Dan UngureanuEnglish

Dosarul Dan Ungureanu

Tot ce a susținut Dan Ungureanu, afirmație cu afirmație

Pagina principală spune povestea pe scurt. Aici e tot materialul: fiecare afirmație cu anul, sursa și pagina, lângă criticile primite și verificările noastre. Caută un cuvânt sau alege o temă.

  • El spune ce susține Dan Ungureanu
  • Critică ce i-au reproșat alți cercetători
  • El răspunde cum le-a răspuns
  • Verificare ce arată datele, verificate de noi

Când s-a desprins româna de latină?

Ungureanu mută despărțirea mult mai târziu decât se crede de obicei: după anul 500.

  1. El spune „Masticare” apare cu sensul care contează abia după anul 400 – încă un argument pentru o datare târzie.The Chronology of the Latin Vocabulary in Romanian
  2. El spune În latina medievală, numele punctelor cardinale devin instabile de la loc la loc; mai ales nordul capătă multe nume noi după anul 700.The Names of the Cardinal Points in Late Latin
  3. 2017
    El spune Într-o formulare mai veche, desprinderea românei începea după anul 300; lucrările ulterioare împing despărțirea mai târziu.The Earliest Dialectalization of Latin (2017)
  4. 2023
    El spune Cuvinte din latina târzie și creștină, precum dominica („duminică”) și paganus cu sensul creștin, arată că româna vine dintr-o latină deja evoluată.Istoria limbii române, precuvântare, Revista literară (2023), p. 24
  5. 2024
    El spune Glosele din Reichenau explică cuvinte latinești grele prin cuvinte pe care cititorii le știau. Ele arată, indirect, ce latină se vorbea atunci.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 105–106
  6. 2024
    El spune Din perechile de sinonime latine explicate în glose, româna păstrează sau pierde de obicei același cuvânt ca latina vorbită a glosatorilor.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 105–115
  7. 2024
    El spune Din 66 de perechi, româna are cuvântul târziu în 49 și pe cel clasic în 17 – adică a evoluat la fel ca latina târzie în circa trei sferturi din cazuri.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 112–114
  8. 2024
    El spune Din mai multe scenarii de înlocuire a cuvintelor, estimează separarea protoromânei între 540 și 600, cu o marjă de câteva decenii.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 113–115
  9. 2024
    El spune Dacă latina din Dacia s-ar fi izolat înainte de 250, ar fi trebuit să existe o latină vorbită, neatestată, care să anticipeze cu secole schimbări documentate mult mai târziu.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), p. 115
  10. 2024
    El spune Marile schimbări ale gramaticii romanice – cazurile, pluralul, terminațiile verbelor – au loc între 500 și 600, nu în secolul al II-lea.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 115–116
  11. 2024
    El spune Schimbarea „ke/ki” în „ce/ci”, importantă pentru română, nu e mai veche de anul 500.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 115–116
  12. 2025
    El spune În 2025 continuă datarea unor cuvinte și sensuri precum cognatus, sera, collocare, hostis, fossatum, caballus și tornare.Colocviu, Academia Română (2025)
  13. 2024
    El răspunde Răspunzând recenziei din SCL (2024), precizează: modelul lui cere o latină din secolul al VI-lea, de după 500, nu din secolul al IV-lea.O replică la recenzia lui Cezar Bălășoiu (2024)
  14. 2024
    El răspunde Sistemele de plural din limbile romanice de est și de vest s-au separat după ce s-a destrămat sistemul latin al cazurilor, adică după 500, poate spre 600.O replică la recenzia lui Cezar Bălășoiu (2024)
  15. 2024
    Verificare Dacă fiecare pereche ar fi o aruncare de monedă, 49 din 66 ar fi foarte greu de obținut din întâmplare. Concluzia depinde însă de aceste presupuneri.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), pp. 113–114
  16. 2024
    Verificare Articolul nu arată de ce 50/50 e reperul corect. Dacă reperul urcă la circa 64%, 49 din 66 nu mai e semnificativ.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), p. 114
  17. 2024
    Verificare Cele patru datări publicate nu pot fi refăcute consecvent printr-un singur calcul liniar, nici cu 49/66, nici cu aproximarea de două treimi.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), p. 114
  18. 2024
    Verificare Cele 66 de perechi au fost alese dintr-o colecție de glose mult mai mare și amestecată; ar trebui o regulă clară, repetabilă, de selecție.Glosarul din Reichenau și limba română (2024), p. 107
  19. 2024
    Verificare Într-o verificare preliminară în opt limbi romanice, 205 din 231 de cazuri urmează cuvântul târziu. Limbile nu sunt însă observații independente.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)
  20. 2024
    Verificare Cel puțin trei perechi nu sunt „ori-ori” în română, fiindcă au supraviețuit cuvinte din ambele: oaie/berbec, înjunghia/ucide, agru/câmp.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)
  21. 2024
    Verificare În celelalte limbi romanice, perechile de limbi aleg la fel în circa 88% din cazuri (mediana; între 77% și 100%), deci nu pot fi numărate ca martori independenți.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)
  22. 2024
    Verificare Chiar grupate în cinci ramuri mari, limbile romanice păstrează cuvântul târziu în circa 88% din cazuri. E un indiciu provizoriu, nu un reper confirmat.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)
  23. 2024
    Verificare Datarea din 2024 (după 500) e în tensiune cu desprinderea din secolul al IV-lea din 2016. Diferența dintre dialect regional și separare finală trebuie explicată.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)
  24. 2024
    Verificare Inovațiile târzii ale latinei pot arăta cât a durat istoria comună a românei, dar nu spun de unde veneau coloniștii din secolul al II-lea.Glosarul din Reichenau și limba română (2024)

Din ce latină vine româna?

