Cine dă oamenii în judecată

Trei firme, aproape două treimi din procese

Lista e lungă: bănci, furnizori de curent și de internet, firme de credite rapide, primării, asociații de proprietari. Dar volumul stă la câteva nume. Best Capital a deschis 75.115 procese, InvestCapital 53.434 de procese, la 175 de judecătorii, iar Digi 31.873. Împreună, 64% din toate. Pe locul patru e ACOD, o firmă bulgară care cumpără și recuperează datorii, cu 22.295 de procese.

Best Capital apare în dosare și sub numele vechi, Kredyt Inkaso: firma a intrat în grupul polonez BEST în 2025 și și-a schimbat numele în decembrie 2025. InvestCapital, o firmă din Malta a grupului KRUK, apare reprezentată de Kruk România. Ambele cumpără datorii restante de la bănci și de la alte firme și cer apoi plata ca titulari ai creanțelor. Pentru omul chemat în instanță, reclamantul e deseori o firmă cu care nu a semnat niciodată nimic.

Best Capital e prima firmă în 126 din cele 170 de zone de pe hartă. Nicio bancă nu apare în primele zece.

Ce cer: 78% sunt cereri de valoare redusă

Cererea de valoare redusă e o procedură în principal scrisă pentru sume de până la 50.000 de lei, fără dobânzi și cheltuieli (pragul era de 10.000 de lei până la 15 mai 2025): reclamantul completează un formular, iar instanța cheamă părțile doar dacă e nevoie. În 2025 au fost 195.968 de astfel de procese deschise de firme și instituții împotriva unor persoane.

Validarea popririi (37.917) cere instanței să oblige un angajator, o bancă sau alt terț să aplice o poprire pe salariul sau pe contul cuiva, pe care nu a pus-o în executare. Pretențiile (13.807) sunt procese obișnuite pentru plata unor sume, fie datorii, fie despăgubiri. Ordonanța de plată (4.486, împreună cu somația europeană) e o procedură simplificată pentru datorii în bani, scadente și dovedite cu acte.

Sunt numărate doar procesele deschise acum la prima instanță, în care toți pârâții sunt persoane. Contestațiile, apelurile și cererile de anulare nu intră în numărătoare. Un dosar trimis la altă judecătorie se numără o singură dată, acolo unde ajunge.

Aceeași cerere, alt rezultat

Când judecătorul admite o cerere de valoare redusă, o poate admite toată sau doar în parte: de exemplu, dă suma datorată, dar nu și penalitățile cerute pe deasupra. Dintre cele 168.151 de cereri înregistrate în 2025 și soluționate pe fond până în octombrie 2026, 53% au fost admise doar în parte.

Media țării ascunde judecătorii aflate la capete opuse. Figura de mai jos are câte un punct pentru fiecare judecătorie cu cel puțin 30 de astfel de cereri. La 51 dintre ele, partea admisă doar în parte e sigur sub media țării, iar la 95 e sigur peste ea. O judecătorie e numită aici doar când diferența e sigură.

Diferențele se adună pe județe: în Bistrița-Năsăud și în Vâlcea doar în jur de 3%, respectiv 5% dintre cereri sunt admise în parte, în Argeș și în Covasna în jur de 73%, respectiv 80%. Această grupare a apărut după ce testul fusese stabilit, așa că rămâne o observație.

Dosarele nu spun de ce judecă instanțele diferit, iar pagina nu încearcă să ghicească. La judecătoriile din liste, un eșantion automat de rezumate ale soluțiilor de pe portal, câte 15 pe etichetă, arată că eticheta se potrivește: unde cererea e „admisă”, rezumatul aproape niciodată nu respinge vreo parte din ea (o dată din 180), iar unde e „admisă în parte”, rezumatul respinge de regulă restul. Două judecătorii nu au trecut verificarea și lipsesc din liste: la Agnita rezumatele spun doar „admite în parte cererea”, iar la Câmpulung prea multe rezumate nu arată ce parte a fost respinsă.

Procesele nu urmează sărăcia

Întrebarea de pornire a fost dacă zonele sărace sunt date în judecată mai des. Testul a fost scris înainte de deschiderea datelor din 2025: numărul de procese la 10.000 de locuitori, comparat cu indicele de dezvoltare locală al zonei, între zone din același județ.

Rezultatul: nicio legătură clară. Corelația în interiorul județelor e de -0,14, cu un interval de la -0,32 la 0,07. Treimea cea mai săracă a populației trăiește în zone cu 145 de procese la 10.000 de locuitori, treimea din mijloc în zone cu 131, iar cea mai bogată în zone cu 121: o diferență pe care comparația din interiorul județelor nu o confirmă. Diferențele dintre zone sunt mari, de la 35 în zona Dragomirești la 358 în zona Lehliu Gară, iar testul nu confirmă o legătură între ele și sărăcia zonei.

