Temperatura Pământului, loc cu loc, 1880–2025
Cel mai cald an din tinerețea bunicilor ar fi astăzi un an răcoros
În jurul Bucureștiului, toți ultimii zece ani au fost mai calzi decât 1966, cel mai cald an dintre 1951 și 1980. Pe 85% din uscatul care are măsurători pentru ambele perioade, media ultimilor zece ani este peste cel mai cald an din 1951–1980, deceniile în care bunicii de azi erau tineri. Mai jos, măsurătorile NASA sunt puse pe un glob, an cu an, iar fiecare oraș își are propriile numere.
1880: primul an al măsurătorilor#
Fiecare culoare compară un an cu media aceluiași loc din 1951–1980. Albastru înseamnă mai rece decât media aceea, roșu înseamnă mai cald. Zonele hașurate nu aveau încă termometre în apropiere.
Șaizeci de ani în care nicio pată nu durează#
Derulează și anii trec. Petele calde și cele reci apar și dispar, iar niciuna nu durează. Pe ansamblul planetei, toți anii dintre 1880 și 1939 au fost mai reci decât media din 1951–1980.
1976: ultimul an rece#
Începutul anilor 1940 este mai cald, iar anii 1960 sunt din nou mai reci. Apoi vine 1976, ultimul an în care planeta a fost mai rece decât media ei din 1951–1980. De atunci, fiecare an a fost mai cald.
Albastrul dispare#
De aici, roșul se întinde dinspre Arctica și dinspre continente. Cei mai calzi unsprezece ani din seria NASA sunt ultimii unsprezece, 2015–2025. Cel mai cald este 2024: +1,29 °C.
Ultimii zece ani, în medie#
+1,02 °Cplaneta, 2016–2025 față de 1951–1980Față de 1880–1909, primii treizeci de ani ai măsurătorilor, creșterea este de 1,28 °C. Uscatul s-a încălzit de 1,8 ori mai mult decât oceanele, așa că pe glob continentele ies în evidență.
Câți dintre ultimii zece ani au bătut vechiul record?#
Pentru fiecare loc, recordul vechi este cel mai cald an dintre 1951 și 1980. Harta numără câți dintre anii 2016–2025 l-au depășit. Pe 28% din suprafața planetei, toți cei zece. Pe 8% niciunul, iar 88% din această suprafață este ocean.
Arctica: de 2,6 ori mai mult decât planeta#
+2,71 °Cla nord de 66°NZona cea mai luminoasă de pe glob se află în Oceanul Arctic, la marginea de nord a Mării Kara (în jur de 81°N, 73°E): +4,32 °C. Gheața marină reflectă lumina soarelui, iar apa rămasă descoperită o absoarbe, așa că topirea gheții adaugă căldură.
Calculată ca tendință din 1979 încoace, încălzirea Arcticii a fost de aproape patru ori mai rapidă decât a planetei, potrivit unui studiu din 2022.
Europa: continentul care s-a încălzit cel mai mult#
+2,11 °CEuropa, până la UraliDe 2,1 ori media planetei. Și serviciul european Copernicus pune Europa pe primul loc: din anii 1980 se încălzește de două ori mai repede decât media globală, mai repede decât orice alt continent.
România: toți ultimii zece ani peste vechiul record#
+2,08 °CRomânia, 2016–2025 față de 1951–1980Pe ansamblul țării, cel mai cald an dintre 1951 și 1980 a fost 1951. Ultimul an care nu l-a depășit a fost 2011. Cel mai cald an din toată seria este 2024, iar cei mai calzi zece ani sunt toți din 2007 încoace.
Administrația Națională de Meteorologie, care lucrează cu propriile stații, situează și ea anul 2024 pe primul loc.
România: iernile s-au încălzit cel mai mult#
Iarna de acum este cu 2,7 °C mai caldă decât iarna din 1951–1980, iar vara, cu 2,5 °C. Primăvara și toamna s-au încălzit mai puțin.
Pata care nu s-a încălzit#
+0,04 °Cla sud de Groenlanda, 2016–2025 față de 1880–1909Între 48° și 60° latitudine nordică și între 46° și 20° longitudine vestică, suprafața Atlanticului are, în medie, temperatura din 1880–1909; față de 1951–1980 este cu 0,26 °C mai caldă. Între 1880–1909 și 2016–2025, emisfera nordică, în ansamblu, s-a încălzit cu 1,65 °C.
Un studiu din 2015 a susținut că pata s-ar putea datora slăbirii curentului care duce apă caldă spre nord prin Atlantic. Un studiu din 2022 arată că schimbările din atmosferă pot explica singure cam jumătate din răcire. Cauza rămâne disputată.