Teza lui: dintr-o latină vorbită în nordul Italiei, dusă apoi spre Balcani.

  1. El spune Zona celor mai multe asemănări e Liguria – vestul Lombardiei – Ladinia, împreună cu regiuni alpine înrudite.Romanian and the Italian dialects II
  2. El spune Latinescul recens însemna „proaspăt, nou”; sensul „rece” apare mai târziu, în nordul lumii romanice.Rece. Etimologia unui cuvînt
  3. El spune Susține că trecerea de la „proaspăt” la „rece” s-a petrecut în nordul Italiei și e comună cu româna.Rece. Etimologia unui cuvînt
  4. 2016
    El spune Româna vine dintr-o latină vorbită care era deja diferită de la regiune la regiune.The Geographic Origin of Romanian (2016), p. 125
  5. 2016
    El spune Cele mai multe asemănări ale românei se strâng într-o zonă mică: vestul Lombardiei, ținutul arpitan și cel vivaro-alpin.The Geographic Origin of Romanian (2016), pp. 125, 130–133
  6. 2016
    El spune Argumentul geografic se sprijină pe mai multe feluri de inovații care se întâlnesc: de sunete, de gramatică, de formare a cuvintelor și de vocabular.The Geographic Origin of Romanian (2016), p. 125
  7. 2016
    El spune Comparația cu nordul Italiei include și răspândirea prefixelor de tipul des-/dis-, nu doar liste de cuvinte care seamănă.The Geographic Origin of Romanian (2016), p. 130
  8. 2016
    El spune Româna vine dintr-o latină din nordul Italiei, vorbită în secolele II–III, cu inovații care lipsesc din latina clasică și din toscană.The Geographic Origin of Romanian (2016), p. 130
  9. 2017
    El spune Româna vine dintr-un dialect latin din vestul Galiei Cisalpine (nord-vestul Italiei), unde se găsesc deja regulile de sunete, cuvintele și formele care duc spre ea.The Earliest Dialectalization of Latin (2017)
  10. 2017
    El spune Încearcă să măsoare cu distanța Levenshtein schimbările de sunet comune românei și lombardei occidentale.The Earliest Dialectalization of Latin (2017)
  11. 2017
    El spune Argumentele de sunet pentru un substrat celtic nu sunt destul de specifice; vocabularul cântărește mai mult.The Earliest Dialectalization of Latin (2017)
  12. 2023
    El spune Trebuie deosebite două lucruri: limba-sursă, o latină nord-italiană deja regională, și drumul ulterior al vorbitorilor ei spre est.Istoria limbii române, precuvântare, Revista literară (2023), p. 24
  13. 2023
    El spune Aproape toată evoluția sunetelor și a gramaticii specifice românei se găsește deja în latina dialectală din nordul Italiei.Istoria limbii române, precuvântare, Revista literară (2023), p. 24
  14. 2025
    El spune Rezumat pentru public în 2025: româna are vocabular latin de după 500 și multe elemente cu loc precis în nordul Italiei.Gazeta de Sud, Craiova (2025)
  15. 2018
    Critică Ioana Vintilă-Rădulescu (2018) consideră că volumul din 2016 nu demonstrează convingător originea nord-italiană.Ioana Vintilă-Rădulescu, recenzie (2018), p. 157
  16. 2018
    Critică Principala obiecție a Ioanei Vintilă-Rădulescu: lipsește comparația care să arate că trăsăturile citate există doar în nordul Italiei sau sunt neobișnuit de dese acolo.Ioana Vintilă-Rădulescu, recenzie (2018), p. 157
  17. 2018
    Critică Vintilă-Rădulescu critică folosirea distanțelor Levenshtein fără o comparație sistematică cu alte graiuri italiene și romanice.Ioana Vintilă-Rădulescu, recenzie (2018), pp. 128–129
  18. 2024
    Critică Rudolf Windisch (2024) e mult mai favorabil: consideră abordarea o metodă acceptabilă pentru a regândi, cu argumente, istoria românei.Rudolf Windisch, recenzie (2024), p. 286
  19. 2024
    Critică Windisch rezumă modelul așa: o latină venită din Italia, plus istoria ulterioară a unei populații romanizate de-a lungul Viei Egnatia.Rudolf Windisch, recenzie (2024), p. 274
  20. 2024
    Critică Dan Alexe critică faptul că argumentul, bazat pe cuvinte și geografie, nu ține suficient seama de trăsăturile gramaticale pe care româna le împarte cu limbile balcanice.Dan Alexe, Cabal in Kabul (2024), 13 Apr 2024
  21. Verificare Cazul „rece” separă o schimbare de sens de forma latină moștenită, dar nu arată singur o sursă nord-italiană fără comparație cu toată lumea romanică.Rece. Etimologia unui cuvînt
  22. 2013
    Verificare Sursele istorice arată coloniști de origini foarte diverse în Dacia romană, nu o populație venită dovedit din vestul Lombardiei.Bryn Mawr Classical Review (2013)
  23. 2016
    Verificare Argumentul geografic are mai multe trepte: trăsătura e reală, e inovație, are o anumită răspândire, e independentă, are o dată, o migrație, o zonă. Primele trepte nu garantează concluzia.The Geographic Origin of Romanian (2016)
  24. 2016
    Verificare Mai multe cuvinte schimbate de aceeași regulă de sunet nu sunt dovezi separate de migrație. Trăsăturile trebuie numărate după schimbarea istorică, nu după cuvânt.The Geographic Origin of Romanian (2016)
  25. 2018
    Verificare Modelul nord-italian cu Via Egnatia nu poate fi prezentat ca fapt stabilit: există o recenzie detaliat critică și una ulterioară favorabilă.Ioana Vintilă-Rădulescu, recenzie (2018)
  26. 2018
    Verificare Obiecția comparației incomplete poate fi testată: un inventar al întregii lumi romanice ar arăta cât de exclusive și cât de dese sunt asemănările nord-italiene.Ioana Vintilă-Rădulescu, recenzie (2018), pp. 157–158
  27. 2024
    Verificare Recenzia favorabilă a lui Windisch e o reacție academică reală; ea stă alături de criticile negative, fără să însemne consens.Rudolf Windisch, recenzie (2024), p. 286
  28. 2024
    Verificare Modelul se schimbă între 2016 și 2024: de la o desprindere în secolul al IV-lea și o sursă precisă a coloniștilor la o formare la sud de Dunăre, pe Via Egnatia. Sursa nord-italiană rămâne.Istoria limbii române (2024), recenzia din 2018, pp. 110–111; recenzia SCL 2024, p. 127
  29. 2025
    Verificare O sinteză recentă despre limbile balcanice plasează romanitatea din estul Balcanilor pe o arie largă; continuitatea la nord sau la sud de Dunăre rămâne disputată, din lipsă de documente.The Balkan Languages, Cambridge (2025)
  30. 2025
    Verificare O clasificare pe 145 de trăsături ale graiurilor romanice de azi nu poate dovedi singură o origine antică: inovațiile de după separare nu spun nimic despre sursa veche.Isogloss (2025)

