Zonele pietonale, măsurate la fel

Cea mai mare zonă pietonală din România e în centrul Timișoarei

Străzile și piețele fără mașini din centrul Timișoarei, legate între ele fără să traversezi vreo stradă cu trafic, au 8 hectare. E aproape dublul suprafeței următoarelor trei: Sibiu, Brașov și centrul vechi al Bucureștiului, cu aproximativ 4 ha fiecare.

Toate zonele sunt măsurate din OpenStreetMap după aceeași regulă și desenate la aceeași scară. Mai jos îți poți alege orașul și poți pune Timișoara peste el.

Poți merge 1.064 de metri prin centrul Timișoarei fără să traversezi nicio stradă cu mașini: de la Piața Victoriei până la Strada Petre Țuțea.

0 m

E cel mai lung dintre zonele din clasament. Pe locul doi e Brașov, cu 958 m.

Puse peste Timișoara, la aceeași scară: Sibiu (4,2 ha), Brașov (4,2 ha) și centrul vechi al Bucureștiului (4,0 ha). Cele trei sunt practic la egalitate și fiecare are cam jumătate din suprafața Timișoarei.

Timișoara rămâne prima și dacă străzile se măsoară mai late sau mai înguste, dacă se adaugă parcurile din piețe sau dacă se scot străzile unde au voie mașinile de aprovizionare. În toate variantele, Timișoara are de 1,8–2,0 ori suprafața locului doi.

O stradă cu mașini întrerupe zona. Clujul are mai multe străzi pietonale în centru și o parte din Piața Unirii, dar străzile pe care circulă mașini le despart în patru bucăți. Cea mai mare, pe Potaissa, Universității și Kogălniceanu, are 2,1 ha.

Regula e aceeași peste tot: o zonă pietonală se termină acolo unde trebuie să traversezi o stradă cu trafic.

Nu se numără aleile din parcuri, piețele din fața mall-urilor, aleile dintre blocuri și promenadele de pe faleză. Altfel, aleile din Parcul IOR din București, 19 ha, ar forma cea mai mare „zonă pietonală” din țară.

Contează străzile și piețele din oraș, mărginite de clădiri, pe care harta le arată ca pietonale.

Măsurată la fel, zona Timișoarei e în jurul locului 22 între 169 de centre din Europa, inclusiv Timișoara. Cele mai mari zone continue sunt la Montpellier (22,1 ha), Istanbul (16,2 ha) și Sevilla (15,2 ha).

Are o zonă pietonală mai mare decât Cracovia, Berlin, Paris, Budapesta, Viena și Atena. Cu Bordeaux, Moscova, Pontevedra, Praga și Düsseldorf e practic la egalitate.

Clasamentul zonelor pietonale din România#

Fiecare desen e zona pietonală continuă din centrul unui oraș, la aceeași scară. Timișoara e singura care trece de 5 ha. Urmează trei orașe practic la egalitate, între 4,0 și 4,2 ha, apoi zone de cel mult 3,4 ha.

79 de orașe din 319 au în centru o zonă pietonală de cel puțin 0,2 ha, cu nume pe hartă. Apasă pe un desen ca să vezi orașul.

