Divorț și copii · toate cele 179 de judecătorii
Cui dau instanțele copiii
Când părinții se despart în instanță, judecătorul hotărăște la cine locuiește copilul. Din 8.016 hotărâri ale judecătoriilor din România, pentru cereri depuse în 2024 și în prima jumătate a lui 2025, 80% au stabilit locuința copiilor la mamă, 17% la tată, iar în 3% frații au fost despărțiți între părinți. Proporția diferă însă de la o instanță la alta mai mult decât poate explica întâmplarea.
Nicio judecătorie cu acest nume.
Judecătoria de care ține localitatea în care locuiesc părinții.
Alege o judecătorie ca să vezi cum au fost împărțiți copiii acolo.
Hotărârile au fost citite automat, apoi verificate: pe 300 de hotărâri alese la întâmplare, locul stabilit pentru copil a fost citit corect în 95,3% din cazuri. Pe aceleași 300 de hotărâri (alt set decât cel din care vine procentul național), dintre cele cu locuința la un părinte, citirile de referință dau 18,8% la tată, iar programul 19,5%. Cum s-a verificat
Datele interactive nu s-au încărcat. Numerele de mai jos și tabelul rămân valabile.
Unde ajung copiii mai des la tată
Fiecare zonă este circumscripția unei judecătorii, colorată după ponderea hotărârilor care au stabilit locuința copiilor la tată. Culoarea adaugă fiecărei instanțe echivalentul a 50 de hotărâri la media țării, ca o judecătorie cu câteva hotărâri să nu iasă în evidență doar din noroc; numerele exacte apar la clic. Zonele hașurate au sub zece hotărâri sau o judecătorie care publică prea puțin din soluție ca să poată fi citită. Apasă pe o zonă pentru numerele ei.
Diferențele dintre instanțe sunt mai mari decât poate explica întâmplarea
La Judecătoria Băilești, 40 din 89 de hotărâri (45%) au stabilit locuința copiilor la tată. La Judecătoria Constanța, 28 din 289 (10%). Media țării este 17%.
O instanță mică poate ieși departe de medie doar din noroc, așa că graficul de mai jos arată și banda în care rămâne 95% din timp o instanță de o anumită mărime dacă nu se deosebește de restul. Din 129 de judecătorii comparate, întâmplarea singură ar scoate din bandă în jur de șase. Ies 17: 13 peste medie și patru sub ea. Pentru oricare dintre ele, luată separat, abaterea poate fi încă una dintre cele întâmplătoare.
Abaterea care rămâne după ce se ține cont de întâmplare și de tipul cauzelor fiecărei instanțe (divorț sau cerere separată, cu acord sau fără) este măsurată și are un interval de încredere care nu atinge zero (82 de judecătorii cu cel puțin 30 de hotărâri). Ordinea se și păstrează în timp: instanțele care au dat mai des copiii la tată în prima jumătate a lui 2024 au făcut-o mai des și în prima jumătate a lui 2025 (corelație 0,41, 34 de judecătorii).
Fiecare judecătorie: ponderea „la tată” față de numărul de hotărâri
Banda arată cât se poate abate o instanță din întâmplare. Punctele colorate sunt instanțele care ies din ea.
Judecătoriile care ies din bandă
Peste medie
- Orșova 62% 8 din 13 · 36–82%
- Lehliu Gară 50% 5 din 10 · 24–76%
- Băilești 45% 40 din 89 · 35–55%
- Segarcea 38% 8 din 21 · 21–59%
- Strehaia 35% 12 din 34 · 21–52%
- Zimnicea 34% 14 din 41 · 22–49%
- Costești 33% 9 din 27 · 19–52%
- Făget 33% 8 din 24 · 18–53%
- Corabia 30% 13 din 43 · 19–45%
- Pogoanele 30% 13 din 43 · 19–45%
- Oltenița 29% 12 din 41 · 18–44%
- Panciu 28% 13 din 46 · 17–43%
- Reghin 28% 15 din 54 · 18–41%
Pentru fiecare dintre aceste instanțe, zece hotărâri alese la întâmplare (nouă la Lehliu Gară) au fost recitite independent de două modele de limbaj: citirea automată a fost corectă în cel puțin nouă din zece la toate. Verificarea arată că hotărârile citite au fost citite bine; nu poate arăta hotărârile pe care programul nu le-a găsit deloc. Judecătoria Iași iese și ea sub medie, dar a servit la construirea programului de citire, așa că nu primește verdict aici.