Avem cuvinte dacice?

Cuvintele moștenite dinaintea latinei sunt puține și greu de pus pe seama dacilor.

  1. El spune Naționalismul comunist a influențat ce explicații ale substratului erau considerate acceptabile.Substratul dacic, ideologia comunistă și metodologia lingvistică
  2. El spune Asemănarea dintre română și albaneză nu spune singură dacă e vorba de substrat, împrumut, cuvânt circulant sau coincidență. Aromâna poate servi drept al treilea martor.Common Lexic in Romanian and Albanian, p. 1
  3. El spune În cazurile grele, când aromâna nu decide, admite coincidența și păstrează etimologiile tradiționale.Common Lexic in Romanian and Albanian, p. 1
  4. 2015
    El spune Cuvintele de substrat nu sunt împrăștiate la întâmplare: se strâng în aceleași câteva domenii de sens.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), pp. 133–143
  5. 2015
    El spune Unele sensuri rămân legate de loc chiar când oamenii de acolo își schimbă limba; de aceea unele cuvinte vechi supraviețuiesc mai des.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), p. 143
  6. 2015
    El spune Alte sensuri se înlocuiesc ușor și primesc mereu sinonime sau împrumuturi.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), pp. 142–143
  7. 2015
    El spune Verbele pentru ce percepi fără să vrei sunt adesea stabile; cele pentru percepția voită, ca „a privi”, se înlocuiesc mai ușor.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), p. 143
  8. 2015
    El spune Franceza și româna au împrumutat în domenii asemănătoare – feudal, social, emoțional –, deși au avut contacte istorice diferite.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), pp. 142–143
  9. 2015
    El spune Unele etimologii de substrat folosite în comparație sunt conjecturi, nu sunt acceptate de toți sau ar putea fi împrumuturi vechi.Loanwords and Substrate in Romance Languages (2015), p. 143
  10. 2017
    El spune Cam o treime dintre cuvintele socotite de substrat au paralele în Italia sau Franța, ceea ce slăbește ideea că ar fi specific dacice.Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. (2017)
  11. 2019
    El spune Faptul că un cuvânt românesc seamănă cu unul albanez nu dovedește automat că e moștenit de la daci, traci sau alt popor balcanic vechi.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  12. 2019
    El spune O bună parte din cuvintele puse de obicei pe seama substratului ar putea avea legături romanice, celtice, alpine sau italice.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  13. 2019
    El spune Când nu poți dovedi limba-sursă, e mai cinstit să spui „substrat” decât „dacic”.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  14. 2019
    El spune În cuvintele analizate nu găsește niciun cuvânt dacic sigur, cu posibila excepție a lui „brusture”, și aceasta discutabilă.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  15. 2019
    El spune Probele de vocabular aduse până acum nu dovedesc convingător că limba dacă a influențat latina din care vine româna.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  16. 2019
    El spune Contactul dintre latină și dacă poate fi plauzibil istoric fără să poată fi dovedit prin etimologiile invocate.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  17. 2019
    El spune Multe cuvinte considerate adesea dacice nu sunt de origine dacică; printre ele se numără „brad”, „buză”, „gușă”, „mânz”, „fluier” și „târg”.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 362
  18. 2019
    Verificare Explicațiile romanice, celtice, germanice sau italice pe care le propune trebuie să treacă aceleași teste de sunet, sens, dată și contact ca explicațiile dacice pe care le critică.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019)
  19. 2019
    Verificare Nici „brusture”, singurul candidat dacic posibil pe care îl admite, nu e dat ca sigur dacic în dicționarele etimologice românești.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), pp. 3
  20. 2019
    Verificare Articolul din 2019 lasă multe întrebări deschise; a-i transforma toate comparațiile în etimologii sigure ar fi o denaturare.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), pp. 1–13
  21. 2019
    Verificare Pentru „îngâna”, explicația lui romanică se potrivește cu Dicționarul etimologic (DER), care propune latinescul gannare/*ingannare, cu urmași în alte limbi romanice.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 7
  22. 2019
