Șase cetăți dacice UNESCO, o singură casă de bilete. La celelalte cinci urci pe jos, între o jumătate de oră și o oră.
UNESCO a înscris în 1999 șase cetăți dacice din Munții Orăștiei, ridicate în ultimele două secole dinaintea cuceririi romane din 106 d.Hr. Doar Sarmizegetusa Regia are parcare, program și bilet. Celelalte cinci stau pe dealuri între 514 și 1.030 de metri altitudine, iar de la capătul drumului le desparte un urcuș de la 63 la 365 de metri. Ce înseamnă asta pe teren, cetate cu cetate, cu profilurile de urcuș, accesul, cronologia și starea zidurilor.
Actualizat 14 septembrie 2026
Două Sarmizegetuse, la 40 de kilometri una de alta
Sarmizegetusa Regia e capitala dacilor, în munți, la Grădiștea de Munte: despre ea e pagina asta. Ulpia Traiana Sarmizegetusa e capitala provinciei romane, întemeiată după cucerire, în șesul Hațegului, lângă satul care azi se cheamă tot Sarmizegetusa. Sunt două situri diferite, la 40 de kilometri distanță pe șosea, cu administrații și bilete separate. Navigația auto pe „Sarmizegetusa” te duce de obicei la cea romană. Pentru situl roman, vezi ghidul siturilor romane vizitabile.
Unde sunt cele șase cetăți
Cinci cetăți stau în județul Hunedoara, într-un patrulater de vreo 25 de kilometri între Orăștie și Petroșani, cu Sarmizegetusa Regia în mijloc. A șasea, Căpâlna, e în județul Alba, pe Valea Sebeșului, la 35 de kilometri spre nord-est în linie dreaptă și la peste 100 pe șosea. Un clic pe un punct duce la fișa cetății.
Poziții din coordonatele fiecărui sit; orașele, pentru orientare. Relieful: modelul Copernicus GLO-90. Scara barei: 10 kilometri.
Cât de sus stau și cât urci de la drum
Altitudinea vârfului spune puțin despre efort: contează de unde pornești. Bara fiecărei cetăți începe la capătul drumului auto și se termină pe vârf. Sarmizegetusa Regia e cea mai înaltă, la 1.030 de metri, dar are parcare aproape de poartă, deci urcușul e cel mai mic din grup, 63 de metri. Costești-Blidaru stă la 750 de metri, cu 365 de metri de urcat din Costești: cel mai mare urcuș dintre cele șase.
Altitudinea vârfului: din sursele fiecărei fișe. Capătul drumului: din modelul digital de teren Copernicus (rezoluție 90 m), prin Open-Meteo.
Profilul urcușului, cetate cu cetate
Toate cele șase profiluri sunt la aceeași scară: o linie de 2 kilometri e la fel de lungă în fiecare desen, iar 100 de metri de urcuș au aceeași înălțime. La Cetățuie, Blidaru și Piatra Roșie linia urmează poteca din OpenStreetMap, cu altitudinea citită din modelul de teren la fiecare 25 de metri. La Sarmizegetusa Regia, Bănița și Căpâlna poteca nu e în OpenStreetMap, așa că desenul leagă capătul drumului de cetate cu lungimea și diferența de nivel publicate de administrație sau de ghidul de traseu.
Sarmizegetusa Regia0,8 km lungime+33 m urcuș10–15 min timpschemă din lungimea și diferența de nivel publicateCostești-Cetățuie2,0 km lungime+235 m urcușcirca 30 min timppoteca din OpenStreetMap, teren la 90 mBănița0,6 km lungime+104 m urcușcirca 40 min timpschemă din lungimea și diferența de nivel publicateLuncani-Piatra Roșie1,5 km lungime+319 m urcuș45–60 min timppoteca din OpenStreetMap, teren la 90 mCăpâlna2,1 km lungime+302 m urcuș45–60 min timpschemă din lungimea și diferența de nivel publicateCostești-Blidaru2,3 km lungime+413 m urcușcirca 50 min timppoteca din OpenStreetMap, teren la 90 m
Cetățile
În ordinea urcușului de la drum, de la cel mai mic la cel mai mare. Fiecare fișă are drumul auto, poteca, biletul, programul, cine o administrează și ce s-a păstrat din ziduri.
Sarmizegetusa Regia
Grădiștea de Munte, comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara · cod LMI HD-I-s-A-03190
1.030 m vârf+63 m urcuș de la drum10–15 min timp
Sanctuarul mare circular din zona sacră a Sarmizegetusei Regia, cu stâlpii de andezit și pădurea în spate. Cosmin Ștefănescu, CC BY-SA 3.0 RO, Wikimedia Commons.
