Ce spune CNP-ul tău, cifră cu cifră

Cum se calculează ultima cifră#

Fiecare dintre primele douăsprezece cifre se înmulțește cu cifra de pe aceeași poziție dintr-un număr fix, 279146358279. Produsele se adună, suma se împarte la 11, iar restul împărțirii devine a treisprezecea cifră. Calculul de mai jos e făcut pe codul de sus și se reface la fiecare schimbare.

Restul unei împărțiri la 11 poate fi orice număr de la 0 la 10. Pentru zece nu există o singură cifră, așa că regula scrie 1. Vechiul cod ISBN de zece cifre al cărților, cu aceeași împărțire la 11, folosește în acest caz litera X; CNP-ul nu are litere, iar alegerea lui 1 are două urmări, în următoarele două capitole.

Normele care descriu CNP-ul, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, spun doar că cifra de control e „atribuită de calculator” și că „permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor”. Constanta 279146358279 și regula restului 10 nu apar în textul publicat. Le folosesc verificatoarele publice de CNP, de la enciclopedii la bibliotecile de programe din spatele formularelor.

De ce 2 din 11 CNP-uri se termină în 1#

Pentru născuții între 1900 și 2025 pot exista 4.413.597.984 de coduri valide: fiecare zi, fiecare dintre cele 48 de coduri de județ și sector, fiecare număr de ordine de la 001 la 999, pentru ambele sexe. Numărate exact, resturile împărțirii la 11 se împart în unsprezece părți egale până la a opta zecimală. Cifra 1 primește două dintre ele, restul 1 și restul 10, deci 18,18% din toate codurile. Fiecare altă cifră primește una, 9,09%.

Codurile reale nu folosesc toate numerele de ordine, fiindcă într-o zi se nasc puțini copii într-un județ. Proporția se păstrează: chiar dacă numărul de ordine s-ar opri la 050, cifra 1 ar ieși tot la 18,18%. Și printre CNP-urile reale, 1 ar trebui să fie ultima cifră de două ori mai des decât oricare alta.

Ce greșeli prinde cifra de control și ce greșeli îi scapă#

Ponderile 2, 7, 9, 1, 4, 6, 3, 5, 8, 2, 7, 9 au o proprietate utilă: o singură cifră greșită sau două cifre vecine inversate, printre primele douăsprezece, schimbă întotdeauna restul împărțirii la 11. Dacă restul 10 ar avea un semn propriu, ca X la ISBN, fiecare astfel de greșeală ar fi prinsă.

Regula strică garanția într-un singur loc. Când o greșeală mută restul din 1 în 10, sau din 10 în 1, ultima cifră iese tot 1, iar codul greșit pare corect. Asta se poate întâmpla doar codurilor care se termină în 1. Încearcă pe codul de sus:

Din cele 761.762 de greșeli simulate pe 400.000 de coduri valide, au trecut neobservate 1,85% dintre cifrele greșite și 1,95% dintre inversări: cam una din 53. Toate erau la coduri care se termină în 1. Pentru acestea, una din zece greșeli de o cifră trece (10,2%). Pentru un CNP care se termină în orice altă cifră, nu trece niciuna dintre greșelile din primele douăsprezece cifre.

Codurile de județ: în ordine alfabetică, fără excepții#

Codurile de la 01 la 39 urmează județele din 1978 în ordine alfabetică, de la 01 Alba la 39 Vrancea. Wikipedia spune că ordinea are „unele excepții”. Fără diacritice, ele ar fi Brașov (08) înaintea Brăilei (09), Satu Mare (30) înaintea Sălajului (31) și Vaslui (37) înaintea Vâlcei (38). Dar în alfabetul românesc ă și â vin după a, așa că lista e alfabetică de la un capăt la altul.

După județe vine Bucureștiul: 40 pentru oraș, apoi 41–46 pentru sectoarele 1–6. Codurile 47 și 48 au fost ale sectoarelor 7 și 8, iar 51 și 52 sunt Călărașiul și Giurgiul, județe create în 1981.

Codul de județ nu dovedește locul nașterii. Normele spun că JJ e codul județului sau sectorului „în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul sau reședința în momentul acordării C.N.P.”. Pentru cine a primit codul ca adult, poate fi județul unde locuia atunci. Iar 51 și 52 nu apar la nimeni care a primit codul înainte de 1981, chiar dacă s-a născut la Călărași sau la Giurgiu.

De ce lipsesc codurile 47 și 48#

În 1978, când a fost introdus CNP-ul, Bucureștiul avea opt sectoare. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 284 din 31 iulie 1979, de la 4 august 1979 au rămas șase: sectoarele 1 și 8 s-au unit în sectorul 1, sectoarele 2 și 3 în sectorul 2, iar 4, 5, 6 și 7 au devenit 3, 4, 5 și 6.

După august 1979 nu mai exista un sector 7 sau 8 căruia să i se atribuie un cod, așa că 47 și 48 au rămas doar pe codurile date înainte. Oamenii care le-au primit atunci le poartă și azi: CNP-ul nu se schimbă când se schimbă harta.