Autoritatea părintească rămâne la ambii părinți în patru cazuri din cinci
Locuința copilului și autoritatea părintească sunt două lucruri diferite. Autoritatea înseamnă dreptul și datoria de a lua deciziile importante (școala, tratamentele medicale, pașaportul). Din 2011, Codul civil o lasă în mod normal ambilor părinți, chiar dacă copilul locuiește la unul singur, iar instanța o poate da unuia singur doar pentru „motive întemeiate”.
Din 7.192 de hotărâri care spun cum se exercită autoritatea, 80% au lăsat-o ambilor părinți. Când au dat-o unuia singur, au dat-o mamei de patru ori mai des decât tatălui (16% față de 4% din total).
Aici citirea automată a ratat pragul fixat dinainte: pe 300 de hotărâri alese la întâmplare a citit corect autoritatea în 94,0% din cazuri, sub cele 95% cerute. Toate greșelile sunt de același fel: hotărâri în care programul nu a găsit clauza despre autoritate, deși ea exista. În toate cele 153 de hotărâri din eșantion în care a găsit-o, a citit-o corect. Pe aceleași hotărâri, citirile de referință au găsit autoritatea comună în 73,1% din cazurile în care era stabilită, iar programul în 74,5%.
Procentul din presă, „80–90% dintre copii rămân la mamă”, nu are o sursă
În articole și pe forumuri circulă de ani de zile procente ca 80%, 85% sau 90% dintre copii lăsați mamei după divorț. Niciunul nu trimite la o numărătoare: nici la Consiliul Superior al Magistraturii, nici la Institutul Național de Statistică, care nu publică așa ceva. Majoritatea sunt mai vechi de 2011, anul în care s-a schimbat legea.
Numărătoarea de aici dă 80% la mamă pentru hotărârile care stabilesc locuința la unul dintre părinți. Este altceva decât unde trăiesc copiii părinților despărțiți: o anchetă europeană din 2021 (EU-SILC) a găsit, pe un eșantion mic de 103 copii din România, 58,1% care locuiesc doar cu mama și 25,7% doar cu tatăl. Diferența poate veni din părinții care nu ajung la judecată și din copiii care se mută după hotărâre.
Ce mai arată datele
Testele de mai sus au fost fixate înainte de calcularea ratelor pe instanțe. Cele de aici, în afară de acordul părinților și de apeluri, au ieșit la iveală pe parcurs. Sunt piste de urmărit, cu numerele lor, fără o explicație verificată.
Adolescenții ajung mai des la tată decât copiii mici
Unele judecătorii trec în hotărâre data nașterii copilului, ceea ce permite calcularea vârstei la data hotărârii (1.465 de hotărâri cu o singură dată de naștere în rezumat, de la 151 de instanțe, pentru cereri depuse oricând după octombrie 2023). Copiii sub trei ani au fost lăsați la tată în 14% din cazuri, adolescenții de 14–17 ani în 27%. Diferența apare și la divorțuri (8% față de 23%), și la cererile separate (24% față de 45%). De la 10 ani, copilul trebuie ascultat de instanță.
La cererile separate, tatăl primește copilul mai des decât la divorț
Majoritatea hotărârilor vin dintr-un divorț. Restul sunt cereri separate despre copil, depuse de părinți necăsătoriți sau după divorț, de multe ori ca să schimbe o hotărâre mai veche. La divorț, locuința a fost stabilită la tată în 14% din 5.619 hotărâri. La cererile separate, în 23% din 2.397. Pe hotărârile alese la întâmplare pentru verificare, citirile de referință dau proporții apropiate: 14% și 28%.