Toate la aceeași scară: bara = 500 m

#	Orașul	Județul	Suprafața	Cel mai lung drum
1	Timișoara	Timiș	8,0 ha	1.064 m
2	Sibiu	Sibiu	4,2 ha	788 m
3	Brașov	Brașov	4,2 ha	958 m
4	București	București	4,0 ha	750 m
5	Craiova	Dolj	3,4 ha	806 m
6	Miercurea Ciuc	Harghita	2,8 ha	681 m
7	Reșița	Caraș-Severin	2,5 ha	458 m
8	Pitești	Argeș	2,3 ha	881 m
9	Cluj-Napoca	Cluj	2,1 ha	886 m
10	Satu Mare	Satu Mare	1,7 ha	478 m
11	Oradea	Bihor	1,6 ha	468 m
12	Tulcea	Tulcea	1,6 ha	198 m
13	Buzău	Buzău	1,5 ha	390 m
14	Turda	Cluj	1,4 ha	521 m
15	Petroșani	Hunedoara	1,4 ha	325 m
16	Alba Iulia	Alba	1,3 ha	388 m
17	Baia Mare	Maramureș	1,3 ha	324 m
18	Iași	Iași	1,3 ha	542 m
19	Arad	Arad	1,2 ha	196 m
20	Roman	Neamț	1,2 ha	368 m
21	Bistrița	Bistrița-Năsăud	1,2 ha	447 m
22	Râmnicu Vâlcea	Vâlcea	1,1 ha	191 m
23	Călărași	Călărași	1,0 ha	705 m
24	Constanța	Constanța	1,0 ha	351 m
25	Târgu Mureș	Mureș	1,0 ha	180 m
26	Orăștie	Hunedoara	0,9 ha	263 m
27	Sfântu Gheorghe	Covasna	0,9 ha	254 m
28	Focșani	Vrancea	0,9 ha	333 m
29	Târgoviște	Dâmbovița	0,9 ha	195 m
30	Piatra-Neamț	Neamț	0,9 ha	162 m
31	Botoșani	Botoșani	0,8 ha	388 m
32	Făgăraș	Brașov	0,8 ha	227 m
33	Suceava	Suceava	0,8 ha	204 m
34	Hunedoara	Hunedoara	0,8 ha	260 m
35	Târgu Jiu	Gorj	0,8 ha	759 m
36	Caransebeș	Caraș-Severin	0,8 ha	437 m
37	Râmnicu Sărat	Buzău	0,7 ha	379 m
38	Dej	Cluj	0,7 ha	138 m
39	Miercurea Sibiului	Sibiu	0,7 ha	167 m
40	Ploiești	Prahova	0,6 ha	321 m
41	Sighișoara	Mureș	0,6 ha	552 m
42	Săveni	Botoșani	0,6 ha	403 m
43	Oltenița	Călărași	0,5 ha	547 m
44	Bârlad	Vaslui	0,5 ha	129 m
45	Râșnov	Brașov	0,5 ha	306 m
46	Câmpia Turzii	Cluj	0,5 ha	102 m
47	Târgu Ocna	Bacău	0,5 ha	276 m
48	Alexandria	Teleorman	0,5 ha	318 m
49	Cugir	Alba	0,5 ha	251 m
50	Deva	Hunedoara	0,5 ha	107 m
51	Sânnicolau Mare	Timiș	0,5 ha	242 m
52	Zalău	Sălaj	0,4 ha	132 m
53	Pașcani	Iași	0,4 ha	439 m
54	Codlea	Brașov	0,4 ha	147 m
55	Ștei	Bihor	0,4 ha	416 m
56	Lugoj	Timiș	0,4 ha	139 m
57	Drăgășani	Vâlcea	0,4 ha	237 m
58	Mangalia	Constanța	0,4 ha	399 m
59	Sighetu Marmației	Maramureș	0,4 ha	262 m
60	Băile Olănești	Vâlcea	0,3 ha	348 m
61	Giurgiu	Giurgiu	0,3 ha	159 m
62	Drobeta-Turnu Severin	Mehedinți	0,3 ha	167 m
63	Dorohoi	Botoșani	0,3 ha	280 m
64	Borsec	Harghita	0,3 ha	327 m
65	Câmpulung Moldovenesc	Suceava	0,3 ha	97 m
66	Isaccea	Tulcea	0,3 ha	193 m
67	Hârșova	Constanța	0,3 ha	81 m
68	Roșiori de Vede	Teleorman	0,3 ha	329 m
69	Darabani	Botoșani	0,3 ha	314 m
70	Galați	Galați	0,3 ha	317 m
71	Brezoi	Vâlcea	0,3 ha	182 m
72	Slatina	Olt	0,3 ha	289 m
73	Eforie	Constanța	0,2 ha	287 m
74	Întorsura Buzăului	Covasna	0,2 ha	268 m
75	Vatra Dornei	Suceava	0,2 ha	173 m
76	Băilești	Dolj	0,2 ha	243 m
77	Corabia	Olt	0,2 ha	148 m
78	Cernavodă	Constanța	0,2 ha	224 m
79	Videle	Teleorman	0,2 ha	196 m

Zona pietonală din orașul tău, cu Timișoara pusă peste ea#

Alege un oraș. Planul îi arată zona pietonală luminată și cel mai lung drum fără mașini; conturul albastru e o altă zonă, la aceeași scară, pe care o poți muta și roti. Poți alege și un oraș din Europa.