    Verificare La „țap”, originea italică pe care o propune se ciocnește de dicționarele românești, care îl dau traco-dac și îl compară cu albaneza. Întrebarea rămâne deschisă.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 12
  23. 2019
    Verificare Explicația lui pentru „traistă” prin greaca medievală are sprijin în DER, care trimite la tagistron și la forme grecești și calabreze înrudite.Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? (2019), p. 12

Când e înrudire și când e întâmplare?

Orice două limbi au cuvinte care seamănă; întrebarea este câte ar apărea din simplă întâmplare.

  1. El spune Lista de cuvinte de bază ar trebui aleasă după stabilitatea măsurată în mai multe familii de limbi, nu preluată mecanic dintr-o listă consacrată.A list of 100 best kept words across linguistic families
  2. El spune Cuvintele expresive, cu sens instabil, lasă mult loc pentru comparații; asemănările dintre dialecte pot fi acolo întâmplătoare.Common Lexic in Romanian and Albanian, p. 1
  3. 2010
    El spune Când compari limbi foarte îndepărtate, trebuie să estimezi explicit cât de des apar asemănări din întâmplare. Altfel nu poți deosebi înrudirea veche de coincidență.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 123
  4. 2010
    El spune Dacă o înrudire foarte veche e reală, asemănările rămase ar trebui să se strângă în sensurile care se schimbă cel mai greu, nu să fie împrăștiate prin vocabular.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 123–130
  5. 2010
    El spune Rădăcinile folosite în comparații îndepărtate ar trebui să treacă filtre stricte: sunete apropiate, sens precis, înlocuire rară și atestare largă în familia reconstruită.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 129–135
  6. 2010
    El spune Doar aproximativ 2–3% dintre rădăcinile reconstruite ar putea fi destul de solide pentru comparații foarte îndepărtate.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 129–135
  7. 2010
    El spune Rădăcinile pronumelor *me- și *ne- sunt stabile, au sens precis și se împrumută rar.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 136
  8. 2010
    El spune Comparațiile între limbi foarte îndepărtate pot deveni ipoteze testabile, nu doar colecții de cuvinte care seamănă.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 123
  9. 2010
    Verificare Metoda lui revine mereu la explicațiile alternative: fixează un reper, caută probe care deosebesc ipotezele și renunță la etichetele mai precise decât permit datele.Long-range comparisons and word roots decay (2010)
  10. 2010
    Verificare Dacă estimarea lui pentru pronumele „noi” se citește ca 15 potriviri din 50, iar șansa întâmplării e 10%, rezultatul ar apărea din noroc cam o dată la 13.500 de încercări.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 131
  11. 2010
    Verificare Pragul de 10% pentru întâmplare nu e calibrat pe pronume. Dacă șansa reală ar fi în jur de 19,5%, rezultatul n-ar mai fi semnificativ.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 131
  12. 2010
    Verificare Ideea că pronumele nu se împrumută niciodată e prea absolută: studiile despre contactul dintre limbi documentează împrumuturi de pronume și chiar de serii întregi.Long-range comparisons and word roots decay (2010), p. 136
  13. 2010
    Verificare Eșantionul pentru „noi” amestecă familii și subgrupuri suprapuse, forme inclusive și exclusive, posesive și terminații de persoană. Nu sunt observații independente.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 132–136
  14. 2010
    Verificare Cea mai solidă idee din articolul din 2010 e că asemănările ar trebui să se strângă în sensuri dovedite separat ca stabile. Îi lipsește însă un calcul explicit al întâmplării.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 123–125
  15. 2010
    Verificare Regula că puținele asemănări împrăștiate dovedesc lipsa înrudirii e prea categorică: lipsa probelor nu dovedește că înrudirea nu există.Long-range comparisons and word roots decay (2010), pp. 131–132
  16. 2018
    Verificare O versiune mai riguroasă ar testa corespondențele de sunete care se repetă, comparându-le cu amestecări aleatorii, în loc să puncteze separat cuvinte care seamănă.Journal of Language Evolution (2018)
  17. 2026
    Verificare Unele consoane, între care nazalele, sunt frecvente în pronume în toată lumea și pot fi răspândite regional fără vreo înrudire îndepărtată.WALS, capitolul 136