Când părinții se înțeleg, copilul pare să rămână mai des la mamă
Comparația a fost planificată dinainte, dar programul citește prost acordul părinților, așa că aici sunt folosite citirile de referință ale hotărârilor alese la întâmplare. Cele în care locuința a fost stabilită prin acordul părinților au dat copilul tatălui în cinci din 40 de cazuri (13%). Cele în care nu apare un acord, în 21% din 125. Intervalele se suprapun, așa că diferența poate fi și întâmplătoare.
Printre apelurile care au putut fi citite, copiii lăsați la tată au fost mutați mai des
Hotărârile pot fi atacate la tribunal. Din 20.677 de hotărâri despre locuință, 1.696 au putut fi găsite în apel (8%), cele mai multe încă nejudecate (1.221). Dintre apelurile terminate cu o soluție citită, locuința a fost mutată în 12 din 48 de cazuri în care prima instanță dăduse copilul tatălui (25%) și în 10 din 241 în care îl dăduse mamei (4%). Numerele sunt mici, iar citirea hotărârilor de apel nu a fost verificată deloc.
Copiii lăsați în grija rudelor
Același tip de dosare mai arată ceva: părinți care pleacă la muncă în străinătate și cer instanței să încredințeze temporar autoritatea unei rude, de obicei unui bunic. Legea protecției copilului cere ca plecarea să fie anunțată, iar instanța încredințează autoritatea cel mult un an, cu prelungiri cât timp părinții rămân în străinătate. În 2024 și 2025 au ajuns la judecătorii 5.446 de astfel de cereri. Judecătoria Odorheiu Secuiesc a primit singură 824, adică 15% din total, 72,9 la 10.000 de locuitori, față de 2,9 în medie. Celelalte trei judecătorii din Harghita au primit împreună 126, așa că diferența poate ține și de felul în care această instanță înregistrează cererile (de exemplu câte una pentru fiecare copil sau pentru fiecare prelungire), nu doar de plecările la muncă.
În doi ani, nicio tendință clară
Lună de lună, pentru cererile depuse între ianuarie 2024 și decembrie 2025 și judecate în cel mult nouă luni, ponderea hotărârilor care dau copiii tatălui nu are o tendință: variația pe tot intervalul (1,9 puncte procentuale) nu se deosebește de zero. La fel autoritatea comună.
Toate judecătoriile
Câte hotărâri despre locuința copiilor a dat fiecare judecătorie (cereri depuse ianuarie 2024 – iunie 2025, judecate în 15 luni) și cât de des a stabilit locuința la tată. Ponderile apar doar de la zece hotărâri în sus. „Citite” arată ce parte din hotărârile cu copii au putut fi citite: unele instanțe publică doar „Admite cererea”.
| Arad† | Arad | 309 | 15% | 12–20% | 75% | 80% |
| Constanța▼ | Constanța | 289 | 10% | 7–14% | 80% | 81% |
| Iași† | Iași | 235 | 11% | 8–16% | 82% | 76% |
| Brașov† | Brașov | 188 | 14% | 10–20% | 88% | 83% |
| Sectorul 2 București | București | 172 | 12% | 8–17% | 77% | 79% |
| Râmnicu Vâlcea | Vâlcea | 168 | 15% | 10–21% | 81% | 91% |
| Sectorul 3 București | București | 159 | 11% | 7–17% | 82% | 78% |