Capitala regatului dac și cel mai mare sit dintre cele șase: o fortificație de circa un hectar, zona sacră cu șapte temple pe terasele X și XI, drumul pavat cu lespezi de calcar, două cartiere civile cu ateliere, între care cel mai mare atelier metalurgic cunoscut din Dacia. Singurul sit cu casă de bilete, audioghid, parcare și trasee marcate.
Cu mașina
Asfalt până la parcare: DJ 705A din Orăștie prin Costești și Grădiștea de Munte, circa 40 km. Parcare gratuită; mașinile nu trec mai departe.
Pe jos
Alee pietonală de 845 m de la parcare până la casa de bilete, 10–15 minute prin pădure. Urcare ușoară.
Bilet
30 de lei adulți, 10 lei elevi, studenți și pensionari (HCJ Hunedoara 310/2025, de la 1 ianuarie 2026). Audioghid 30 de lei.
Program
Septembrie 2026: vineri–duminică 9:00–20:00, luni–joi închis, din cauza lucrărilor de la Terasa X. Programul se schimbă lunar; verifică înainte de drum.
Administrator
Consiliul Județean Hunedoara, prin Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
Cronologie
Loc de cult în prima jumătate a secolului I î.Hr., capitală sub Burebista și Decebal, distrusă de romani în 106 d.Hr. Primele săpături sistematice, 1924, sub D. M. Teodorescu. Preluată de Consiliul Județean Hunedoara în 2013; lucrări de restaurare la Terasa X (PNRR, 11,3 milioane de lei) în 2026.
Ce s-a păstrat
Cel mai bine îngrijit sit: zidul de incintă și templele sunt curățate, drumurile marcate, panourile bilingve. În 2026 se consolidează Terasa X și templul mare de andezit, cu programul de vizitare redus în timpul săptămânii. Rana veche e jaful: între 1999 și 2001, căutătorii de comori au scos din sit cel puțin 24 de brățări regale de aur, din care statul a recuperat 13 până în 2011.
Costești, comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara · cod LMI HD-I-s-A-03178
514 m vârf+129 m urcuș de la drumcirca 30 min timp
Bazele de piatră ale turnurilor de la Costești-Cetățuie, pe pajiștea de pe platou. Codrin Bucur (Codrinb), CC BY-SA 3.0 RO, Wikimedia Commons.
Cea mai veche cetate din grup și, probabil, reședința lui Burebista: valuri de pământ, un zid de piatră de inspirație elenistică, două turnuri-locuință pe platou, patru temple cu aliniamente de coloane și o scară monumentală din lespezi de calcar. Cea mai ușor de atins dintre cele cinci cetăți fără bilet.
Cu mașina
DJ 705A din Orăștie, 20 km, până la cabana turistică din Costești, unde asfaltul se termină. De acolo, un drum pietruit marcat urcă spre Dealul Cetățuie pe lângă postul de jandarmi montani.
Pe jos
Circa 30 de minute pe jos din Costești, sau 10 minute cu mașina pe drumul pietruit plus ultima porțiune pe jos. Marcaj: pătrat alb cu cruce galbenă.
Bilet
Fără tarif publicat. Consiliul Județean Hunedoara a proiectat o casă de bilete și un pavilion de pază la Costești; la data documentării nu am găsit un preț oficial.
Program
Fără program de vizitare publicat; sit deschis, cu pază.
Administrator
Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică)
Cronologie
Valul de pământ la sfârșitul secolului II î.Hr. sau începutul secolului I î.Hr.; zidul și turnurile în vremea lui Burebista; distrusă în 106 d.Hr. Primele săpături în 1924 (D. M. Teodorescu), apoi sub C. Daicoviciu. Preluată de CJ Hunedoara în 2020, păzită din 15 decembrie 2021; în 2022, 450.000 de lei alocați pentru restaurarea turnului-locuință.
Ce s-a păstrat
Zidurile de piatră și turnurile-locuință sunt vizibile, cu bazele conservate; platoul e ținut ca pajiște. Restaurarea turnului-locuință a fost finanțată de județ în 2022. Panouri de informare la intrare.
904 m vârf+179 m urcuș de la drumcirca 40 min timp
Interiorul Peșterii Bolii, cu pasarela de lemn peste pârâu; de la parcarea peșterii pornește traseul spre cetatea Bănița. Nu există pe Wikimedia Commons o fotografie liber-licențiată a ruinelor de la Bănița; imaginea arată punctul de plecare al traseului. mihai moise (Panoramio), CC BY 3.0, Wikimedia Commons.