Alege orașul

Poți apăsa și pe un punct de pe hartă.

Alege un oraș din listă sau apasă pe harta României. Vei vedea zona lui pietonală, locul în clasament și Timișoara pusă peste el, la aceeași scară.

Pune peste:

Trage de conturul albastru ca să muți zona pusă peste oraș. Săgețile de la tastatură îl mută și ele.

Cum stă Timișoara față de zonele pietonale din Europa#

Aceeași regulă, aplicată la 168 de orașe din Europa, plus Timișoara: 169 în total. Sunt orașele pentru care există extrase OpenStreetMap pe oraș (BBBike), plus orașe din câteva extrase regionale (Italia, Spania, Balcani, Europa Centrală și de Est). Pentru fiecare, zona e cea mai mare zonă pietonală continuă din centru.

Timișoara e în jurul locului 22. Mai mari sunt Montpellier (22,1 ha), Istanbul (16,2 ha), Sevilla (15,2 ha), Florența (15,0 ha), Bruxelles (12,1 ha), Dortmund (11,7 ha), Freiburg (11,6 ha), Karlsruhe (11,1 ha), Barcelona (10,9 ha), Haga (10,4 ha), Strasbourg (10,1 ha), Ljubljana (10,0 ha), Stuttgart (9,7 ha), München (9,4 ha), Madrid (9,3 ha), Málaga (8,9 ha), Nürnberg (8,9 ha), Brno (8,6 ha), Milano (8,5 ha), Bordeaux (8,3 ha) și Moscova (8,1 ha). Imediat sub ea: Pontevedra (8,0 ha), Praga (7,8 ha) și Düsseldorf (7,7 ha). Diferențele de câteva procente sunt mai mici decât precizia măsurătorii, deci orașele apropiate ca suprafață sunt practic la egalitate.

Orașele vechi cu străduțe înguste pot ieși mici aici: unde străduțele rămân deschise mașinilor riveranilor, harta nu le marchează ca pietonale și nu se numără.

Toate la aceeași scară: bara = 500 m

Cele mai mari 40 de zone, la aceeași scară; tabelul de mai jos le are pe toate cele 169.