| Satu Mare | Satu Mare | 152 | 16% | 11–22% | 77% | 64% |
| Târgu Jiu | Gorj | 146 | 18% | 12–25% | 93% | 85% |
| Sectorul 4 București† | București | 141 | 13% | 8–19% | 82% | 71% |
| Călărași | Călărași | 138 | 20% | 14–27% | 74% | 89% |
| Timișoara▼ | Timiș | 132 | 8% | 5–14% | 76% | 63% |
| Brăila | Brăila | 124 | 15% | 10–23% | 80% | 63% |
| Focșani | Vrancea | 119 | 18% | 13–26% | 84% | 86% |
| Bacău | Bacău | 118 | 11% | 7–18% | 69% | 73% |
| Medgidia | Constanța | 117 | 20% | 13–28% | 77% | 79% |
| Câmpulung | Argeș | 113 | 18% | 12–26% | 90% | 53% |
| Sibiu | Sibiu | 105 | 17% | 11–25% | 84% | 73% |
| Pitești | Argeș | 104 | 14% | 9–22% | 93% | 54% |
| Cluj-Napoca† | Cluj | 102 | 11% | 6–18% | 78% | 73% |
| Pașcani | Iași | 98 | 15% | 10–24% | 63% | 80% |
| Băilești▲ | Dolj | 89 | 45% | 35–55% | 90% | 79% |
| Buzău▼ | Buzău | 89 | 8% | 4–15% | 83% | 86% |
| Târgoviște | Dâmbovița | 89 | 18% | 11–27% | 80% | 82% |
| Mediaș | Sibiu | 88 | 14% | 8–22% | 74% | 83% |
| Hunedoara | Hunedoara | 85 | 15% | 9–24% | 75% | 65% |
| Bistrița | Bistrița-Năsăud | 84 | 18% | 11–27% | 86% | 95% |
| Onești | Bacău | 84 | 14% | 8–23% | 75% | 74% |
| Piatra-Neamț | Neamț | 82 | 11% | 6–20% | 76% | 79% |
| Vaslui | Vaslui | 78 | 14% | 8–24% | 76% | 81% |
| Sectorul 1 București† | București | 77 | 16% | 9–25% | 71% | 74% |
| Sectorul 6 București | București | 71 | 13% | 7–22% | 83% | 70% |
| Drobeta-Turnu Severin | Mehedinți | 69 | 13% | 7–23% | 80% | 62% |
| Ineu | Arad | 68 | 24% | 15–35% | 77% | 84% |
| Târgu Neamț | Neamț | 65 | 8% | 3–17% | 82% | 89% |
| Balș | Olt | 63 | 19% | 11–30% | 87% | 69% |
| Mangalia | Constanța | 63 | 10% | 4–19% | 84% | 84% |
| Odorheiu Secuiesc | Harghita | 63 | – | – | 80% | 8% |
| Reșița | Caraș-Severin | 63 | – | – | 88% | 48% |
| Sfântu Gheorghe | Covasna | 60 | 20% | 12–32% | 94% | 66% |
| Sighișoara | Mureș | 60 | 18% | 11–30% | 86% | 94% |
| Sânnicolau Mare | Timiș | 59 | 25% | 16–38% | 83% | 86% |
| Horezu | Vâlcea | 58 | 17% | 10–29% | 87% | 89% |
| Lugoj | Timiș | 57 | 11% | 5–21% | 73% | 95% |
| Motru | Gorj | 57 | 25% | 15–37% | 95% | 61% |
| Reghin▲* | Mureș | 54 | 28% | 18–41% | 94% | 84% |
| Turda | Cluj | 54 | – | – | 83% | 41% |
| Giurgiu | Giurgiu | 52 | 21% | 12–34% | 84% | 75% |
| Ploiești | Prahova | 52 | 19% | 11–32% | 63% | 78% |
| Sighetu Marmației | Maramureș | 52 | 19% | 11–32% | 88% | 84% |
| Târgu Secuiesc | Covasna | 52 | 12% | 5–23% | 76% | 76% |
| Curtea de Argeș | Argeș | 49 | 24% | 15–38% | 76% | 80% |
| Pătârlagele | Buzău | 48 | 23% | 13–37% | 86% | 83% |
| Beiuș | Bihor | 46 | 20% | 11–33% | 79% | 74% |
| Panciu▲ | Vrancea | 46 | 28% | 17–43% | 84% | 68% |
| Răcari | Dâmbovița | 45 | 7% | 2–18% | 85% | 76% |
| Chișineu-Criș | Arad | 44 | 23% | 13–37% | 79% | 73% |
| Fetești | Ialomița | 44 | 27% | 16–42% | 60% | 90% |
| Corabia▲ | Olt | 43 | 30% | 19–45% | 83% | 73% |