Tropicele: creștere mică, recorduri doborâte devreme#
+0,86 °Cîntre tropiceMai puțin decât media planetei. Dar la tropice anii seamănă între ei, așa că o creștere mică e de ajuns ca să lase în urmă tot ce se măsurase înainte.
În zona orașelor Lagos și Singapore, ultimul an care n-a depășit recordul din 1951–1980 a fost 1999. În zona orașului Nairobi, 2001.
Trei generații, aceeași climă; apoi alta#
În jurul Bucureștiului, copiii născuți în 1925, 1950 și 1975 au crescut în aceeași climă: mediile primilor cincisprezece ani din viața lor diferă cu mai puțin de 0,3 °C. Cel născut în 1900 avusese o copilărie cu 0,5 °C mai rece decât cel născut în 1950.
Copilul născut în 2000 a crescut într-o climă cu 1,2 °C mai caldă decât a celui născut în 1975. Ultimii zece ani sunt cu 2,2 °C mai calzi decât copilăria celui născut în 1975.
Orice oraș: recordul vechi și ultimii zece ani
Numerele vin de la stațiile meteo aflate la cel mult 250 km de oraș.
Globul se poate roti cu degetul sau cu mouse-ul.
În jurul acestui oraș nu sunt destule stații cu măsurători atât din 1951–1980, cât și din 2016–2025.
Același oraș, pentru fiecare generație
Fiecare rând compară ultimii zece ani cu primii cincisprezece ani din viața cuiva născut în anul respectiv.
Cu cât s-a încălzit fiecare parte a lumii?
Aceiași zece ani, 2016–2025, puși lângă două perioade mai vechi. Valorile regionale sunt calculate din grila NASA de 2°; valoarea pentru planetă este cea publicată de NASA.
Coloana 1880–1909 compară medii regionale, iar în acei ani părți întinse din Africa, America de Sud și Arctica nu aveau măsurători, așa că este mai puțin sigură decât prima coloană.
| Regiunea | față de 1951–1980 | față de 1880–1909 |
|---|---|---|
| Planeta (tabelul NASA) | +1,02 | +1,28 |
| Uscat | +1,48 | +1,91 |
| Oceane | +0,83 | +1,06 |
| Arctica (la nord de 66°N) | +2,71 | +3,58 |
| Europa (până la Urali) | +2,11 | +2,61 |
| România (analiza pentru uscat, 250 km) | +2,08 | +2,67 |
| Asia | +1,82 | +2,27 |
| America de Nord | +1,57 | +2,23 |
| Africa | +1,31 | +1,36 |
| America de Sud | +1,18 | +1,67 |
| Oceania | +1,08 | +1,40 |
| Între tropice | +0,86 | +1,04 |
| Atlanticul la sud de Groenlanda (48–60°N, 46–20°V) | +0,26 | +0,04 |
Care a fost recordul vechi în orașele mari și care a fost ultimul an care nu l-a depășit?
Douăzeci și patru de orașe, cu aceleași numere pe care le primește orice oraș căutat mai sus. Unde unul dintre ultimii zece ani nu are măsurători, coloana a treia arată nouă.
| Orașul | Cel mai cald an din 1951–1980 | Ani din 2016–2025 mai calzi decât el | Ultimul an care nu l-a depășit | 2016–2025 față de 1951–1980 (°C) |
|---|---|---|---|---|
| Londra | 1959 | 9 / 10 | 2021 | +1,51 |
| Manchester | 1959 | 8 / 10 | 2021 | +1,45 |
| Edinburgh | 1959 | 8 / 10 | 2021 | +1,33 |
| București | 1966 | 10 / 10 | 2011 | +2,09 |
| Cluj-Napoca | 1951 | 9 / 10 | 2021 | +2,04 |
| Iași | 1966 | 10 / 10 | 2011 | +2,13 |
| Timișoara | 1951 | 10 / 10 | 2011 | +2,03 |
| Constanța | 1966 | 9 / 10 | 2017 | +2,10 |
| Chișinău | 1975 | 9 / 10 | 2021 | +2,21 |
| Paris | 1959 | 10 / 10 | 2013 | +2,00 |
| Reims | 1959 | 10 / 10 | 2013 | +2,17 |
| Madrid | 1961 | 10 / 10 | 2013 | +1,92 |
| Reykjavik | 1964 | 7 / 10 | 2024 | +1,19 |
| Murmansk | 1974 | 5 / 10 | 2023 | +1,92 |
| New York | 1953 | 6 / 10 | 2025 | +1,50 |
| Ciudad de México | 1969 | 10 / 10 | 2010 | +1,70 |
| São Paulo | 1977 | 10 / 10 | 2013 | +1,63 |
| Cairo | 1960 | 8 / 9 | 2017 | +1,57 |
| Lagos | 1973 | 10 / 10 | 1999 | +1,48 |
| Nairobi | 1976 | 9 / 9 | 2001 | +1,19 |
| Delhi | 1953 | 8 / 10 | 2020 | +0,88 |
| Singapore | 1980 | 10 / 10 | 1999 | +1,55 |
| Tokio | 1979 | 9 / 10 | 2017 | +1,51 |
| Sydney | 1980 | 7 / 10 | 2022 | +1,23 |
Cum au fost calculate numerele
Ce se compară
Fiecare valoare este o diferență față de media aceluiași loc din 1951–1980, perioada de referință folosită de NASA. Cei care sunt astăzi bunici erau copii sau tineri în acei ani.