#	Orașul	Țara	Suprafața	În interiorul conturului	Cel mai lung drum
1	Montpellier	Franța	22,1 ha	68,2 ha	1.963 m
2	Istanbul	Turcia	16,2 ha	35,7 ha	1.960 m
3	Sevilla	Spania	15,2 ha	32,6 ha	2.615 m
4	Florența	Italia	15,0 ha	35,4 ha	1.823 m
5	Bruxelles	Belgia	12,1 ha	22,5 ha	1.581 m
6	Dortmund	Germania	11,7 ha	16,8 ha	1.194 m
7	Freiburg	Germania	11,6 ha	32,2 ha	1.273 m
8	Karlsruhe	Germania	11,1 ha	20,3 ha	1.304 m
9	Barcelona	Spania	10,9 ha	21,6 ha	1.614 m
10	Haga	Țările de Jos	10,4 ha	18,9 ha	1.650 m
11	Strasbourg	Franța	10,1 ha	20,0 ha	1.403 m
12	Ljubljana	Slovenia	10,0 ha	18,7 ha	1.166 m
13	Stuttgart	Germania	9,7 ha	12,6 ha	1.140 m
14	München	Germania	9,4 ha	15,8 ha	1.202 m
15	Madrid	Spania	9,3 ha	15,8 ha	1.585 m
16	Málaga	Spania	8,9 ha	27,1 ha	935 m
17	Nürnberg	Germania	8,9 ha	14,5 ha	1.344 m
18	Brno	Cehia	8,6 ha	19,3 ha	1.037 m
19	Milano	Italia	8,5 ha	10,4 ha	1.272 m
20	Bordeaux	Franța	8,3 ha	23,4 ha	1.112 m
21	Moscova	Rusia	8,1 ha	8,5 ha	1.363 m
22	Timișoara	România	8,0 ha	15,1 ha	1.064 m
23	Pontevedra	Spania	8,0 ha	20,7 ha	1.015 m
24	Praga	Cehia	7,8 ha	12,1 ha	1.337 m
25	Düsseldorf	Germania	7,7 ha	14,9 ha	1.639 m
26	Cracovia	Polonia	7,4 ha	8,8 ha	1.421 m
27	Zagreb	Croația	7,3 ha	11,5 ha	1.176 m
28	Hanovra	Germania	7,2 ha	11,4 ha	940 m
29	Marsilia	Franța	7,1 ha	10,8 ha	993 m
30	Salzburg	Austria	7,1 ha	14,2 ha	1.319 m
31	Katowice	Polonia	6,9 ha	12,0 ha	1.077 m
32	Darmstadt	Germania	6,9 ha	11,2 ha	1.049 m
33	Berlin	Germania	6,7 ha	9,3 ha	1.081 m
34	Bonn	Germania	6,7 ha	14,1 ha	908 m
35	Mainz	Germania	6,7 ha	9,7 ha	1.088 m
36	Belgrad	Serbia	6,6 ha	13,8 ha	925 m
37	Arnhem	Țările de Jos	6,5 ha	20,0 ha	798 m
38	Colmar	Franța	6,3 ha	12,3 ha	856 m
39	Duisburg	Germania	6,3 ha	8,5 ha	1.047 m
40	Clermont-Ferrand	Franța	6,3 ha	9,5 ha	974 m
41	Dresda	Germania	6,1 ha	9,4 ha	1.277 m
42	Bremen	Germania	6,1 ha	9,2 ha	875 m
43	Maastricht	Țările de Jos	6,1 ha	12,7 ha	1.371 m
44	Rotterdam	Țările de Jos	6,1 ha	7,8 ha	973 m
45	Ulm	Germania	6,0 ha	9,3 ha	1.042 m
46	Wrocław	Polonia	5,9 ha	7,0 ha	1.049 m
47	Paris	Franța	5,8 ha	9,6 ha	1.024 m
48	Frankfurt pe Main	Germania	5,7 ha	7,4 ha	968 m
49	Liverpool	Regatul Unit	5,7 ha	12,9 ha	953 m
50	Würzburg	Germania	5,6 ha	8,0 ha	1.173 m
51	Toulouse	Franța	5,6 ha	10,1 ha	1.404 m
52	Lyon	Franța	5,5 ha	6,2 ha	1.661 m
53	Stockholm	Suedia	5,5 ha	12,5 ha	707 m
54	Kassel	Germania	5,4 ha	5,5 ha	960 m
55	Bratislava	Slovacia	5,4 ha	13,5 ha	926 m