| Pogoanele▲ | Buzău | 43 | 30% | 19–45% | 79% | 93% |
| Huși | Vaslui | 42 | 14% | 7–28% | 95% | 65% |
| Pucioasa | Dâmbovița | 42 | 24% | 13–39% | 92% | 70% |
| Deva | Hunedoara | 41 | 15% | 7–28% | 75% | 69% |
| Oltenița▲ | Călărași | 41 | 29% | 18–44% | 69% | 80% |
| Zimnicea▲ | Teleorman | 41 | 34% | 22–49% | 95% | 89% |
| Drăgășani | Vâlcea | 40 | 13% | 5–26% | 86% | 70% |
| Tulcea | Tulcea | 40 | 15% | 7–29% | 87% | 81% |
| Hârlău | Iași | 39 | – | – | 56% | 29% |
| Roman | Neamț | 39 | – | – | 79% | 41% |
| Urziceni | Ialomița | 39 | 23% | 13–38% | 75% | 85% |
| Dragomirești | Maramureș | 38 | 16% | 7–30% | 75% | 68% |
| Miercurea Ciuc | Harghita | 38 | – | – | 74% | 34% |
| Vatra Dornei | Suceava | 37 | 16% | 8–31% | 94% | 76% |
| Marghita | Bihor | 36 | 11% | 4–25% | 91% | 97% |
| Calafat | Dolj | 35 | 17% | 8–33% | 88% | 92% |
| Făgăraș | Brașov | 35 | 26% | 14–42% | 87% | 76% |
| Măcin | Brăila | 35 | 20% | 10–36% | 76% | 88% |
| Babadag | Tulcea | 34 | 21% | 10–37% | 73% | 85% |
| Slobozia | Ialomița | 34 | 18% | 8–34% | 50% | 68% |
| Strehaia▲ | Mehedinți | 34 | 35% | 21–52% | 75% | 85% |
| Buhuși | Bacău | 33 | 15% | 7–31% | 71% | 63% |
| Moinești | Bacău | 33 | 21% | 11–38% | 84% | 59% |
| Rupea | Brașov | 32 | 9% | 3–24% | 93% | 97% |
| Salonta | Bihor | 32 | 19% | 9–35% | 70% | 74% |
| Gura Humorului | Suceava | 31 | 29% | 16–47% | 93% | 72% |
| Moreni | Dâmbovița | 31 | 29% | 16–47% | 70% | 72% |
| Adjud† | Vrancea | 30 | 23% | 12–41% | 76% | 79% |
| Caracal* | Olt | 30 | 20% | 10–37% | 96% | 70% |
| Gherla | Cluj | 29 | 10% | 4–26% | 83% | 87% |
| Zalău | Sălaj | 29 | – | – | 90% | 41% |
| Hârșova | Constanța | 29 | 24% | 12–42% | 56% | 97% |
| Brezoi | Vâlcea | 28 | 11% | 4–27% | 78% | 82% |
| Găești | Dâmbovița | 28 | 18% | 8–36% | 84% | 65% |
| Râmnicu Sărat | Buzău | 28 | 18% | 8–36% | 87% | 74% |
| Bicaz | Neamț | 27 | 15% | 6–32% | 88% | 90% |
| Câmpina | Prahova | 27 | 22% | 11–41% | 71% | 60% |
| Costești▲ | Argeș | 27 | 33% | 19–52% | 80% | 90% |
| Toplița | Harghita | 27 | – | – | 87% | 47% |
| Cornetu | Ilfov | 27 | 15% | 6–32% | 78% | 78% |
| Dej | Cluj | 26 | 12% | 4–29% | 96% | 79% |
| Baia Mare | Maramureș | 25 | 16% | 6–35% | 88% | 71% |
| Beclean | Bistrița-Năsăud | 25 | 12% | 4–30% | 86% | 76% |
| Gheorgheni | Harghita | 25 | 12% | 4–30% | 95% | 54% |
| Orăștie | Hunedoara | 25 | 16% | 6–35% | 80% | 74% |
| Bolintin-Vale | Giurgiu | 24 | 21% | 9–40% | 83% | 89% |
| Năsăud | Bistrița-Năsăud | 24 | 8% | 2–26% | 92% | 86% |
| Oravița | Caraș-Severin | 24 | – | – | 82% | 40% |
| Șimleu Silvaniei | Sălaj | 24 | – | – | 89% | 46% |
| Topoloveni | Argeș | 24 | 21% | 9–40% | 81% | 73% |
| Făget▲ | Timiș | 24 | 33% | 18–53% | 76% | 75% |
| Aiud | Alba | 23 | 22% | 10–42% | 81% | 77% |
| Sebeș | Alba | 23 | 13% | 5–32% | 100% | 85% |
| Zărnești | Brașov | 23 | 9% | 2–27% | 85% | 92% |
