În 2024–2025, la Spitalul de Urgență din Târgu Mureș, 31 de nașteri din 100 au fost prin cezariană. La Spitalul Universitar din București, 79.

Cine naște acolo explică puțin#

Datele vin din tabelele publice ale sistemului DRG, prin care Casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește spitalele. Fiecare naștere din spital intră într-o grupă: cezariană sau naștere vaginală, cu sau fără complicații. Din ele se poate calcula rata fiecărei maternități, an de an, din 2018 până în septembrie 2026. Pentru 2020, calculul dă aceleași rate ca un studiu publicat, la o zecimală: 52,9 la sută la nivel național, 49,7 la spitalele de stat, 79,8 la cele private (studiul numără cu 3.317 nașteri mai puține).

Aceleași tabele spun câți nou-născuți sub 2.500 de grame și câți sub 1.500 de grame trec prin fiecare spital, câte nașteri are, dacă e privat sau de stat. Un ordin al Ministerului Sănătății din 2006 spune ce maternități erau de nivel III sau II. Un model care folosește toate aceste caracteristici, potrivit doar pe anii 2018–2023, a încercat să ghicească rata din 2024 și 2025 a fiecărei maternități cu cel puțin 200 de nașteri pe an și cu istoric în 2021–2023 (226 de cazuri). A greșit în medie cu 12,9 puncte procentuale.

Rata maternității din 2021–2023, singură, a greșit cu 4,0 puncte. Un model care folosește, în locul nivelului, maternitățile vecine din același județ greșește cu 10,9 puncte, tot de aproape trei ori mai mult. Ambele primesc aceeași tendință națională, prelungită din 2018–2023. În primele nouă luni din 2026, pe care niciun model nu le-a văzut, diferența rămâne: 10,8 puncte față de 4,8.

Asta nu arată că unele cezariene au fost inutile. Arată că diferența dintre maternități nu se vede în ce măsoară aceste tabele despre paciente și că se păstrează de la un an la altul: abaterea fiecărei maternități de la modelul cu județul în 2019–2020 și cea din 2024–2025 au o corelație de 0,84, la 107 maternități (0,82 dacă modelul e potrivit doar pe 2021–2023, în afara ambelor perioade).

Clinicile private: opt din zece, an de an#

Clinicile private din tabele au avut 11,5 din 100 de nașteri în 2025. Rata lor de cezariene a stat în jur de 80 la sută în fiecare an: 80,2 în 2018, 78,6 în 2025. Diferența dintre privat și stat explică o parte din ce se vede pe hartă, dar nu tot: între maternitățile de stat cu cel puțin 400 de nașteri în 2024–2025, rata reală merge de la 8 la 98 la sută. După ce se scade rata prezisă, abaterea standard dintre ele rămâne de aproximativ 16 puncte (de 13 cu modelul cu județul), din care s-a scos deja partea pusă pe seama întâmplării.

Crește aproape peste tot#

În maternitățile de stat, rata a urcat de la 50,6 la sută în 2018 la 57,7 în 2025 și 59,0 în primele nouă luni din 2026. Dintre cele 107 maternități cu cel puțin 400 de nașteri atât în 2018–2019, cât și în 2024–2025, 77 au crescut cu mai mult de două puncte și 14 au scăzut cu mai mult de două puncte. Creșterea tipică a fost de 5,2 puncte.

Eurostat numără altfel (toate operațiile din spitale raportate de țară, împărțite la toți născuții vii), așa că dă pentru România 51,4 cezariene la 100 de născuți vii în 2023, mai puțin decât tabelele DRG. Și așa, România e a treia din cele 27 de țări din Uniunea Europeană, după Cipru (62,0) și Grecia (57,9). În Țările de Jos, ultima, rata e 15,9.

Tot mai multe cezariene „cu complicații catastrofale”#

Sistemul DRG împarte cezarienele în trei grupe, după complicațiile trecute în fișă. Grupa „cu complicații catastrofale” valorează pentru spital de aproape două ori mai mult decât cea fără complicații severe (valoare relativă 2,31 față de 1,22). În 2018, 37 din 100 de cezariene erau trecute în ea. În 2025, 66.

Aceeași alunecare apare și la nașterile vaginale: cele fără nicio complicație au scăzut de la 10 la șapte din 100. Din aceste tabele nu se poate spune dacă femeile au ajuns mai bolnave sau dacă s-a schimbat felul în care sunt trecute diagnosticele în fișă. De aceea, grupele de complicații nu intră în model ca descriere a pacientelor.

Ce nu se vede în aceste tabele#

Tabelele nu spun câte femei nasc primul copil, câte au mai avut o cezariană, câte poartă gemeni sau un copil așezat cu capul în sus. Aceste caracteristici cântăresc mult în felul în care se naște, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă compararea maternităților pe grupele Robson, construite din ele și din vârsta sarcinii. România nu publică aceste grupe pe maternități.

O cezariană anterioară crește șansa unei noi cezariene, așa că o maternitate cu rată mare de ani de zile poate ajunge să aibă tot mai multe paciente cu cezariană în trecut. O parte din ce rămâne neexplicat poate veni de aici. Spitalele mici din orașe mai mici trimit de obicei sarcinile cu risc la spitalul județean, așa că o rată mică acolo nu e un semn de calitate. Nou-născuții sunt numărați după greutatea la internare, deci maternitățile mari îi primesc și pe cei transferați din alte spitale.

OMS arată că, la nivelul unei țări, ratele de peste 10 la sută nu sunt asociate cu scăderi suplimentare ale mortalității mamelor și nou-născuților, dar spune și că acest prag nu se aplică unei maternități anume. Ghidul clinic românesc din 2019 descrie când e indicată o cezariană. Decizia pentru o naștere anume se ia cu medicul care urmărește sarcina.