Poiana Coțofenești — Assen — București
Coiful de aur care a lipsit 14 luni
În noaptea de 25 ianuarie 2025, hoți cu explozibil au spart Muzeul Drents din Assen și au furat coiful getic de la Coțofenești, vechi de circa 2.400 de ani. Timp de 14 luni a rămas dispărut, iar specialiștii s-au temut că-l vor topi. În aprilie 2026, coiful s-a întors la București cu o adâncitură — și cu ochii deschiși.
Doi ochi care nu clipesc de 2.400 de ani
Coiful e o piesă de paradă din electrum, un aliaj firesc de aur, argint și cupru, lucrată în jurul anului 400 î.Hr. pentru un rege sau un aristocrat get. Patru zone își spun povestea; alege una.
-
Ochii
Doi ochi uriași bat pe pseudoviziera din fruntea coifului, deasupra deschiderii pentru față. Rostul lor era apotropaic: să alunge deochiul și farmecele celui privit. Deasupra ochilor se arcuiesc sprâncene duble, prelungite, terminate în volute — o factură stranie, fără pereche în arta getică.
Ochii așezați deasupra ochilor purtătorului au fost citiți și ca o făgăduială: văd de două ori mai bine, am ochi de șoim.
-
Jertfa
Obrăzarele arată un erou înveșmântat în zale, cu coif și mantaua fluturândă, care îngenunchează pe trupul unui berbec și se pregătește să-i taie gâtul cu un pumnal scurt. Pumnalul cu antene din mâna lui trădează înrâuriri din vestul sau centrul Europei.
Scena a fost apropiată de tauroctonia misterelor mithraice, iar eroul a fost numit, de unii, rege-preot-zeu. Lecturile rămân ipoteze; scena e certă.
-
Fiarele înaripate
Apărătoarea de ceafă poartă animale fantastice: grifoni cu boturi de ierbivore cu cioc și făpturi înaripate citite ca harpii sau himere. Motivul jertfei vine din arta iraniană, prin filieră greacă. Calota e împodobită cu ținte mari, iar partea de sus a calotei lipsește de la descoperire.
Amestecul i-a împărțit pe specialiști: Dumitru Berciu vedea un atelier grecesc lucrând pentru gustul local, dar tipul coifului, spunea el, e al localnicilor — getic.
-
Semnele care nu sunt scris
Pe coif nu se află nicio inscripție. Nicio descriere științifică nu consemnează litere sau un text de descifrat. Rozetele, benzile, triunghiurile și spiralele care umplu câmpurile sunt podoabă. Tot ce pare semn e ornament.
- Material
- Electrum, aliaj firesc de aur, argint și cupru: aur 760‰, argint 225‰, cupru 10‰, după analizele IFIN-HH
- Greutate
- 770 de grame
- Înălțime
- 24,3 cm
- Datare
- Sfârșitul secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.Hr., în jur de 400 î.Hr.
- Stăpânul
- Un rege sau un aristocrat get, neidentificat
- Unde e azi
- Sala Tezaurului istoric, Muzeul Național de Istorie a României, București
Cum ajunge un coif de aur pe o găinărie
La sfârșitul anilor ’20, un copil care păștea oile pe islazul de la Vârful Fundăturii, lângă Poiana Coțofenești, a găsit coiful în iarbă. După relatările păstrate, copilul l-a purtat două săptămâni drept jucărie; loviturile l-au știrbit, iar partea de sus a calotei s-a desprins. Apoi coiful a adăpat găinile și a ajuns pe coama cotețului.
Un negustor din Ploiești, Ion Marinescu-Moreanu, a cumpărat coiful cu tot cu bucata desprinsă — după relatări, cu 30.000 de lei. L-a oferit Ministerului Artelor prin Ion Marin Sadoveanu, iar în aprilie 1929 Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor l-a cumpărat pentru Muzeul Național de Antichități. Marinescu a fost sărbătorit ca salvator al unei comori naționale, apoi, după alegerile din 1928, ocărât pentru îmbogățire.
Arheologul Ioan Andrieșescu, profesor de preistorie la Universitatea din București, a cercetat locul și a tras altă concluzie: piesa ținea de o așezare geto-dacă din cultura La Tène, nu de un mormânt sau de un tezaur. Coiful era o descoperire izolată; în jur s-au găsit doar câteva cioburi hallstattiene târzii.
Până în 1970, coiful a stat la Muzeul Național de Antichități; de atunci se află în sala Tezaurului istoric de la Muzeul Național de Istorie a României. În 2021 a fost cap de afiș la Madrid, la expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, cu 835 de piese din 39 de muzee.
Noaptea de la Assen
În noaptea de 25 ianuarie 2025, trei indivizi cu cagule au spart cu barosul și cu o bombă artizanală ușa Muzeului Drents din Assen, care găzduia în ultimul weekend expoziția „Dacia. Imperiul aurului și argintului”, cu peste 500 de obiecte împrumutate din România. Au furat coiful și trei brățări dacice de aur, vechi de circa două milenii, și au dispărut.