| Brad | Hunedoara | 22 | 5% | 1–22% | 86% | 54% |
| Bălcești | Vâlcea | 21 | 14% | 5–35% | 76% | 70% |
| Segarcea▲ | Dolj | 21 | 38% | 21–59% | 65% | 96% |
| Jibou | Sălaj | 21 | 19% | 8–40% | 88% | 74% |
| Liești | Galați | 20 | 15% | 5–36% | 56% | 59% |
| Sectorul 5 București | București | 19 | – | – | 72% | 49% |
| Carei | Satu Mare | 18 | – | – | 100% | 35% |
| Făurei | Brăila | 18 | 28% | 13–51% | 73% | 86% |
| Oradea* | Bihor | 18 | – | – | 76% | 44% |
| Bârlad | Vaslui | 17 | 24% | 10–47% | 55% | 64% |
| Câmpeni | Alba | 17 | 18% | 6–41% | 94% | 68% |
| Tecuci* | Galați | 17 | 18% | 6–41% | 92% | 71% |
| Turnu Măgurele | Teleorman | 17 | 29% | 13–53% | 50% | 77% |
| Gurahonț | Arad | 16 | – | – | 77% | 47% |
| Moldova Nouă | Caraș-Severin | 16 | 6% | 1–28% | 83% | 53% |
| Răducăneni | Iași | 16 | 13% | 4–36% | 44% | 84% |
| Avrig | Sibiu | 16 | – | – | 77% | 34% |
| Agnita | Sibiu | 15 | 13% | 4–38% | 73% | 88% |
| Suceava | Suceava | 15 | 13% | 4–38% | 75% | 68% |
| Craiova | Dolj | 14 | 29% | 12–55% | 46% | 54% |
| Fălticeni | Suceava | 14 | 29% | 12–55% | 67% | 74% |
| Târgu Cărbunești | Gorj | 14 | – | – | 85% | 33% |
| Vișeu de Sus | Maramureș | 14 | 36% | 16–61% | 82% | 50% |
| Orșova▲ | Mehedinți | 13 | 62% | 36–82% | 91% | 81% |
| Slatina | Olt | 13 | 23% | 8–50% | 82% | 81% |
| Târgu Lăpuș | Maramureș | 13 | 23% | 8–50% | 75% | 87% |
| Aleșd | Bihor | 12 | – | – | 92% | 44% |
| Blaj | Alba | 12 | 0% | 0–24% | 83% | 65% |
| Mizil | Prahova | 11 | 9% | 2–38% | 80% | 79% |
| Vânju Mare | Mehedinți | 11 | – | – | – | 30% |
| Buftea† | Ilfov | 10 | 0% | 0–28% | 70% | 63% |
| Lehliu Gară▲ | Călărași | 10 | 50% | 24–76% | 60% | 100% |
| Săliște | Sibiu | 10 | 10% | 2–40% | 90% | 77% |
| Târnăveni | Mureș | 10 | 10% | 2–40% | – | 85% |
| Baia de Aramă | Mehedinți | 9 | – | – | – | 71% |
| Galați | Galați | 9 | – | – | – | 49% |
| Botoșani | Botoșani | 8 | – | – | – | 28% |
| Hațeg | Hunedoara | 8 | – | – | – | 36% |
| Întorsura Buzăului* | Covasna | 8 | – | – | – | 80% |
| Târgu Mureș | Mureș | 8 | – | – | – | 66% |
| Videle | Teleorman | 8 | – | – | – | 75% |
| Podu Turcului | Bacău | 8 | – | – | – | – |
| Darabani* | Botoșani | 7 | – | – | – | – |
| Dorohoi | Botoșani | 7 | – | – | – | 62% |
| Lipova | Arad | 7 | – | – | – | – |
| Săveni | Botoșani | 7 | – | – | – | 64% |
| Târgu Bujor | Galați | 7 | – | – | – | 67% |
| Huedin | Cluj | 6 | – | – | – | – |
| Negrești-Oaș | Satu Mare | 6 | – | – | – | 18% |
| Caransebeș | Caraș-Severin | 5 | – | – | – | 26% |
| Filiași | Dolj | 5 | – | – | – | – |
| Novaci | Gorj | 5 | – | – | – | – |
| Rădăuți | Suceava | 5 | – | – | – | 16% |
| Vălenii de Munte | Prahova | 5 | – | – | – | 50% |
| Alexandria | Teleorman | 5 | – | – | – | – |
| Câmpulung Moldovenesc | Suceava | 4 | – | – | – | 40% |
| Luduș | Mureș | 4 | – | – | – | – |