Cuibul de vulturi al grupului: o stâncă izolată între DN 66 și calea ferată Simeria–Petroșani, fortificată doar pe versantul de nord, singurul accesibil, cu un zid de 115 m în tehnica murus dacicus, o poartă monumentală cu trepte de calcar, terase în trepte și o acropolă pe vârf. Singura cetate din grup care n-a avut potecă de acces până în vara lui 2026.
Cu mașina
DN 66 Simeria–Petroșani, cu parcare la Peștera Bolii, la circa 6 km de Petroșani. Traseul tematic pornește de aici, traversează Cheile Băniței și urcă prin pădure.
Pe jos
Traseul tematic „Cetatea Bănița”: 570 m, circa 40 de minute la urcare, 104 m diferență de nivel, dificultate medie, cu frânghii pe porțiunile în pantă. Deschis din 1 august 2026 de Muzeul Civilizației Dacice și Romane, cu primăria, parcul natural, Romsilva și Salvamont.
Bilet
Fără tarif publicat pentru traseu. Un pavilion de pază și informare este proiectat.
Program
Fără program; traseu deschis. Echipament de munte recomandat, urcușul rămâne abrupt.
Administrator
Consiliul Județean Hunedoara, prin Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
Cronologie
Ridicată în vremea lui Burebista, refăcută sub Decebal, distrusă în 106 d.Hr. Calea ferată a tăiat așezarea de la poale în secolul XIX. Singurele săpături sistematice: 1960–1961, Octavian Floca. Preluată de CJ Hunedoara în 2020, păzită din 15 decembrie 2021; traseu tematic deschis pe 1 august 2026.
Ce s-a păstrat
Cel mai greu de citit sit: din poarta cu trepte, spectaculoasă la dezvelirea din anii ’60, au rămas câteva lespezi și capete de balustradă, iar traseul zidului dacic se pierde pe versantul abrupt. Fără săpături de peste 60 de ani. Până în 2026, accesul se făcea pe calea ferată, printr-un defileu de aproape 500 m.
Luncani, comuna Boșorod, jud. Hunedoara · cod LMI HD-I-s-A-03200
831 m vârf+279 m urcuș de la drum45–60 min timp
Drumul antic pavat cu lespezi de calcar, acoperite de mușchi, urcând spre intrarea în cetatea Piatra Roșie. Korinna, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons.
Cetatea care păzea intrarea spre capitală dinspre Valea Streiului: o incintă dreptunghiulară de 102 pe 45 de metri pe platoul din vârful stâncii, cu cinci turnuri, o a doua incintă pe versantul de est, un drum pavat și un sanctuar în afara zidurilor. Cea mai puțin cercetată dintre cetățile hunedorene după Bănița.
Cu mașina
Din Călan prin Boșorod pe DJ 668A până la Luncani, unde asfaltul se termină. Mai departe, drum de pământ pe Valea Alunului, 3,1 km, până la poalele dealului. Iarna, doar cu mașini echipate.
Pe jos
De la poalele dealului, circa 600 m de potecă abruptă până în șaua dealului, apoi circa 300 m prin pădure până pe platou; marcaj triunghi roșu. Fără gard și fără casă de bilete.
Bilet
Fără tarif: accesul e liber, fără casă de bilete la data documentării. Un pavilion de pază și informare este proiectat.
Program
Fără program; sit deschis, cu pază.
Administrator
Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică)
Cronologie
În funcțiune cel puțin din a doua jumătate a secolului I î.Hr. până la cucerirea romană din 106 d.Hr. Săpături sub C. Daicoviciu în 1949, publicate în 1954; sondaje reluate la începutul anilor 2000 (I. Glodariu). Preluată de CJ Hunedoara în 2020, păzită din 15 decembrie 2021.
Ce s-a păstrat
Zidul de incintă și scara de la intrare se văd, dar blocurile stau sub mușchi și frunziș, iar pe platou nu există panouri cu planul cetății. Fundația Dacica a documentat situl și traseele; nicio restaurare recentă.
Dealul Cetății, Căpâlna, comuna Săsciori, jud. Alba · cod LMI AB-I-s-A-00020
673 m vârf+296 m urcuș de la drum45–60 min timp
Zidul de incintă al cetății Căpâlna, cu blocurile de calcar acoperite de iarbă și tufe, sub un stejar. Ela Vaida, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons.
Avanpostul de pe Valea Sebeșului, singurul din județul Alba: un zid de incintă cu perimetrul de 280 de metri, un turn-locuință de 9,5 metri latura, două turnuri la intrare, șanțuri și valuri care barează șaua de legătură. Apăra accesul spre capitală dinspre nord-est.