Există o familie altaică?

Ungureanu a trecut de la acceptarea unei înrudiri foarte vechi la respingerea familiei altaice.

  1. El spune Comparând vocabularul de bază, turcica, mongola și manciuriana nu formează o singură familie altaică.There is no Altaic linguistic family
  2. Verificare Respingerea familiei altaice contrazice concluzia lui din 2010, favorabilă unei înrudiri indo-europene–uralice–altaice. E o schimbare de părere, nu un consens al domeniului.There is no Altaic linguistic family, p. 130
  3. Verificare La o șansă de 1% și cuvinte independente, 22 de potriviri din 600 sunt prea multe pentru întâmplare. Calculul nu susține ideea că numărul ar fi banal.There is no Altaic linguistic family
  4. Verificare În ciuda titlului categoric, textul despre altaică nu pretinde că exclude orice înrudire; lasă deschisă o relație foarte veche.There is no Altaic linguistic family
  5. Verificare Critica lui surprinde un mecanism real: cu cât accepți mai multe sinonime și sensuri apropiate, cu atât ai mai multe ocazii pentru potriviri accidentale.There is no Altaic linguistic family
  6. 2011
    Verificare Dacă șansa întâmplării e 2,5%, 22 de potriviri din 600 sunt la limita semnificației; la 3%, pot fi pură întâmplare. Reperul ales schimbă concluzia.Relațiile lexicale… (2011), verificat cu: Recenzie în Revue roumaine de linguistique (2013), pp. 76–77
  7. 2021
    Verificare Studiile statistice recente despre altaică („transeurasiatică”) nu ajung la un verdict comun. Unele găsesc semnale, dar contactul dintre limbi rămâne o explicație posibilă.Diachronica (2021)
  8. 2021
    Verificare Un studiu din Nature (2021) susține o origine transeurasiatică comună, pe 3.193 de seturi de cuvinte înrudite, 254 de sensuri și 98 de limbi. Chestiunea rămâne disputată.Robbeets et al., Nature (2021)
  9. 2022
    Verificare Un preprint din 2022 al lui Tian și colaboratorilor contestă bazele lingvistice, genetice și arheologice ale studiului din 2021. Este o critică, nu un verdict colectiv.Tian et al., bioRxiv (2022)

Cât de sigure sunt limbile reconstruite?

Două echipe care reconstruiesc aceeași limbă-mamă pot ajunge la rezultate foarte diferite.

  1. El spune Dicționarele comparative publicate ar trebui ele însele verificate statistic, ca să vezi cât de fiabile sunt.Nilo-Saharan: a statistical assessment
  2. 2014
    El spune Metodele nescrise din cinci dicționare etimologice pot fi formulate ca proceduri și aplicate altor date, ca să poată fi verificate.Reconstructing Languages (2014)
  3. 2014
    El spune Între două limbi luate la întâmplare apar cam 1–4% potriviri de vocabular din simplu zgomot, și mai multe dacă accepți sensuri mai largi.Reconstructing Languages (2014)
  4. 2014
    El spune Reconstrucția limbilor e expusă unor capcane ale minții: vezi tipare unde nu sunt și îți alegi ținta după rezultat.Reconstructing Languages (2014)
  5. 2024
    Critică Alexandru Nicolae critică faptul că unele reconstrucții nu pot fi verificate prin metoda comparativ-istorică și că perioadele fără documente sunt descrise cu prea multă precizie.Interviu cu Alexandru Nicolae, HotNews (2024)
  6. 2024
    El răspunde În „Istodor”, Ungureanu apără o reconstrucție aproximativă a protoromânei, dar admite că reconstituirile foarte exacte ale unei perioade fără documente riscă să devină imaginare.Istodor (2024)
  7. Verificare Textul despre nilo-saharian arată o problemă reală: rădăcinile scurte și sensurile largi oferă multe ocazii pentru asemănări accidentale.Nilo-Saharan: a statistical assessment
  8. Verificare Cu o șansă de 1 la 60, probabilitatea exactă de cel puțin o potrivire în 13 încercări e de circa 19,6%, nu 21,7%, cât dă simpla înmulțire.Nilo-Saharan: a statistical assessment
  9. Verificare Contribuția cea mai puternică e compararea reconstrucțiilor independente: rezultate foarte diferite pentru aceeași familie arată cât depinde strămoșul reconstruit de metodă.Nilo-Saharan: a statistical assessment
  10. Verificare Critica alegerii regulilor după ce vezi rezultatele poate deveni un test: fixezi dinainte regulile schimbărilor de sens și le verifici pe date păstrate deoparte.Nilo-Saharan: a statistical assessment
  11. 2026
    Verificare Roger Blench (2026) descrie diferențe mari între reconstrucțiile nilo-sahariene ale lui Bender și Ehret, inclusiv în structura familiei și numărul formelor reconstruite.Roger Blench, Arguments for the Coherence of Nilo-Saharan (2026), pp. 202–204
  12. 2026
    Verificare Dezacordul dintre Bender și Ehret nu dovedește singur că familia nilo-sahariană nu există. Blench o susține în 2026 și cu alte tipuri de probe.Roger Blench, Arguments for the Coherence of Nilo-Saharan (2026)