56	Braunschweig	Germania	5,3 ha	10,1 ha	865 m
57	Porto	Portugalia	5,3 ha	7,0 ha	2.409 m
58	Budapesta	Ungaria	5,3 ha	7,5 ha	646 m
59	Osnabrück	Germania	5,3 ha	9,0 ha	992 m
60	Göttingen	Germania	5,2 ha	10,3 ha	867 m
61	Leipzig	Germania	5,2 ha	6,1 ha	1.348 m
62	Viena	Austria	5,2 ha	6,7 ha	1.168 m
63	Liov	Ucraina	5,0 ha	12,2 ha	811 m
64	Graz	Austria	5,0 ha	9,8 ha	1.104 m
65	Chemnitz	Germania	4,9 ha	8,3 ha	749 m
66	Bremerhaven	Germania	4,8 ha	5,9 ha	1.145 m
67	Anvers	Belgia	4,8 ha	7,9 ha	1.081 m
68	Oldenburg	Germania	4,7 ha	11,7 ha	895 m
69	Tallinn	Estonia	4,7 ha	9,2 ha	992 m
70	Eindhoven	Țările de Jos	4,6 ha	8,6 ha	1.074 m
71	Heilbronn	Germania	4,6 ha	4,8 ha	1.067 m
72	Birmingham	Regatul Unit	4,5 ha	7,4 ha	990 m
73	Novi Sad	Serbia	4,5 ha	7,9 ha	1.122 m
74	Oslo	Norvegia	4,5 ha	8,2 ha	776 m
75	Torino	Italia	4,5 ha	8,3 ha	982 m
76	Paderborn	Germania	4,3 ha	8,4 ha	1.057 m
77	Köln	Germania	4,3 ha	4,9 ha	1.513 m
78	Atena	Grecia	4,3 ha	7,1 ha	1.645 m
79	Mannheim	Germania	4,1 ha	5,1 ha	858 m
80	Regensburg	Germania	4,1 ha	8,5 ha	890 m
81	Luxemburg	Luxemburg	4,1 ha	9,1 ha	802 m
82	Debrețin	Ungaria	4,0 ha	5,2 ha	531 m
83	Amsterdam	Țările de Jos	4,0 ha	5,4 ha	2.377 m
84	Helsinki	Finlanda	3,9 ha	4,8 ha	987 m
85	Bochum	Germania	3,9 ha	7,4 ha	715 m
86	Manchester	Regatul Unit	3,9 ha	6,0 ha	875 m
87	Utrecht	Țările de Jos	3,9 ha	10,3 ha	845 m
88	Erfurt	Germania	3,9 ha	4,0 ha	1.025 m
89	Groningen	Țările de Jos	3,9 ha	5,3 ha	868 m
90	Rostock	Germania	3,9 ha	4,2 ha	994 m
91	Augsburg	Germania	3,8 ha	7,7 ha	666 m
92	Roma	Italia	3,8 ha	6,3 ha	1.196 m
93	Aarhus	Danemarca	3,7 ha	5,0 ha	744 m
94	Aachen	Germania	3,6 ha	5,4 ha	797 m
95	Mönchengladbach	Germania	3,6 ha	4,0 ha	1.044 m
96	Poznań	Polonia	3,5 ha	7,0 ha	543 m
97	Münster	Germania	3,4 ha	4,9 ha	945 m
98	's-Hertogenbosch	Țările de Jos	3,3 ha	4,8 ha	771 m
99	Bologna	Italia	3,3 ha	4,7 ha	706 m
100	Kiel	Germania	3,3 ha	3,9 ha	1.026 m
101	Varșovia	Polonia	3,2 ha	5,4 ha	638 m
102	Plovdiv	Bulgaria	3,2 ha	4,9 ha	1.315 m
103	Pécs	Ungaria	3,1 ha	3,6 ha	1.097 m
104	Gera	Germania	3,1 ha	3,9 ha	968 m
105	Copenhaga	Danemarca	3,1 ha	3,1 ha	1.104 m
106	Malmö	Suedia	3,1 ha	8,2 ha	860 m
107	Gent	Belgia	3,1 ha	3,7 ha	693 m
108	Hamburg	Germania	3,0 ha	4,7 ha	674 m
109	Lausanne	Elveția	2,9 ha	3,7 ha	972 m
110	Minsk	Belarus	2,8 ha	3,0 ha	419 m
111	Halle (Saale)	Germania	2,7 ha	2,9 ha	711 m
112	Koblenz	Germania	2,7 ha	3,7 ha	803 m