Cu mașina
DN 67C (Transalpina) din Sebeș, 20 km, până la Căpâlna. Poteca începe la marginea de sud a satului, imediat după podul peste Sebeș.
Pe jos
2,1 km și 302 m diferență de nivel, 45–60 de minute: prin livezi și gospodării, apoi în pantă pe lângă pârâul Gărgălău, prin pădure, până în șaua cu panoul de informare. Marcaj cruce roșie; dificultate ușoară.
Bilet
Fără tarif și fără casă de bilete.
Program
Fără program; sit deschis.
Administrator
Consiliul Județean Alba
Cronologie
Construcția începe la mijlocul secolului I î.Hr., sub Burebista; incendiată în războaiele cu romanii, la 106 d.Hr. Săpături în 1939, 1942 și 1954 (M. Macrea, I. Berciu), apoi 1965–1967 și 1982–1983 (H. Daicoviciu). Trecută de la comuna Săsciori la Consiliul Județean Alba în 2022, pentru restaurare.
Ce s-a păstrat
Cea mai degradată dintre cele șase: zidurile stau sub vegetație, cu un singur parament păstrat pe cea mai mare parte a incintei, iar în 2022 Adevărul scria că „aproape nu mai este posibilă vizualizarea zidurilor”. Proiectarea restaurării a fost scoasă la licitație de patru ori de Institutul Național al Patrimoniului, fără ofertanți la primele trei; județul a preluat situl în 2022 tocmai pentru a debloca lucrările.
Costești, comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara · cod LMI HD-I-s-A-03181
750 m vârf+365 m urcuș de la drumcirca 50 min timp
Cetatea Costești-Blidaru văzută de sus: cele două incinte cu turnuri, într-o poiană înconjurată de pădure. Călin Jorza, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons.
Cea mai puternică fortificație militară din grup: două incinte lipite, în plan trapezoidal și pentagonal, șase turnuri patrulatere, un turn-locuință, cazemate și o cisternă boltită de aproape 200 de metri cubi săpată sub turnul de nord-vest. Zidurile, groase de până la trei metri, sunt cele mai bine păstrate dintre toate cetățile.
Cu mașina
Același drum ca la Cetățuie: DJ 705A până la Costești, parcare la cabana turistică. Poteca marcată pornește din stânga drumului, după podul peste Apa Grădiștii, la gura pârâului Făeragu.
Pe jos
Numai pe jos: circa 50 de minute de urcuș, prima porțiune fiind cea mai grea. Circa 400 m diferență de nivel; dus-întors 4,5 km.
Bilet
Fără tarif publicat. Un pavilion de pază cu punct de informare și vânzare de bilete este proiectat; la data documentării nu am găsit un preț oficial.
Program
Fără program de vizitare publicat; sit deschis, cu pază.
Administrator
Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică)
Cronologie
Prima incintă la sfârșitul domniei lui Burebista sau imediat după; a doua la sfârșitul secolului I d.Hr.; distrusă în 106 d.Hr. D. M. Teodorescu ajunge aici în 1921; săpături sistematice din 1953 (C. Daicoviciu). Preluată de CJ Hunedoara în 2020, păzită din 15 decembrie 2021.
Ce s-a păstrat
Zidurile în tehnica murus dacicus stau pe mai multe rânduri de blocuri și desenul celor două incinte se citește de sus. Fără restaurări recente; vegetația e ținută în frâu, iar de la Costești urcă un traseu marcat.
Ce au în comun cele șase cetăți și unde se despart: ridicate în același secol, distruse în același an, săpate de aceleași două generații de arheologi, preluate de județe abia după 2013.
sfârșitul sec. II î.Hr.
Primul val de pământ la Costești-Cetățuie, cea mai veche fortificație din grup.
mijlocul sec. I î.Hr.
Sub Burebista se ridică zidurile de piatră de la Cetățuie, Blidaru, Bănița și Căpâlna; Piatra Roșie intră în funcțiune în a doua jumătate a secolului.
sec. I d.Hr.
Sarmizegetusa Regia devine capitală și centru religios; Blidaru primește a doua incintă; Bănița e refăcută sub Decebal.
106 d.Hr.
Al doilea război dacic al lui Traian. Toate cele șase cetăți sunt distruse sau incendiate; niciuna nu mai e refăcută.
sec. XIX
Calea ferată Simeria–Petroșani taie așezarea de la poalele Băniței; la Grădiștea de Munte, administrația austriacă anchetează tezaurele găsite de localnici.
1921–1924
D. M. Teodorescu face primele cercetări de teren la Blidaru și Piatra Roșie (1921) și primele săpături la Cetățuie și Sarmizegetusa Regia (1924).