Valoarea unui an este media celor douăsprezece luni; anul este luat în calcul dacă locul are măsurători pentru cel puțin zece dintre ele. Datele ajung până în august 2026, deci ultimul an întreg este 2025.
Două analize NASA
Globul folosește analiza care unește uscatul cu oceanele; în ea, o stație meteo contribuie la hartă până la 1.200 km depărtare. Golurile se umplu astfel, dar detaliile locale se estompează.
Numerele pentru orașe folosesc analiza numai pentru uscat, în care o stație contează până la 250 km. Ele descriu deci regiunea din jurul orașului, pe o grilă de pătrate de 2° (cam 220 km de la nord la sud), iar orașele vecine cad adesea în același pătrat. Dintre cele 7.201 orașe din listă, 6.552 au măsurători pentru ambele perioade; celelalte au prea puține stații în apropiere.
Recordul vechi
Pentru fiecare loc, recordul vechi este cel mai cald an calendaristic dintre 1951 și 1980, cu condiția ca locul să aibă măsurători pentru cel puțin 25 dintre cei 30 de ani și pentru cel puțin nouă dintre ultimii zece. Apoi se numără câți dintre anii 2016–2025 au fost mai calzi decât el.
Pe uscat, calculul se poate face în 5.022 de pătrate. Pe 85% din suprafața lor, media anilor 2016–2025 este peste recordul vechi; pe 32%, toți cei zece ani sunt peste el. Pe întreaga suprafață a planetei, uscat și ocean la un loc (analiza de 1.200 km), toți cei zece ani sunt peste recordul vechi pe 28% și niciunul pe 8%.
Clima unei generații
Clima copilăriei cuiva este media celor cincisprezece ani calendaristici care încep cu anul nașterii, dacă există măsurători pentru cel puțin doisprezece dintre ei.
România
Numerele pentru România sunt media pătratelor NASA de 2° care ating teritoriul țării, fiecare ponderat cu partea lui aflată în România. Administrația Națională de Meteorologie calculează separat, din stațiile ei și față de mediana anilor 1991–2020: pentru 2024 a anunțat o medie pe țară de 11,6 °C, cu 2,0 °C peste acea mediană. Valorile ei nu se pot compara direct cu cele de aici, fiindcă perioada de referință diferă.
Limitele numerelor
Un pătrat de 2° amestecă orașul cu satele, dealurile și câmpia din jur, așa că o stradă anume poate fi mai caldă sau mai rece decât arată numărul regiunii. Temperatura medie anuală lasă deoparte ploaia, vântul și extremele unei zile și ascunde faptul că anotimpurile se încălzesc în ritmuri diferite.
Înainte de 1950, zone întinse nu aveau stații; pe glob sunt hașurate, iar din numerele orașelor lipsesc. Mediile regionale pentru 1880–1909 se sprijină numai pe zonele măsurate atunci.
Surse
- GISTEMP Team, 2026: GISS Surface Temperature Analysis (GISTEMP), versiunea 4, NASA Goddard Institute for Space Studies. Fișierele cu grila de 2° (1.200 km și 250 km) și tabelul mediilor globale, create la 8 septembrie 2026 și descărcate la 7 octombrie 2026. Lenssen, N. și colab., 2024, „A GISTEMPv4 observational uncertainty ensemble”, J. Geophys. Res. Atmos., 129.
- Administrația Națională de Meteorologie, Caracterizarea climatică a anului 2024.
- Rantanen, M. și colab., 2022, „The Arctic has warmed nearly four times faster than the globe since 1979”, Communications Earth & Environment, 3.
- Copernicus Climate Change Service și Organizația Meteorologică Mondială, European State of the Climate 2024.
- Rahmstorf, S. și colab., 2015, „Exceptional twentieth-century slowdown in Atlantic Ocean overturning circulation”, Nature Climate Change, 5. He, C. și colab., 2022, „A North Atlantic warming hole without ocean circulation”, Geophysical Research Letters, 49.
- Orașe: GeoNames, licența CC BY 4.0. Contururi: Natural Earth, domeniu public.