113	Konstanz	Germania	2,7 ha	5,2 ha	679 m
114	Londra (City)	Regatul Unit	2,6 ha	4,1 ha	1.039 m
115	Zürich	Elveția	2,5 ha	10,5 ha	948 m
116	Łódź	Polonia	2,5 ha	2,9 ha	407 m
117	Erlangen	Germania	2,5 ha	2,7 ha	659 m
118	Sarajevo	Bosnia și Herțegovina	2,5 ha	5,1 ha	876 m
119	Kaunas	Lituania	2,5 ha	2,6 ha	520 m
120	Saarbrücken	Germania	2,4 ha	4,4 ha	418 m
121	Bristol	Regatul Unit	2,3 ha	2,7 ha	646 m
122	Cork	Irlanda	2,3 ha	9,4 ha	737 m
123	Schwerin	Germania	2,2 ha	4,6 ha	511 m
124	Wuppertal	Germania	2,2 ha	2,8 ha	782 m
125	Gdańsk	Polonia	2,1 ha	2,1 ha	737 m
126	Ostrava	Cehia	2,1 ha	4,2 ha	529 m
127	Linz	Austria	2,1 ha	2,2 ha	521 m
128	Sheffield	Regatul Unit	2,1 ha	2,4 ha	668 m
129	Basel	Elveția	2,1 ha	2,8 ha	589 m
130	Kiev	Ucraina	2,0 ha	2,3 ha	277 m
131	Leeds	Regatul Unit	2,0 ha	2,6 ha	498 m
132	Hamm	Germania	2,0 ha	2,0 ha	387 m
133	Innsbruck	Austria	1,8 ha	3,5 ha	626 m
134	Sofia	Bulgaria	1,8 ha	2,1 ha	307 m
135	Flensburg	Germania	1,8 ha	1,8 ha	1.173 m
136	Göteborg	Suedia	1,8 ha	2,4 ha	541 m
137	Cambridge	Regatul Unit	1,8 ha	4,3 ha	632 m
138	Dessau	Germania	1,8 ha	1,8 ha	556 m
139	Görlitz	Polonia	1,7 ha	1,9 ha	775 m
140	Jena	Germania	1,7 ha	2,9 ha	453 m
141	Bielefeld	Germania	1,7 ha	2,1 ha	514 m
142	Lisabona	Portugalia	1,7 ha	2,9 ha	470 m
143	Dublin	Irlanda	1,6 ha	2,0 ha	720 m
144	Brandenburg an der Havel	Germania	1,6 ha	1,6 ha	925 m
145	Magdeburg	Germania	1,6 ha	1,7 ha	358 m
146	Trondheim	Norvegia	1,6 ha	1,6 ha	369 m
147	Riga	Letonia	1,5 ha	1,5 ha	780 m
148	Tilburg	Țările de Jos	1,5 ha	3,2 ha	847 m
149	Kaiserslautern	Germania	1,5 ha	2,3 ha	324 m
150	Palma	Spania	1,5 ha	3,7 ha	856 m
151	Bamberg	Germania	1,5 ha	1,9 ha	494 m
152	Chișinău	Republica Moldova	1,5 ha	2,2 ha	900 m
153	Emden	Germania	1,5 ha	1,8 ha	555 m
154	Glasgow	Regatul Unit	1,4 ha	2,0 ha	343 m
155	Geneva	Elveția	1,4 ha	1,7 ha	513 m
156	Seghedin	Ungaria	1,3 ha	1,3 ha	409 m
157	Edinburgh	Regatul Unit	1,3 ha	1,3 ha	398 m
158	Cottbus	Germania	1,2 ha	1,3 ha	492 m
159	Potsdam	Germania	1,2 ha	1,2 ha	718 m
160	Dubrovnik	Croația	1,1 ha	1,4 ha	538 m
161	Berna	Elveția	1,1 ha	1,8 ha	318 m
162	Lübeck	Germania	1,1 ha	1,1 ha	576 m
163	Bruges	Belgia	1,0 ha	1,1 ha	198 m
164	Gliwice	Polonia	1,0 ha	1,3 ha	273 m
165	Frankfurt (Oder)	Germania	0,8 ha	1,1 ha	172 m
166	Oranienburg	Germania	0,7 ha	0,7 ha	118 m
167	Sankt Petersburg	Rusia	0,6 ha	0,6 ha	508 m
168	Szczecin	Polonia	0,4 ha	0,4 ha	251 m
169	Vilnius	Lituania	0,4 ha	0,4 ha	378 m