Indicele de dezvoltare umană locală (Sandu, 2018) e cel mai recent calculat pentru fiecare comună. Un rezultat nul nu dovedește că sărăcia nu contează: arată doar că, la nivelul zonelor de judecătorie, numărul de procese nu o urmează.

Amenzile transformate în muncă

Când o amendă rămâne neplătită și nu poate fi luată prin executare silită, serviciul de specialitate al autorității locale cere judecătoriei să o înlocuiască cu muncă în folosul comunității (OG 2/2001, art. 9). În 2025 au fost 29.724 de astfel de cereri.

Nici ele nu urmează sărăcia zonei: corelația în interiorul județelor e de -0,20, cu un interval care atinge zero (-0,38 până la 0,01), deci sub pragul stabilit dinainte. Nu sunt nici concentrate la câteva instituții: primele cinci au depus 17% din cereri. Cele mai multe:

1. Comuna Tâmboești1.349
2. Municipiul Râmnicu Vâlcea1.277
3. Municipiul Câmpina1.067
4. Municipiul Focșani720
5. Comuna Apața630
6. Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5 București521
7. Orașul Băbeni439
8. Municipiul Sfântu Gheorghe438

Dosarele nu arată de ce o instituție depune mai multe cereri decât alta. Câteva instituții apar în dosare sub două nume, iar aici sunt numărate împreună.

Ce nu arată datele

• Pagina numără procese, nu oameni. Un om poate fi chemat în mai multe procese, iar un proces poate avea mai mulți pârâți.
• Dosarele de pe portal nu spun dacă pârâtul s-a apărat, dacă a venit la proces sau dacă hotărârea a fost dată în lipsă.
• Suma cerută nu apare în datele portalului, așa că valoarea acestor procese rămâne necunoscută.
• Numele oamenilor dați în judecată nu au fost păstrate nicăieri. Pe pagină apar doar firme și instituții. Birourile executorilor judecătorești și cabinetele de avocatură sunt numărate împreună, fiindcă poartă numele unor persoane.
• Regula care desparte firmele de persoane a fost verificată de mână pe 338 de nume. Niciunul din cele 243 de nume de persoane nu a fost luat drept firmă. Câteva firme au fost luate drept persoane, între ele ACOD și unele birouri de executori, așa că dosarele lor (23.423 de procese) au fost adăugate printr-o căutare separată după nume. Pot rămâne firme mici nerecunoscute, așa că totalurile sunt mai degrabă puțin sub cele reale.
• Partea admisă „în parte” vine din eticheta soluției pe portal. A fost verificată pe un eșantion de hotărâri la judecătoriile numite, nu la toate.

Metoda

Sursa e serviciul public al portalului instanțelor (portalquery.just.ro), interogat pentru fiecare dintre cele 179 de judecătorii, lună cu lună, pentru toate dosarele înregistrate în 2025: 1.164.839 de dosare. Pentru fiecare dosar s-au păstrat obiectul, stadiul, ultima soluție și numele reclamantului, doar dacă e o firmă sau o instituție.

Un proces pentru datorii e aici: dosar nou, la fond, cu obiectul cerere de valoare redusă, validare de poprire, pretenții, ordonanță sau somație de plată, deschis de o firmă sau instituție împotriva unor pârâți care sunt toți persoane. Firmele care cer despăgubiri de la companiile aeriene nu intră.

Testele au fost scrise și înghețate pe 24 octombrie 2026, înainte de deschiderea datelor din 2025. Corelațiile sunt Spearman, cu rangurile centrate pe județ, 10.000 de permutări în interiorul județelor și 2.000 de reeșantionări pentru interval. Pentru judecătorii, intervalele sunt Wilson, iar o judecătorie e numită doar dacă intervalul ei nu atinge media țării.

Verificare de control: procesele Best Capital numărate în recensământul complet (84.060) se potrivesc cu o căutare separată după numele firmei (84.061), la fiecare judecătorie.

Populația vine din recensământul din 2021, zonele judecătoriilor din HG 1.217/2023. Patru judecătorii din lista portalului (Bozovici, Însurăței, Murgeni, Șomcuta Mare): portalul nu a returnat niciun dosar înregistrat acolo în 2025, iar HG 1.217/2023 nu le atribuie nicio localitate, așa că pagina numără 175 de judecătorii.

Descarcă tabelul (CSV) · Află ce judecătorie e a ta

Surse

• Portalul instanțelor de judecată, serviciul public de interogare (portalquery.just.ro)
• HG nr. 1.217/2023 privind circumscripțiile judecătoriilor (legislatie.just.ro)
• Codul de procedură civilă: cererea de valoare redusă (art. 1026–1033), ordonanța de plată (art. 1014 și urm.), validarea popririi (art. 790)
• Legea nr. 57/2025: pragul cererii de valoare redusă ridicat la 50.000 de lei
• Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
• Dumitru Sandu, indicele de dezvoltare umană locală 2018 (IDUL)
• INS, Recensământul populației și locuințelor 2021
• Harta judecătoriilor, pe acest site