Același lucru e adevărat, mai discret, pentru codurile 41–46. Dacă și ele au urmat numerele sectoarelor de atunci, cum o arată 47 și 48, un cod 44 dat înainte de august 1979 înseamnă vechiul sector 4, adică sectorul 3 de azi, iar 47 înseamnă sectorul 6 de azi. Harta de mai sus arată sectoarele de după 1979.

Din 2024, codul 70: județul dispare din CNP-urile noi#

Pe 11 mai 2024, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că CNP-urile generate de noul sistem informatic de stare civilă „conțin codul unic 70 pentru orice înregistrare, indiferent de județul/locul unde a avut loc nașterea”. Sistemul a pornit parțial pe 8 mai 2024 și urma să ajungă în toată țara până pe 24 septembrie 2024. CNP-urile date înainte rămân cum sunt, a spus un reprezentant al direcției de evidență, citat de Adevărul.

Pentru cei înregistrați în noul sistem, cifrele 8 și 9 nu mai spun nimic despre loc. După patruzeci și șase de ani, partea geografică a codului se oprește la cei care și-au primit CNP-ul înainte ca noul sistem să ajungă la oficiul lor, între mai și septembrie 2024.

De unde vine un CNP: liste calculate dinainte#

Codurile sunt generate centralizat. Normele dau sarcina Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor (azi o direcție a Ministerului Afacerilor Interne), care „emite și distribuie anual listele corespunzătoare” către serviciile județene și ale Bucureștiului. Codul unui nou-născut „se preia din listele precalculate” și se scrie în actul de naștere.

Numărul de ordine, cifrele 10–12, e un „număr de secvență (între 001 și 999), repartizat pe puncte de atribuire”, care deosebește oamenii de același sex, născuți în aceeași zi și înregistrați cu același cod de județ. Cum sunt împărțite cele 999 de numere între oficiile unui județ nu e publicat.

Ajung? În 1967, anul cu cele mai multe nașteri din seria Eurostat (527.764 de nașteri), s-au născut în medie 1.446 de copii pe zi în toată țara, cam jumătate băieți, deci sub 800. Cele 999 de numere ale unui singur județ, pentru o zi și un sex, ar fi cuprins băieții născuți în toată țara într-o zi de medie a acelui an; în lunile de vârf de după Decretul 770 au fost probabil mai mulți. În 2025, cu 134.238 de nașteri (cifră provizorie), media a fost de 368 pe zi.

Decretul din 1978 cerea ca codul să fie „înscris în actele de identitate, de stare civilă și în alte acte personale”, iar copiii sub 14 ani să fie luați în evidență „în termen de doi ani”.

Doi oameni cu același CNP#

Se întâmplă, iar regulile prevăd cazul: normele dau aceluiași centru național sarcina „soluționării cazurilor de coduri numerice personale duble sau eronate”, iar cine are un cod greșit sau dublu primește unul nou, cu acte noi. În 2009, Evenimentul Zilei a scris despre doi bărbați cu nume aproape identice care aveau același CNP. Un comisar al serviciului de evidență din Iași a pus astfel de cazuri pe seama actelor vechi, în care numerele erau trecute de mână; articolul amintește și coduri transcrise greșit la starea civilă.

Cifra de control nu poate prinde un cod dublu. Ea se calculează din primele douăsprezece cifre, așa că două coduri identice până acolo au întotdeauna aceeași a treisprezecea cifră. Arată că un cod e scris corect; dacă a mai fost dat cuiva, poate spune doar registrul. Câte coduri duble există nu e publicat.

Ce află din CNP-ul tău cine îl vede#

Oricine are codul tău îți află, fără alt document, sexul, data nașterii și codul de județ: locul unde te-ai născut sau unde locuiai când ai primit codul. Numărul de ordine nu spune nimic despre persoană, iar cifra de control se calculează din celelalte.

Invers, CNP-ul e ușor de ghicit. Cine îți știe data nașterii, sexul și județul are în față cel mult 999 de variante, iar pentru un cod 70 ajung data și sexul. Codul te identifică; ca dovadă că tu ești cel care îl spune, valorează cât o informație pe care o pot afla și alții.

În altă parte: numărul american care spunea și el un loc#

În Statele Unite, fiecare om are un număr de asigurări sociale de nouă cifre. Potrivit administrației americane de asigurări sociale, din 1972 primele trei cifre ale lui, „numărul de zonă”, arătau statul din adresa poștală de pe cerere. Pe 25 iunie 2011, administrația a început să dea numerele la întâmplare, ca să protejeze integritatea numărului și ca formatul de nouă cifre să ajungă mai mult timp.

Codul românesc a făcut același drum cu treisprezece ani mai târziu: codul 70, din 2024, face cu județul ce a făcut alegerea la întâmplare cu statul american. Spre deosebire de numărul american, CNP-ul păstrează însă întreaga dată a nașterii.