Podurile României · lungimi verificate la sursă · septembrie 2026
Cel mai lung pod din România?
Atât măsoară Podul Prieteniei (Giurgiu–Ruse) — locul 1 după lungimea totală.
După deschidere și pe teritoriul României câștigă Podul Brăila: 1.120 m deschidere, 1.975 m lungime.
Am clasat cele 5 poduri cu lungimi publicate autoritativ — alege definiția lui „lung” și caută orice pod.
Cele 5 poduri, la scară
Clasamentul, pe trei definiții
Alege definiția lui „lung”: fiecare clasament sortează aceleași 5 poduri după măsura lui.
Toate cele 5 poduri.
Lungime totală = structura publicată de sursă (măsura exactă diferă de la pod la pod — vezi Metoda). Podurile transfrontaliere intră cu totalul internațional.
| Loc | Pod | Totală, m | Deschidere, m | Pe teritoriul RO, m | Mod | Status | An |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse | 2.224 | 160 | — | combinat | în serviciu | 1954 |
| 2 | Podul Brăila Brăila – Smârdan | 1.975 | 1.120 | 1.975 | rutier | în serviciu | 2023 |
| 3 | Podul Calafat–Vidin Calafat – Vidin | 1.791 | 180 | — | combinat | în serviciu | 2013 |
| 4 | Podul Giurgeni–Vadu Oii Giurgeni – Vadu Oii | 1.456 | 160 | 1.456 | rutier | în serviciu | 1970 |
| 5 | Podul de la Grădiștea Vidra – Comana | 1.362,10 | — | 1.362,10 | feroviar | recepționat | 2024* |
Deschidere principală = cea mai lungă deschidere a podului. Podul de la Grădiștea rămâne neclasat: CFR îi publică doar totalul.
| Loc | Pod | Totală, m | Deschidere, m | Pe teritoriul RO, m | Mod | Status | An |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Podul Brăila Brăila – Smârdan | 1.975 | 1.120 | 1.975 | rutier | în serviciu | 2023 |
| 2 | Podul Calafat–Vidin Calafat – Vidin | 1.791 | 180 | — | combinat | în serviciu | 2013 |
| 3 | Podul Giurgeni–Vadu Oii Giurgeni – Vadu Oii | 1.456 | 160 | 1.456 | rutier | în serviciu | 1970 |
| 3 | Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse | 2.224 | 160 | — | combinat | în serviciu | 1954 |
| — | Podul de la Grădiștea Vidra – Comana | 1.362,10 | — | 1.362,10 | feroviar | recepționat | 2024* |
Pe teritoriul României = lungimea aflată în România. Podurile integral românești intră cu totalul; cele două transfrontaliere rămân neclasate, fiindcă împărțeala cu Bulgaria nu e publicată.
| Loc | Pod | Totală, m | Deschidere, m | Pe teritoriul RO, m | Mod | Status | An |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Podul Brăila Brăila – Smârdan | 1.975 | 1.120 | 1.975 | rutier | în serviciu | 2023 |
| 2 | Podul Giurgeni–Vadu Oii Giurgeni – Vadu Oii | 1.456 | 160 | 1.456 | rutier | în serviciu | 1970 |
| 3 | Podul de la Grădiștea Vidra – Comana | 1.362,10 | — | 1.362,10 | feroviar | recepționat | 2024* |
| — | Podul Calafat–Vidin Calafat – Vidin | 1.791 | 180 | — | combinat | în serviciu | 2013 |
| — | Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse | 2.224 | 160 | — | combinat | în serviciu | 1954 |
Locurile sunt cele din clasamentul complet. Liniuța (—) înseamnă câmp exclus: sursa nu publică valoarea. Steluța (*) înseamnă an de recepție, nu de deschidere.
Caută un pod
Scrie numele podului — merge și fără diacritice — și vezi lungimile și locul pe fiecare scară.
Încearcă: Brăila · Prieteniei · Grădiștea
| Pod | Totală, m | Deschidere, m | Pe teritoriul RO, m | Loc tot · des · RO |
|---|
Ce se vede în clasament
Cel mai lung pod depinde de definiție
După lungimea totală a structurii, Podul Prieteniei (2.224 m) e cu 249 de metri mai lung decât Podul Brăila (1.975 m; măsuri definite diferit — vezi mai jos). După deschidere însă, Brăila (1.120 m) are o deschidere de peste 6 ori mai mare decât următorul clasat, Calafat–Vidin (180 m) — iar pe teritoriul României tot Brăila conduce, cu 1.975 m.
Răspunsul vechi: Calafat–Vidin
Răspunsul des întâlnit o dădea pe Calafat–Vidin drept cea mai lungă. În datele de azi, podul e pe 3 la total (1.791 m după constructor), pe 2 la deschidere (180 m) și neclasat pe teritoriul României — iar Podul Brăila, deschis în 2023, a schimbat clasamentul.
Ce înseamnă „lung”
„Lungimea totală” e structura întreagă așa cum o publică sursa — cu viaductele de acces incluse la Giurgeni și Grădiștea, fără ele la Brăila (detaliile sunt la Metodă). „Deschiderea principală” e cea mai lungă deschidere dintre reazemele podului. „Pe teritoriul României” numără doar ce se află în România — motivul pentru care podurile transfrontaliere apar neclasate pe scara asta.
Ce nu intră în clasament
Podurile vechi Saligny (1895) lipsesc fiindcă sursele publică totaluri contradictorii; podurile noi Borcea și Cernavodă (1986) fiindcă nicio sursă autoritativă nu le publică lungimea; Porțile de Fier fiindcă sunt baraje cu șosea pe coronament; Basarab și viaductele fiindcă sunt pasaje, nu poduri; Agigea și Medgidia fiindcă sunt sub pragul de 1.000 m. Lista completă a excluderilor, cu motive, e în surse și verificări.
Cum am calculat
- Podul Prieteniei: Compania Națională de Infrastructură Feroviară a Bulgariei — lungimea între colonadele de acces, 2.224 m, cu deschideri de 4 × 160 m.
- Podul Brăila: constructorul Webuild (contract CNAIR) — 1.975 m tablier suspendat (1.120 + 490 + 365), deschidere 1.120 m.
- Podul Calafat–Vidin: constructorul FCC, prin Revista de Obras Públicas (2013) — 1.791 m pod combinat, deschideri de 3 × 180 m; deschiderea circulației la 15 iunie 2013 (MAE).
- Podul Giurgeni–Vadu Oii: proiectantul IPTANA — 1.456 m cu tot cu viaductele de acces, deschideri de 3 × 160 m; anul 1970 (Academia Română).
- Podul de la Grădiștea: CFR — 1.362,10 m cu tot cu viaductele de acces; recepționat la 30 mai 2024.
- Statusurile «în serviciu» înseamnă: deschis circulației + fără nicio închidere publicată ulterior (iar la podurile cu taxă, regim de taxare în vigoare).
- Regula de includere: poduri (nu viaducte, pasaje sau baraje) cu totalul de cel puțin 1.000 m, publicat de constructor, proiectant sau administrator. Totalurile nu sunt strict comparabile între ele — fiecare măsură e definită în tabelul surselor.
Tabelul complet al verificărilor: surse și verificări.