| Petroșani | Hunedoara | 4 | – | – | – | 2% |
| Sinaia | Prahova | 3 | – | – | – | 30% |
| Alba Iulia | Alba | 2 | – | – | – | – |
| Deta | Timiș | 2 | – | – | – | – |
| Roșiori de Vede | Teleorman | 2 | – | – | – | – |
| Bozovici | Caraș-Severin | 0 | – | – | – | – |
| Însurăței | Brăila | 0 | – | – | – | – |
| Murgeni | Vaslui | 0 | – | – | – | – |
| Șomcuta Mare | Maramureș | 0 | – | – | – | – |
▲▼ peste medie, în afara benzii / sub medie, în afara benzii · † a servit la construirea programului de citire · * Portalul public arată mult mai puține dosare de familie de la această instanță din 2025. Numerele vin mai ales din cererile depuse în 2024.
Cum a fost verificată citirea automată
Rezumatul fiecărei hotărâri (partea în care instanța spune ce a decis) este public pe portalul instanțelor. Un program l-a citit pe fiecare și a extras unde locuiește copilul și cine exercită autoritatea. Regulile programului au fost scrise pe hotărârile a opt judecătorii, care apoi nu au intrat în verificări. Înainte de calcularea ratelor pe instanțe, regulile analizei și un prag au fost fixate și datate: programul trebuie să citească corect cel puțin 95% din hotărârile alese la întâmplare.
Verificarea a fost făcută de trei ori, de fiecare dată de modele de limbaj care nu vedeau răspunsul programului. Prima dată (90,7%) programul a greșit sistematic, de exemplu a luat o rudă căreia i se încredința copilul drept mamă, așa că a fost corectat și înghețat. A doua oară, pe alte hotărâri, a ieșit 94,7%, cu un caz sub prag. A treia oară, cu metoda stabilită dinainte, 619 hotărâri noi au fost citite separat de două modele de limbaj diferite, fără să vadă ce citise programul. Cele nouă cazuri în care cele două au răspuns diferit au fost tranșate de un al treilea, la fel de orb.
| Verificarea | Locuința | Autoritatea | Prag |
|---|---|---|---|
| Prima (înainte de corecturi) | 90,7% | 95,7% | 95% |
| A doua (program înghețat) | 94,7% | 97,3% | 95% |
| A treia (două citiri independente) | 95,3% | 94,0% | 95% |
Rezultatul celei de-a treia verificări: locuința copilului citită corect în 95,3% din 300 de hotărâri, peste prag; hotărârile „la tată” citite corect în 96,7% din cazuri, iar din cele care chiar erau „la tată”, programul le-a găsit pe 93,5%. Autoritatea părintească a ieșit 94,0%, sub prag. Regula fixată dinainte pentru acest caz cerea ca pagina să fie publicată cu acuratețea scrisă lângă numere, cum este aici.
Regula inițială spunea că, dacă programul ratează pragul, rezultatele nu se publică. După primele două ratări, autorul a cerut ca pagina să fie construită oricum, așa că regula a fost schimbată: o a treia verificare, cu metoda și consecințele scrise și datate înainte de tragerea la sorți. Pragul inițial rămâne neîndeplinit pentru autoritate. „Corect” înseamnă aici același răspuns ca citirile de referință, făcute și ele de modele de limbaj, nu de oameni.