Veneția, la aceeași scară#

Veneția e un caz aparte. În centrul istoric nu e nicio stradă pentru mașini, iar străduțele sunt marcate pe hartă ca alei, nu ca străzi pietonale, așa că nu intră în clasament. Măsurată cu aceeași regulă, dar numărând toate aleile, podurile și piețele, zona continuă are 86 ha, de 11 ori cât a Timișoarei.

Cel mai lung drum fără să întâlnești o stradă cu mașini are 5,4 km: de pe Viale Quattro Novembre, la Sant'Elena, până la debarcaderul San Basilio.

Veneția (portocaliu) și Timișoara (închis la culoare, în colțul din stânga jos), la aceeași scară.

Ce se spune despre cele mai mari zone pietonale și ce arată măsurătoarea#

Locul	Ce se spune	Ce arată măsurătoarea
Bruxelles	„A doua zonă pietonală ca mărime dintre orașele mari ale Europei, după Veneția”; zona fără mașini urma să crească de la 28 la 50 de hectare (VRT, 28 iunie 2015).	Zona continuă de azi are 12,1 ha de străzi și piețe. Nici cu tot cu clădirile din interiorul conturului (22,5 ha) nu se ajunge la 50 de hectare; cele 50 de hectare din 2015 erau un plan.
Ljubljana	Zona pietonală „acoperă aproximativ 10 hectare”, după ce a crescut cu 620% din 2007 (studiul de caz al Comisiei Europene).	Măsurătoarea dă 10,0 ha: aceeași valoare, pe altă cale.
Botoșani	Cele patru porțiuni legate ale pietonalului „măsoară 2,2 kilometri”, „cel mai lung din România” (fostul primar Florin Egner, Adevărul, 25 septembrie 2018).	Pe hartă, porțiunile sunt despărțite de străzi cu mașini: patru bucăți de 0,6–0,8 ha, 3,1 ha cu totul. Cea mai lungă se parcurge în 482 m; în clasament intră cea mai mare ca suprafață (0,8 ha).
Copenhaga, Strøget	Strada comercială a Copenhagăi, lungă de 1,1 km, a devenit pietonală la 17 noiembrie 1962.	Strøget e tăiată de o stradă cu mașini. Cea mai mare bucată (3,1 ha) cuprinde Amagertorv, Østergade și Købmagergade, cu un drum de 1.104 m; restul străzii e o zonă separată.
Fès el Bali (Maroc)	Recordul Guinness din 2009 e „cea mai mare zonă urbană fără mașini, după populație”: peste 156.000 de oameni trăiesc între ziduri, unde nu se circulă cu mașina.	Recordul e după numărul de locuitori, nu după suprafață. Străzile medinei sunt alei înguste, nemarcate ca pietonale pe hartă, deci nu intră în comparație.

Câteva date din istoria străzilor pietonale#

1953La 9 octombrie se deschide Lijnbaan în Rotterdam, descrisă ca prima stradă comercială construită anume pentru pietoni din Europa.
1962La 17 noiembrie, Strøget din Copenhaga devine zonă pietonală, ca experiment; din 1964, definitiv.
1972La 30 iunie, München deschide zona pietonală Neuhauser–Kaufinger, cu câteva săptămâni înaintea Jocurilor Olimpice.
1974Kärntner Straße din Viena devine pietonală, în timpul construcției metroului.
2007Ljubljana începe să scoată mașinile din centru; de atunci, zona a crescut de peste șapte ori, la aproximativ 10 ha.
2013–2015Timișoara reface Piața Unirii, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și străzile dintre ele: un șantier de 4,6 ha, de aproximativ 14,7 milioane de euro, după care zece străzi urmau să devină pietonale până în iulie 2015.
2015La 29 iunie, Bruxelles închide bulevardele din centru pentru mașini.
2025La 3 februarie, Brașovul închide centrul istoric pentru mașinile fără permis.