Ce spune de fapt documentul?

Înainte de interpretare, verifici hârtia, filigranul și lectura manuscrisului.

  1. El spune Afișul mult distribuit despre vânzarea unor robi romi e un fals, nu un anunț autentic.A forged poster about the sale of Gypsy slaves
  2. El spune Pe argumente tipologice, susține că monedele atribuite lui Sponsianus sunt false. E poziția lui, nu un verdict acceptat de toți.The Sponsianus coins is still false
  3. El spune „Rumeni”, citit ca primă atestare a numelui de români, e o greșeală modernă de transcriere: manuscrisul ar avea „cumeni”, adică cumani.Prima atestare a românilor sub numele de români
  4. El spune Contextul susține „cumeni”: pasajul ar descrie două popoare și păgâni, iar copiile paralele nu păstrează un „rumeni” stabil.Prima atestare a românilor sub numele de români
  5. 2003
    El spune Codexul Rohonczi nu e din secolele XI–XII: filigranul hârtiei e din nordul Italiei, cam 1529–1540.„Nu trageți în ambulanță”, Observator cultural (2003), 6 May 2003
  6. 2003
    El spune Manuscrisul lipsește din cataloage până la donația din 1838, încă o problemă privind proveniența lui.„Nu trageți în ambulanță”, Observator cultural (2003)
  7. 2015
    El spune Circa treizeci de nume românești de râuri ar avea origine cumană sau turcică veche; argumentul se sprijină pe sens, nu doar pe sunet.Turkic Hydronyms in Romania (2015)
  8. 2024
    El spune O hartă care înfățișează un trecut imaginat poate fi luată drept document din acel trecut – o eroare clasică în citirea surselor.History as gesunkenes Kulturgut (2024)
  9. Verificare Un fir care revine în lucrările lui: obiectele istorice care atrag politic sau emoțional sunt verificate întâi tehnic, apoi interpretate.A forged poster about the sale of Gypsy slaves

Ce schimbă o societate?

Eseurile lui despre mentalități, școală, biserică și tehnologie.