Pe aceleași hotărâri, programul a dat 19,5% „la tată”, iar cele două citiri independente 18,8%: o supraestimare de 0,7 puncte. Procentul național de 16,8% vine din alt set de hotărâri (doar cererile admise, judecate în 15 luni), deci nu se compară direct cu acestea.
Ce nu poate spune această numărătoare
- Sunt doar părinții care ajung la judecată. Din 2010, cei care se înțeleg asupra a tot pot divorța la notar, chiar dacă au copii minori (la starea civilă, doar fără copii minori). Câte astfel de divorțuri sunt nu se publică separat.
- Portalul instanțelor arată doar o parte din dosarele depuse înainte de decembrie 2023, așa că nu se poate măsura cum s-a schimbat situația după legea din 2011.
- Numărătoarea acoperă 80% din divorțurile înregistrate la judecătorii în 2024 după Consiliul Superior al Magistraturii și 81% în 2025.
- Într-o treime din hotărârile admise cu copii, rezumatul nu arată la cine locuiește copilul (acoperire 66%): unele instanțe publică doar „Admite cererea”, iar unele hotărâri nu stabilesc locuința. Instanțele unde rezumatul arată locuința în mai puțin de jumătate din cazuri nu intră în comparații.
- La Caracal, Darabani, Întorsura Buzăului, Oradea, Reghin și Tecuci, portalul public arată mult mai puține dosare de familie din 2025 decât în 2024; numerele lor vin mai ales din 2024. La alte câteva judecătorii (Slatina, Târgu Mureș, Roșiori de Vede) dosarele de familie aproape lipsesc, așa că nu apar în comparații.
- Între 27% și 32% din cauzele cu copii depuse într-un semestru nu fuseseră judecate după 15 luni. Ele nu intră în calcul, iar cauzele lungi pot fi tocmai cele mai disputate.
- Numerele spun ce au hotărât instanțele, fără să spună de ce. O instanță poate da mai des copiii tatălui pentru că acolo cer mai mulți tați, pentru că mamele sunt plecate sau pentru felul în care judecă. Datele nu le despart.
- Hotărârea poate fi schimbată în apel sau mai târziu, iar copilul se poate muta fără o nouă hotărâre.
Metoda, pe scurt
Sursa este serviciul public de căutare al portalului instanțelor (portal.just.ro), interogat pentru toate cele 179 de judecătorii și 51 de tribunale, după obiectul dosarului („divorț”, „exercitarea autorității părintești”, „minor”, „ordonanță președințială”), pentru dosarele depuse din octombrie 2023 până pe 23 octombrie 2026: 105.729 de dosare în primă instanță.
Numele, adresele, datele de naștere și numerele de dosar nu au fost păstrate. Din fiecare rezumat au rămas doar propozițiile despre copii, cu numele mascate, iar numărul de dosar doar ca amprentă criptografică, pentru a lega apelul de prima hotărâre fără a-l stoca.
Rezultatele principale privesc dosarele de divorț și cererile separate despre copii depuse între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2025, judecate în cel mult 15 luni de la depunere, cu cererea admisă și cu locuința copiilor stabilită la unul dintre părinți: 8.016 hotărâri. „La tată” înseamnă că toți copiii au fost lăsați tatălui. Dacă se socotesc și frații despărțiți, cel puțin un copil a ajuns la tată în 20% din hotărâri.
Testele (dispersia dintre instanțe, persistența în timp, tendința lunară) și pragurile au fost fixate și datate înainte de calcul. Abaterile de la plan sunt notate în dosarul proiectului, cu data lor.
Surse
- Portalul instanțelor de judecată, serviciul public de căutare a dosarelor
- Codul civil, art. 396–403 (divorțul și copiii) și art. 483–508 (autoritatea părintească)
- Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 104–105 (delegarea temporară a autorității părintești)
- Consiliul Superior al Magistraturii, rapoartele privind starea justiției (dosare nou intrate, divorț)
- Institutul Național de Statistică, divorțuri după numărul copiilor minori (TEMPO, POP212E)
- Claessens, E., Mortelmans, D. (2025), „Joint Physical Custody in Europe: A Comparative Exploration”, European Journal of Population 41:8 (date EU-SILC 2021)
- Hotărârea Guvernului 1.217/2023 privind circumscripțiile judecătoriilor