Cum s-a măsurat#

Harta. Toate zonele vin din OpenStreetMap: extrasul pentru România din 30 octombrie 2026 și extrase pe orașe și regiuni pentru restul Europei, din 3–5 noiembrie 2026. O zonă pietonală e formată din străzile și piețele marcate pe hartă ca pietonale (eticheta OpenStreetMap highway=pedestrian, cu tot cu suprafețele desenate ca atare). Unde strada e desenată ca linie, lățimea e distanța dintre fațadele clădirilor de pe cele două părți, măsurată la fiecare 8 m; unde nu e nicio fațadă la mai puțin de 22 m, strada se socotește lată de 5 m, deci bulevardele largi cu clădiri retrase ies mai mici decât sunt.

Zona continuă. Suprafața se taie la fiecare stradă pe care circulă mașini (de la străzi rezidențiale în sus; străzile marcate doar pentru acces, riverani sau aprovizionare nu taie). Clădirile și grădinile din piețe se scad. „Cel mai lung drum” e cea mai lungă distanță de mers pe jos între două puncte ale aceleiași zone, fără să ieși din ea.

Ce nu se numără. Pentru fiecare oraș contează cea mai mare zonă cu nume de stradă sau piață, aflată la cel mult 2,5 km de centru, mărginită de clădiri, care nu e piațeta unui mall și nici alei între blocuri. Așa ies din calcul aleile din parcuri, promenadele de pe faleze (ca la Tulcea sau Sulina) și curțile instituțiilor.

Cât de sigure sunt numerele. Unde aceeași stradă apare pe hartă și ca linie și ca suprafață desenată, lățimea estimată din fațade diferă de cea desenată cu 0,7 m în mediană (129 de străzi). Clasamentul s-a refăcut în nouă variante: fără tăieturi la străzi, cu străzi mai late sau mai înguste, cu parcurile din piețe, fără străzile cu acces de aprovizionare. Timișoara e prima în toate, cu o suprafață de 1,8–2,0 ori mai mare decât a locului doi. Locurile 2–4 (Sibiu, Brașov, București) își schimbă ordinea de la o variantă la alta. La Brașov și Craiova o bună parte din suprafață vine din lățimea estimată a străzilor desenate ca linii, unde verificarea de mai sus nu se poate face; la Timișoara, 98% din suprafață e desenată direct pe hartă. Clasamentul Europei s-a calculat într-o singură variantă.

Ce poate lipsi. Harta e făcută de voluntari. O stradă devenită pietonală, dar încă desenată ca stradă obișnuită, lipsește de aici. Brașovul, de exemplu, a închis centrul istoric pentru cei fără permis de la 3 februarie 2025, dar străzile cu acces pe bază de permis nu sunt pietonale: riveranii și aprovizionarea circulă pe ele. Dacă lipsește o stradă din orașul tău, poate fi corectată în OpenStreetMap și apare la următoarea actualizare.

Surse#

OpenStreetMap, contribuitorii: extrasul pentru România, Geofabrik, 30 octombrie 2026; extrase pe orașe și regiuni de la BBBike și Geofabrik, 3–5 noiembrie 2026. Licență ODbL. openstreetmap.org/copyright
Limitele unităților administrativ-teritoriale (ANCPI, 2025) și populația la recensământul din 2021 (INS).
VRT News, „Brussels boasts second-biggest pedestrian area in Europe after Venice”, 28 iunie 2015. vrt.be
Comisia Europeană, Urban Mobility Observatory, „Pedestrianisation of Ljubljana city centre”. urban-mobility-observatory.transport.ec.europa.eu
Adevărul, „Orașul din România cu cel mai lung șir de…”, 25 septembrie 2018. adevarul.ro
Guinness World Records, „Largest car-free urban area (by population)”, 16 octombrie 2009. guinnessworldrecords.com
Capital, „Mașinile vor avea interzis în centru…”, 30 ianuarie 2025 (Brașov). capital.ro
Economica.net, „Timișoara: șantier de 4,6 hectare pentru reabilitarea centrului istoric”, 28 octombrie 2013. economica.net
muenchen.de, zona pietonală Neuhauser Straße și Kaufingerstraße. muenchen.de
Wikipedia: Lijnbaan, Strøget, Kärntner Straße.