente de drumuri cu nume, din 114.692 de denumiri distincte. Le-am grupat în 2.412 componente continue de peste 3 km, am păstrat 495 de candidate stradale de peste 5 km și am făcut dosar individual pentru 44 de unități (nume, localitate) de peste 7 km: tăiere la poligonul localității, diametru exact al grafului, tăiere la tronsonul construit (clădiri la cel mult 150 m sau intravilan rezidențial, rupturi la goluri ≥500 m), apoi triangulare cu 964.243 de adrese poștale din aceeași bază de date.
Ca să nu ne scape un gigant nenumit în hartă — cazul Petroliștilor —, am scanat separat și 1.273 de drumuri naționale și județene fără nume, lungi de peste 9 km într-o singură localitate. Niciunul nu e o stradă mai lungă: sunt șosele de munte, centuri și drumuri între sate. Geometria primelor clasate a fost verificată live, iar istoricul numelui câștigătorului arată stabilitate din februarie 2023.
Limite oneste: harta e vie — acolo unde satele nu au clădiri și adrese mapate (Borcea, Ciocănești, Valea Seacă), dovada e intravilanul, iar tabelul o spune pe șleau. O stradă lungă dar nenumită în OpenStreetMap nu poate fi clasată până nu-i apare numele pe hartă. Clasamentul se recalculează la extracte noi; criteriul e public și reproductibil, cu datele din sursele și verificările.
Cine nu intră — și de ce
- Lanțuri prin mai multe sate: „Strada Dunării” de 16,11 km de pe DJ546 trece prin 7 sate din 4 comune — bucata dintr-un sat are maximum 3,98 km. La fel „Strada Principală” de 38,50 km de pe DJ203K/DJ204C sau Calea Cernăuți (8,18 km prin 3 UAT-uri).
- Drumuri, nu străzi: „Strada Școlii” de 12,59 km de la Brânceni e un drum prin câmp (zero adrese, zero intravilan); „Strada Energiei” de 11,22 km e drumul forestier spre barajul Poiana Uzului.
- Erori de etichetare: „Strada Cenad” (27,20 km adunați) e de fapt toată rețeaua unui sat etichetată cu un singur nume; la fel „Ghioșești” și „Poiana” din Comarnic. Geometria trădează eroarea: zeci de kilometri într-un careu de 2–3 km.
- Fragmentări: Calea București din Craiova adună 12,58 km de benzi, dar numele e discontinuu — bucata continuă maximă are 4,14 km.
Tabelul complet al excluziunilor, cu lungimi și motive, e în sursele și verificările.
Întrebări frecvente
De ce nu e Petroliștilor pe primul loc?
Din trei motive care se adună: cei 18 km numără drum județean prin trei localități, nu o stradă; în hartă numele apare doar pe 1,77 km de fragmente; iar chiar și axa construită a Țicleniului (10,12 km) rămâne sub Eșelnița (10,92 km).
Ce înseamnă „o singură localitate”?
Strada se termină la granița satului sau a orașului, pentru că acolo se termină și adresele ei poștale. Șoseaua Olteniței, de pildă, e 5,02 km în București și 4,18 km în Popești-Leordeni — două străzi, nu una.
De ce tăiați capetele neconstruite?
Pentru că o stradă ține până la ultima casă. Altfel, orice drum cu nume ar putea anexa kilometri de câmp. Eșelnița scade de la 13,89 km la 10,92 km și tot rămâne prima — regula nu decide câștigătorul.
Bulevardele cu două carosabile nu sunt de două ori mai lungi?
Nu: lungimea unei străzi e a axei ei, dus, nu dus-întors. Altfel, simpla lărgire a unei străzi i-ar dubla „lungimea”. Calea Câmpulung din Mărăcineni, de pildă, scade de la 7,55 km (suma benzilor) la 3,78 km.
Cât de sigură e ordinea locurilor 8–10?
Deloc fermă: 25 de metri despart locul 8 de locul 9. Tabelul arată exact marja și baza de dovezi a fiecărui rând — pentru Valea Seacă nu există adrese mapate, în timp ce Maniu are sute de adrese, iar Biruinței zeci. Primele 7 locuri au între ele marje de peste 60 de metri.
Se poate schimba clasamentul?
Da: harta OpenStreetMap se completează continuu, iar o stradă lungă azi nenumită (cazul Petroliștilor) poate deveni clasabilă mâine. Criteriul e public, iar datele sunt în documentul surselor.