≋ Proiecte
UN LOC · MAI MULTE INCINTE

Cetatea Ismail: ce a rămas pe malul Dunării

La Ismail, în orașul de azi Ізмаїл, Ucraina, moscheea și urmele din pământ păstrează istoria cetății. Pune planurile militare lângă malul Dunării de azi.

Panouri separate · conturul istoric nu este suprapus peste terenul actual.

Dunărea · planuri · moschee

Trimite mai departe
Plan istoric 1790
Sytin, harta nr. 3: cetatea veche, cetatea nouă și Dunărea.
Malul de azi · OSM
ІзмаїлDunăreaN ↑© OpenStreetMap contributors · ODbL
Panouri separate · conturul istoric nu este suprapus peste terenul actual. De ce?
Sytin · harta nr. 3 · domeniu public

Sytin · © OpenStreetMap contributors · ODbL

ACELAȘI MAL

Cetatea se citește dinspre Dunăre

Planul publicat în enciclopedia militară a lui Sytin separă cetatea veche de cetatea nouă. Fluviul închide frontul de sud. Alături, harta actuală arată apa și străzile din jurul terenului fostei cetăți. Cele două imagini au scări diferite.

V01

1790 · ÎNAINTE DE ASALT

O incintă veche, o extindere spre est

Planul retrospectiv numește cele două sectoare și porțile lor. Desenul păstrează relația dintre incintă și fluviu; nu stabilește singur unde trecea fiecare val pe harta de azi. Planurile disponibile nu oferă suficiente puncte fixe pentru o aliniere verificabilă.

V01

11/22 DECEMBRIE 1790

Nouă coloane, trei fronturi de apropiere

La 11 decembrie 1790 în calendarul iulian, 22 decembrie în cel gregorian, trupele ruse conduse de Suvorov au luat cetatea otomană. Sytin descrie trei detașamente, fiecare cu trei coloane: dinspre vest, est și Dunăre. Orele de mai jos sunt faze aproximative ale acestei relatări retrospective.

V01 · V02

VestLvov · Lassi · Meknob
EstOrlov · Platov · Kutuzov
DunăreArseniev · Cepiga · Markov
  1. Semnalul de apropiere
  2. Începerea asaltului
  3. Trupele ruse sunt pe valuri
  4. Luptele se domolesc

Faze aproximative după Sytin, vol. 10, pp. 572–577. Sectoare de apropiere, fără trasee exacte ale trupelor.

SECOLUL AL XIX-LEA

Cetatea a fost refăcută

Asaltul din 1790 nu încheie istoria incintei. După revenirea sub stăpânire otomană, cetatea este cucerită din nou de ruși în 1809 și intră în stăpânirea Rusiei în 1812. Descrierile inginerești și planul ulterior publicat de Sytin arată fortificații refăcute, cu o citadelă. Acest plan aparține unei alte etape.

V01 · V02

DUPĂ PACEA DIN 1856

Demontarea ajunge în dezbaterea diplomatică

La 21 iulie 1856, în Camera Lorzilor, Clarendon relata că demontarea avusese loc după semnarea păcii. Rusia invoca dreptul de a demola înaintea transferului. Ministrul spunea că tratatul nu stabilise aranjamente regulate pentru predarea acestor cetăți și că nu avea încă un raport definitiv asupra amplorii lucrărilor.

V04

TERENUL PĂSTRAT

Moscheea, pământul și memoria locului

Cercetarea publicată în 2022 descrie fundații, șanțuri, valuri și porți, precum și păstrarea și cercetarea terenului ca parc-muzeu. Moscheea găzduiește o dioramă deschisă în 1973. Prezentarea instituției numește departamentul „Apărarea Ismailului turcesc în 1790”. Fotografia exterioară din 2021 arată clădirea păstrată; nu certifică starea întregului sit în 2026.

V05

Moscheea păstrată la Ismail, fotografiată din exterior în 2021.

Oleksandr Malyon, „Мала мечеть (Ізмаїл)”, 8 mai 2021. Wikimedia Commons · CC BY-SA 4.0. Redimensionare și conversie WebP; fără decupare sau schimbarea culorilor. Imaginea adaptată: CC BY-SA 4.0. Fișierul original · CC BY-SA 4.0

Ce rămâne în literatură?

Byron a făcut din Ismail un episod din Don Juan, în cânturile VII–VIII. După descrierea asaltului, vocea poemului revine la oraș:

„Ismailului i-a venit sfârșitul — nefericit oraș!”

Lord Byron, Don Juan, cântul VIII. Traducere nouă din engleză: Marius Comper. Textul literar nu măsoară pierderile ori incinta. Project Gutenberg

Cum se pun planurile lângă urme?

Dunărea este reperul comun. Porțile desenate nu au aici corespondente moderne verificate, iar fotografia moscheii oferă poziția aparatului, nu un punct topografic al clădirii. Cele două planuri ale lui Sytin provin din aceeași publicație; scanul detaliat al asaltului are o proveniență editorială încă neidentificată. Fără trei ancore independente și stabile, nu calculăm o transformare sau o eroare metrică. Conturul rămâne în panoul documentului, ca amintire a incintei.

Planșele, în întregime
Plan retrospectiv al asaltului din 1790; ediția exactă rămâne neidentificată.
Plan retrospectiv al asaltului din 1790; ediția exactă rămâne neidentificată.

Autor necunoscut, „Izmail-1790.jpg”. Scan: Wikimedia Commons, domeniu public. Proveniența ediției rămâne neidentificată; data din titlu desemnează evenimentul. Redimensionare și conversie WebP. Fișierul original

Sytin, harta nr. 3: cetatea veche, cetatea nouă și Dunărea.
Sytin, harta nr. 3: cetatea veche, cetatea nouă și Dunărea.

Sytin, Военная энциклопедия, vol. 10, pp. 572–577; seria 1911–1915. Scan: Wikimedia Commons, domeniu public. Redimensionare și conversie WebP. Fișierul original

Sytin, harta nr. 2: context regional istoric.
Sytin, harta nr. 2: context regional istoric.

Sytin, Военная энциклопедия, vol. 10, pp. 572–577; seria 1911–1915. Scan: Wikimedia Commons, domeniu public. Redimensionare și conversie WebP. Fișierul original

Sytin, harta nr. 1: fortificația ulterioară, distinctă de cea din 1790.
Sytin, harta nr. 1: fortificația ulterioară, distinctă de cea din 1790.

Sytin, Военная энциклопедия, vol. 10, pp. 572–577; seria 1911–1915. Scan: Wikimedia Commons, domeniu public. Redimensionare și conversie WebP. Fișierul original