Pitești, 1969–1976 · probele de accelerare ale revistelor
Dacia 1300 și cele 16,5 secunde din ghidul tehnic
Ghidul tehnic al Daciei 1300, apărut în 1975, dădea 16,5 secunde de la 0 la 100 km/h. Revistele din Germania de Est, Polonia și Cehoslovacia care au testat mașina între 1973 și 1976 au cronometrat între 17,9 și 19,5 secunde. Pe baza datelor motorului și a vitezei maxime măsurate, modelul dă 18,2 secunde până la 100 km/h, cu turațiile cele mai bune și schimbări de treaptă de 0,4 s. Încercați să vă apropiați de timpii din teste.
Pentru timpul de referință, mașina pleacă la 3000 rot/min, iar treptele se schimbă la 5900 rot/min, în 0,4 s fiecare. Declarația de omologare FIA dă 5.500 rot/min ca turație maximă.
Ce dădea ghidul tehnic
În 1969, uzina din Colibași, lângă Pitești, a început să fabrice Dacia 1300, o versiune a modelului Renault 12 produsă sub licență. Ghidul tehnic al mașinii, scris de A. Brebenel, C. Mondiru și I. Fărcașu și apărut în 1975 la Editura Tehnică, dă un motor de 1.289 cm³, cu 54 CP DIN la 5.250 rot/min și un cuplu maxim de 9,6 kgf·m la 3.000 rot/min, și o cutie cu patru trepte.
Cu două persoane la bord și rezervorul plin, ghidul indica 16,5 secunde de la 0 la 100 km/h, 11,3 secunde de la 0 la 80 km/h și o viteză maximă de 145 km/h. Curba puterii desenată în același ghid urcă însă peste valoarea nominală, până la circa 58 CP.
Ce au cronometrat revistele
În 1973, revista est-germană Kraftfahrzeugtechnik (KFT) a testat Dacia în februarie și în iunie, iar institutul de încercări KTA din Dresda a testat-o separat, cu o sarcină suplimentară de 150 kg; fără sarcină, mașina cântărea 935 kg. Revista poloneză Motor a testat-o în același an, cu două persoane la bord, iar cehoslovaca Svět motorů în 1976. Timpii până la 100 km/h: KFT 6/1973: 18,0 s; KTA Dresden 1973: 17,9 s; KFT 2/1973: 18,6 s; Motor 44/1973: 18,5 s; Svět motorů 34/1976: 19,5 s.
Vitezele maxime măsurate: 142,8 km/h la KFT în iunie și 137 în februarie, 142 la KTA, 139,1 la Motor și 132,6 la Svět motorů. Niciun test n-a coborât sub 17,9 secunde.
Ce estimează modelul
Cu o masă proprie de 935 kg, încă 150 kg la bord și motorul de 54 CP, modelul reproduce viteza maximă măsurată de 142 km/h la un CdA de 0,80 m². CdA e produsul dintre coeficientul de rezistență aerodinamică și suprafața frontală. O verificare grosieră, din coeficientul de 0,452 dat pentru Dacia în cartea de dinamica autovehiculelor a lui T. Macarie și din ecartamentul și înălțimea mașinii, dă 0,85 m².
Cu această valoare, cel mai bun timp cu schimbări de 0,4 s vine dintr-o plecare la 3000 rot/min și schimbări la 5900 rot/min: 18,2 secunde până la 100 km/h și 11,6 până la 80. Cu schimbări de 0,3 s, modelul ajunge la 18,0 secunde. Testele KTA și KFT, cu 17,9 și 18,0 secunde, sunt deci chiar la marginea a ceea ce poate face o mașină de 54 CP. Cu o plecare mai lină și schimbări mai lente, ca în oraș, timpul până la 100 km/h e de 21,0 s.
De unde ar veni 16,5 secunde
Ca să coboare la 16,5 secunde cu două persoane la bord, adică circa 1.050 kg, modelul cere un motor cu circa 5% mai puternic pe toată curba, deci cu o putere maximă de vreo 57 CP. Același motor ar da o viteză maximă de circa 145 km/h, apropiată de cea din ghid. Valorile din ghid se potrivesc mai bine cu o putere peste cei 54 CP DIN consemnați în același ghid; la 54 CP, modelul dă o accelerare mai lentă și o viteză maximă mai mică. E un scenariu posibil, nu o măsurătoare.
Testul din 1976 a cronometrat și accelerarea de la 40 la 80 km/h fără schimbarea treptei. În treapta a III-a, modelul dă 9,3 s, față de 10,3 s în test; în treapta a IV-a, 14,9 s, față de 17,7 s. Mașina testată de Svět motorů, cu 5.000 km la bord, a mers mai încet în acest test decât celelalte; motorul e o explicație posibilă, alături de starea mașinii și de condițiile probei.
Surse și metodă
Modelul calculează forța la roți pornind de la cuplul motorului, rapoartele celor patru trepte, raportul transmisiei finale și un randament presupus de 0,90. Din această forță scade rezistența la rulare, cu un coeficient presupus de 0,015, și rezistența aerului. Curba cuplului trece prin 9,6 kgf·m la 3.000 rot/min și prin cuplul dedus din puterea de 54 CP la 5.250 rot/min; forma ei între ele e o presupunere, iar puterea nu depășește nicăieri 54 CP. Circumferința roții, circa 1,76 m, rezultă din cele circa 3.700 rot/min la 100 km/h în treapta a IV-a notate de KFT. CdA = 0,80 m² e singura valoare potrivită, sub aceste presupuneri: mașina de 935 kg, cu încă 150 kg la bord, atinge astfel 142 km/h, viteza maximă măsurată la Dresda. La plecare, ambreiajul patinează, iar motorul rămâne la turația aleasă până la cuplarea completă; în timpul schimbării treptei, motorul nu transmite cuplu roților.
- A. Brebenel, C. Mondiru, I. Fărcașu, Autoturismul Dacia 1300, Editura Tehnică, 1975 (reeditare digitală). drive.google.com Motorul, cutia, masa (PDF pp. 10–15); curba motorului, fig. 1.3, și performanțele indicate (PDF p. 16).
- Kraftfahrzeugtechnik 6/1973, p. 188, și 2/1973, p. 58. fahrzeugmuseum-chemnitz.de Măsurătorile redacției și ale KTA Dresda, masa goală, rapoartele cutiei, anvelopele 155 SR 13; 3.700 rot/min la 100 km/h (p. 187); FIA, fișa de omologare 5496: turația maximă 5.500 rot/min.
- Motor 44/1973, „Ocena testowa Motoru: Dacia 1300”. magazynauto.pl Viteza maximă și accelerarea.
- Svět motorů 34/1976, pp. 18–19. aukro.cz Accelerarea de pe loc și reprizele în treptele a III-a și a IV-a; viteza maximă, 132,6 km/h.
- T. Macarie, Automobile. Dinamică, pp. 7–8. pdfcoffee.com Coeficientul aerodinamic 0,452 pentru Dacia 1300.