  1. 2017
    El spune Sondajele de încredere în instituții spun mai mult ca tendință în timp decât ca un clasament al unor instituții foarte diferite.Biserica ortodoxă română: trei decenii de statistici, Vatra (2017)
  2. 2017
    El spune Schimbările din instituții se urmăresc mai bine prin statistici pe termen lung decât prin șirul știrilor.Biserica ortodoxă română: trei decenii de statistici, Vatra (2017)
  3. 2021
    El spune Drumurile, infrastructura și presa schimbă mentalitățile chiar când oamenii rămân pe loc.Marginalia la Florian Znaniecki, Vatra (2021), 1 Sep 2021
  4. 2022
    El spune Revistele culturale rămân utile pentru a descoperi și a alege ce merită citit, într-o piață fărâmițată, și după mutarea online.Internetul nu iubește literatura, Vatra (2022), 24 Feb 2022
  5. 2022
    El spune Revistele strict literare ar trebui să se deschidă spre dezbateri sociale și culturale mai largi.Internetul nu iubește literatura, Vatra (2022), 24 Feb 2022
  6. 2023
    El spune Urcarea socială prin școală a mers mână în mână cu urbanizarea și cu schimbarea meseriilor.Învățămîntul ca ascensor social, CriticAtac (2023), 24 Apr 2023
  7. 2023
    El spune După 1990, plecarea în străinătate a înlocuit în parte mutarea la oraș, slăbind legătura dintre școală, oraș și ascensiune socială.Învățămîntul ca ascensor social, CriticAtac (2023), 24 Apr 2023
  8. 2024
    El spune Explică dacomania, între altele, prin opoziția dintre cultura scrisă și cultura orală.History as gesunkenes Kulturgut (2024)
  9. 2026
    El spune Tehnologia schimbă felul în care se produce și, odată cu el, structura societății.Tehnologii ale emancipării, Vatra (2026), 16 Jul 2026
  10. 2026
    El spune Tehnologia poate întâi să reducă nevoia de calificare, apoi să ceară calificări noi, precum proiectarea și prelucrarea asistate de calculator.Tehnologii ale emancipării, Vatra (2026), 16 Jul 2026
  11. 2008
    Verificare Slăbiciunea din „Zidul de aer” (2008): „mentalitatea” e tratată ca invizibilă și foarte stabilă, dar multe concluzii nu au indicatori măsurabili și nici condiții în care ar putea fi infirmate.Zidul de aer (2008)
  12. 2008
    Verificare Scorurile românești de individualism citate din Trompenaars variază – 81, 52 și 64 – după întrebare. Nu există un singur scor stabil pentru toată populația.Zidul de aer (2008), verificat cu: ASE București, studiu despre Trompenaars (2013), p. 97
  13. 2008
    Verificare Eticheta „particularist” se potrivește prost cu datele Trompenaars citate: 88, 68 și 44 la trei teste de universalism.Zidul de aer (2008), verificat cu: ASE București, studiu despre Trompenaars (2013), pp. 97–98
  14. 2008
    Verificare Modelele culturale diferite descriu România diferit; scorurile Hofstede și cele Trompenaars nu sunt măsurători interschimbabile.Zidul de aer (2008), verificat cu: Cross-cultural management, ResearchGate
  15. 2014
    Verificare O medie la nivel de țară nu descrie automat o persoană sau o firmă. Saltul de la un nivel la altul riscă eroarea ecologică.Organization Studies (2014)
  16. 2023
    Verificare Eseul despre școală (2023) cere ca reformele să fie evaluate după aplicare: au produs efectul dorit? Ce efecte nedorite au avut?Învățămîntul ca ascensor social, CriticAtac (2023)
  17. 2024
    Verificare Articolul din 2024 arată că n-a renunțat la „mentalități”: opoziția oral/scris rămâne alături de explicațiile prin mecanisme, indicatori și efecte în lanț.History as gesunkenes Kulturgut (2024)
  18. 2026
    Verificare Intuiția că încrederea în unele instituții e scăzută se potrivește cu datele OECD. Datele nu dovedesc însă explicația printr-o mentalitate neschimbată de secole.OECD Trust Survey
  19. 2026
    Verificare Într-un sondaj din aprilie 2026, românii susțin deopotrivă descurcatul pe cont propriu și binele comun, libertatea și ordinea. Procentele de ansamblu nu descriu fiecare respondent.Barometrul INSCOP, aprilie 2026
  20. 2026
    Verificare În textele mai noi cresc explicațiile prin infrastructură, urbanizare, migrație, stimulente și efecte în lanț. Ele se adaugă vorbelor despre mentalități, fără să le înlocuiască.Marginalia la Florian Znaniecki, Vatra (2021)
  21. 2026
    Verificare Diagnosticul lui despre dezavantajul școlar de la sat e susținut, în linii mari, de datele OECD; asta nu confirmă automat toate explicațiile lui.OECD Economic Surveys: Romania
  22. 2026
    Verificare Eseul despre tehnologie (2026) avertizează că regulile bazate pe indicatori indirecți pot produce chiar tiparul pe care îl folosesc apoi drept dovadă.Tehnologii ale emancipării, Vatra (2026)

Cum le răspunde criticilor?

În replicile sale din 2024, le cere criticilor să ofere exemple precise.

  1. 2024
    El răspunde Le cere criticilor să arate date concrete pe care le consideră greșite, nu doar reproșuri generale de metodă sau competență.Peer review și mentalitatea dîmbovițeană, Contributors (2024), 19 Nov 2024
  2. 2024
    El răspunde Răspunde criticilor despre bibliografie spunând că o parte din tradiția românească de istorie a limbii s-a format sub constrângerile ideologice comuniste.Peer review și mentalitatea dîmbovițeană, Contributors (2024)
  3. 2024
    El răspunde În „Istodor”, cere puncte verificabile: cuvinte datate, inscripții, forme din atlase, pagini precise.Istodor (2024)

Două idei, pe larg

Cum verifici dacă o reformă a mers?

În afara lingvisticii, Ungureanu aplică aceeași exigență instituțiilor. Într-un eseu din 2023 despre școală, propune un ciclu simplu:

  1. Numește ce nu mergeCe problemă concretă vrei să rezolvi? De pildă: copiii de la sat termină școala cu mult mai puține șanse.
  2. Schimbă regulaReforma propriu-zisă: o lege, un program, un examen nou.
  3. Verifică dupăPeste câțiva ani, te întorci la problema de la pasul 1. S-a rezolvat? Ce efecte nedorite a avut schimbarea?

↺ Dacă nu, înapoi la pasul 1.