1939–1961
Săpăturile lui M. Macrea și I. Berciu la Căpâlna (1939–1954), ale lui C. Daicoviciu la Piatra Roșie (1949) și Blidaru (1953), ale lui Octavian Floca la Bănița (1960–1961).
1982–1983
Ultimele campanii ample la Căpâlna, sub H. Daicoviciu.
1999
UNESCO înscrie „Cetățile dacice din Munții Orăștiei” pe Lista Patrimoniului Mondial (dosar 906). În aceiași ani, căutătorii de comori scot din Sarmizegetusa Regia brățările de aur.
2013
Consiliul Județean Hunedoara preia Sarmizegetusa Regia și instituie pază.
2020–2022
Județul Hunedoara preia celelalte patru cetăți hunedorene (2020), le pune pază din 15 decembrie 2021 și jandarmi montani din martie 2022; județul Alba preia Căpâlna (2022).
2026
Restaurarea Terasei X la Sarmizegetusa Regia, cu program redus; pe 1 august se deschide primul traseu amenajat spre Bănița.
Cele șase cetăți sunt un singur sit UNESCO, dar au avut șase sorți. Tabelul le pune pe o scară de la 1 (îngrijit, cu trasee și panouri) la 4 (ruine greu de citit, fără intervenții recente), după ce se vede la fața locului și când a fost ultima lucrare.
Cel mai bine îngrijit sit: zidul de incintă și templele sunt curățate, drumurile marcate, panourile bilingve. În 2026 se consolidează Terasa X și templul mare de andezit, cu programul de vizitare redus în timpul săptămânii. Rana veche e jaful: între 1999 și 2001, căutătorii de comori au scos din sit cel puțin 24 de brățări regale de aur, din care statul a recuperat 13 până în 2011.
2026: consolidarea Terasei X și a templului mare de andezit (PNRR, 11,3 milioane de lei)
Zidurile de piatră și turnurile-locuință sunt vizibile, cu bazele conservate; platoul e ținut ca pajiște. Restaurarea turnului-locuință a fost finanțată de județ în 2022. Panouri de informare la intrare.
2022: 450.000 de lei pentru restaurarea turnului-locuință
Zidurile în tehnica murus dacicus stau pe mai multe rânduri de blocuri și desenul celor două incinte se citește de sus. Fără restaurări recente; vegetația e ținută în frâu, iar de la Costești urcă un traseu marcat.
fără restaurare recentă; traseu marcat din Costești
Zidul de incintă și scara de la intrare se văd, dar blocurile stau sub mușchi și frunziș, iar pe platou nu există panouri cu planul cetății. Fundația Dacica a documentat situl și traseele; nicio restaurare recentă.
Cel mai greu de citit sit: din poarta cu trepte, spectaculoasă la dezvelirea din anii ’60, au rămas câteva lespezi și capete de balustradă, iar traseul zidului dacic se pierde pe versantul abrupt. Fără săpături de peste 60 de ani. Până în 2026, accesul se făcea pe calea ferată, printr-un defileu de aproape 500 m.
1 august 2026: traseu amenajat; ultima săpătură în 1961
Cea mai degradată dintre cele șase: zidurile stau sub vegetație, cu un singur parament păstrat pe cea mai mare parte a incintei, iar în 2022 Adevărul scria că „aproape nu mai este posibilă vizualizarea zidurilor”. Proiectarea restaurării a fost scoasă la licitație de patru ori de Institutul Național al Patrimoniului, fără ofertanți la primele trei; județul a preluat situl în 2022 tocmai pentru a debloca lucrările.
2022: preluată de județul Alba; proiectarea restaurării, la a patra licitație
Treapta e o apreciere a paginii, din sursele fiecărei fișe; nu e o clasificare oficială.
Toate sursele
Cum au fost calculate profilurile
Lungimile potecilor de la Cetățuie, Blidaru și Piatra Roșie sunt drumul cel mai scurt pe rețeaua de poteci și drumuri forestiere din OpenStreetMap, între parcarea sau capătul drumului și cetate. Altitudinea de-a lungul lor e citită la fiecare 25 de metri din modelul digital de teren Copernicus GLO-90, prin serviciul Open-Meteo; la o rezoluție de 90 de metri, vârfurile stâncoase ies mai joase decât în realitate, de aceea altitudinea vârfului din fiecare fișă e cea publicată de surse, iar linia arată doar forma urcușului. Timpul de urcare vine din sursele fiecărei fișe; unde lipsea, e estimat din lungime și diferența de nivel și marcat ca atare.