Poliția olandeză a arestat trei suspecți după câteva zile, dar fără nicio urmă a pieselor. Experții s-au temut că hoții vor topi aurul: coiful era prea faimos ca să-l vândă cineva. Directorul muzeului, Harry Tupan, a numit ziua de 25 ianuarie „o zi neagră”.
La București, împrumutul a stârnit critici, iar la 28 ianuarie ministra Culturii, Natalia-Elena Intotero, l-a destituit pe directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer, pentru că nu protejase cum se cuvine patrimoniul național. Statul olandez ar fi plătit despăgubiri de asigurare de 5,7 milioane de euro; oficialii români au refuzat să spună ce se va întâmpla cu banii.
Întoarcerea
La 1 aprilie 2026, coiful și două dintre brățări au fost predate autorităților olandeze în urma negocierilor cu avocații celor trei suspecți, ca parte a unui acord premergător procesului. „A fost un carusel”, a spus procurorul Corien Fahner. „Mai ales pentru România, dar și pentru angajații Muzeului Drents.” (Traducere din engleză de Marius Comper.)
La 2 aprilie, piesele au fost arătate presei la Assen, într-o vitrină păzită de doi polițiști înarmați. Directorul Robert van Langh a spus că brățările sunt intacte, iar coiful are o mică adâncitură, pe deplin reparabilă. A treia brățară lipsește și azi.
La 21 aprilie, piesele au aterizat pe Aeroportul Henri Coandă și au fost duse sub escortă la Muzeul Național de Istorie, unde au fost arătate într-o vitrină păzită de mascați înarmați. „Pentru noi, acesta este un moment de bucurie, dar și de reculegere”, a spus directorul interimar Cornel Constantin Ilie. „Luni întregi am trăit cu teama că o parte din trecutul nostru s-ar putea pierde pentru totdeauna. Azi putem spune că o parte esențială a acestui tezaur s-a întors.” (Traducere din engleză de Marius Comper.)
Muzeul le arată publicului înainte de restaurare; restauratorii vor lipi la loc și o reparație mai veche. La 5 iunie 2026, o instanță olandeză (Northern Netherlands District Court) i-a condamnat pe cei trei la câte 47 de luni de închisoare; identitățile lor nu au fost făcute publice.
Întoarcerea a ajuns și pe mărci poștale: Muzeul Național de Istorie a lansat emisiunea „Aurul dacilor”, desenată de Mircea Cantor, închinată recuperării tezaurului. Coiful mai fusese pe un timbru de 5 lei în 1988 și pe o monedă de aur de 100 de lei în 1999.
- În jur de 400 î.Hr.Un atelier, probabil grecesc, lucrează coiful de paradă pentru un stăpân get.
- Sfârșitul anilor ’20Un copil găsește coiful pe islaz, la Poiana Coțofenești.
- Aprilie 1929Statul român cumpără coiful pentru Muzeul Național de Antichități.
- 1970Coiful intră în sala Tezaurului istoric de la Muzeul Național de Istorie.
- 2021Cap de afiș la Madrid: 835 de piese din 39 de muzee românești.
- 25 ianuarie 2025Jaful de la Assen: coiful și trei brățări dispar în noapte.
- 28 ianuarie 2025Ministra Culturii îl destituie pe directorul muzeului bucureștean.
- 2 aprilie 2026Coiful și două brățări, arătate presei la Assen. A treia brățară lipsește.
- 21 aprilie 2026Piesele aterizează la București; presa le vede sub pază armată.
- 5 iunie 2026Cei trei hoți, condamnați la câte 47 de luni de închisoare.
Surse
Descrierea coifului urmează literatura de specialitate; jaful și întoarcerea, presa vremii. Traducerile citatelor din engleză îi aparțin lui Marius Comper.
- Wikipedia: „Helmet of Coțofenești” și „2025 Drents Museum heist” (en), „Coiful dacic de la Coțofenești” (ro). en.wikipedia.org/wiki/Helmet_of_Coțofenești
- Dumitru Berciu, Arta traco-getică (1969), paginile 77–88. biblioteca-digitala.ro
- IFIN-HH: Analiza artefactelor geto-dacice de aur de la Poiana-Coțofenești și din alte situri (PDF). proiecte.nipne.ro (PDF)
- BBC: Paul Kirby, „Ancient golden helmet recovered more than a year after Dutch heist” (2 aprilie 2026). bbc.com
- Associated Press: „Priceless 2,500-year-old golden helmet returned to Romania after Dutch museum raid” (21 aprilie 2026). nprillinois.org
- Smithsonian Magazine: Sonja Anderson despre recuperare și jaf (7 aprilie 2026). smithsonianmag.com
- Artnet News: condamnările din iunie 2026. news.artnet.com
- Europa Liberă România: primele reacții după furt (25 ianuarie 2025). romania.europalibera.org
- HotNews: recuperarea, la 14 luni de la jaf (2 aprilie 2026). hotnews.ro
- Informat.ro: emisiunea „Aurul dacilor”, închinată recuperării. informat.ro
- UNESCO: fișa coifului în Virtual Museum of Stolen Cultural Objects. museum.unesco.org