Tot acolo explică de ce școala nu mai urcă oamenii social ca înainte: după 1990, emigrarea a înlocuit în parte mutarea la oraș. Datele OECD recente susțin, în linii mari, diagnosticul lui despre dezavantajul școlilor de la sat. Sursa: „Învățămîntul ca ascensor social – experiența unui profesor”, CriticAtac, 24 aprilie 2023.

Două reconstrucții ale aceleiași familii de limbi

Ungureanu cere ca reconstrucțiile lingvistice să fie verificate ca orice rezultat științific. Exemplul lui: familia nilo-sahariană din Africa, reconstruită de Lionel Bender și de Christopher Ehret. Au lucrat, în mare, pe același material și au ajuns în locuri foarte diferite:

AspectBender (1997–2000)Ehret (2001)
Ce limbi intră în familiecirca 12 ramuri, inclusiv kadu (chabu exclus ulterior)fără kadu și fără chabu
Forma arboreluiprudentă, cu ramuri paralelestrict în perechi
Cuvinte reconstruite173 pentru proto-nilo-saharianăpeste 1.600
Corespondențe de sunetefolosite puținfolosite mult
Justificarea ramurilorpe larglipsește
Lucrările anterioarediscutate pe largselectiv
Sensuri admise la comparațielargi, cu rădăcini scurtefoarte largi, cu rădăcini scurte

O diferență de aproape zece ori în numărul de cuvinte nu arată care reconstrucție e corectă. Arată că metoda lasă mult loc de alegere, iar Ungureanu cere să fie măsurat. Rădăcinile scurte și sensurile largi sunt exact condițiile în care apar potriviri întâmplătoare. Comparația: Roger Blench (2026); ultimul rând, după critica lui Ungureanu.

Ce a scris și când

Cărțile, articolele și eseurile folosite în dosar, în ordine.

  1. 1999
    Originile grecești ale culturii europene carte

    Carte despre originile grecești ale culturii europene.

  2. 2002
    Originea limbajului și primul om carte

    Carte despre originea limbajului și despre primii oameni.

  3. 2008
    Zidul de aer. Tratat despre mentalități carte

    Tratat despre mentalități: cum se împacă regulile scrise ale instituțiilor cu felul în care se trăiește de fapt.

  4. 2010
    Long-range comparisons and word roots decay articol

    Întreabă explicit câte asemănări între limbi ar apărea din întâmplare și care cuvinte rezistă cel mai bine.

  5. 2011
    Relațiile lexicale între indo-europeană și familiile uralică și altaică carte

    Carte despre ipoteza nostratică, cu filtre mai stricte pentru rădăcinile comparate.

  6. 2014
    Reconstructing Languages carte

    Carte care pune la încercare chiar metodele de reconstrucție a limbilor, căutând zgomotul și capcanele minții.

  7. 2015
    Loanwords and Substrate in Romance Languages articol

    Compară cuvintele de substrat și împrumuturile în mai multe limbi romanice: unele sensuri rezistă, altele se înlocuiesc ușor.

  8. 2016
    Româna și dialectele italiene; The Geographic Origin of Romanian carte

    Teza centrală apare: româna vine dintr-o latină din nordul Italiei.

  9. 2017
    The Earliest Dialectalization of Latin; Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. articol

    Susține că latina se împărțise devreme în dialecte și că un cuvânt de substrat nu e automat dacic.

  10. 2019
    Cît din substratul lexical al limbii române e dacic? articol

    Ia cuvânt cu cuvânt vocabularul socotit dacic și nu găsește aproape niciun cuvânt dacic sigur.

  11. 2021
    Marginalia la Florian Znaniecki eseu

    Eseu despre cum drumurile, presa și televiziunea schimbă felul de a gândi al oamenilor, chiar dacă aceștia rămân pe loc.

  12. 2023
    Precuvântarea la „Istoria limbii române” și eseul despre școală eseu

    Desparte limba-sursă nord-italiană de drumul ulterior spre Balcani; separat, cere ca reformele școlare să fie evaluate după aplicare.

  13. 2024
    Istoria limbii române carte

    Versiunea matură a tezei: latină din nordul Italiei, formată apoi în Balcani, pe Via Egnatia. Criticii sunt împărțiți.

  14. 2024
    Glosarul din Reichenau și limba română articol

    Numără cuvinte din glosele medievale și propune pentru despărțirea românei circa 540–600, o datare aproximativă a modelului său.

  15. 2024
    Replicile către critici articol

    Precizează că modelul lui cere o latină de după 500 și admite că perioadele fără documente nu pot fi reconstituite exact.

  16. 2024
    History as gesunkenes Kulturgut articol

    Despre pseudoistorie și dacomanie, explicate prin opoziția dintre cultura scrisă și cea orală.

  17. 2025
    Când și unde apare limba română? conferință

    Conferință la Craiova care leagă datarea de după 500 de urmele nord-italiene din vocabular.

  18. 2026
    Tehnologii ale emancipării. Tehnologii ale reacțiunii eseu

    Eseu despre cum tehnologia schimbă munca și societatea, și despre regulile care își produc singure dovezile.

← Înapoi la pagina principală