Marius Comper

Biofizică · două studii publicate

De ce durerea de la înghețată apare în frunte

Mănânci repede o înghețată și, câteva secunde mai târziu, te poate durea fruntea. Frigul atinge cerul gurii și partea din spate a gâtului. Într-un studiu pe 145 de elevi, durerea a apărut de 2,2 ori mai des în grupul care a mâncat înghețata în mai puțin de 5 secunde decât în grupul cu ritm mai lent, de peste 30 de secunde.

Mecanismul exact al durerii nu este pe deplin cunoscut. Într-un alt studiu, ecografia Doppler a înregistrat creșteri mai mari ale vitezei sângelui în arterele cerebrale la participanții cu durere de cap. Autorii propun implicarea unui reflex nervos; studiul nu a urmărit direct întregul traseu de la frig la durerea simțită în frunte.

Comparație directă, din același studiu

12,5%prudent · peste 30 de secunde
27,4%rapid · sub 5 secunde
2,2×riscul relativ
prudent 12,5% rapid 27,4%

Barele sunt proporționale cu procentele publicate. Kaczorowski & Kaczorowski, BMJ, 2002. 145 de elevi, 100 ml de înghețată pentru fiecare.

2,2×risc relativ, ritm rapid față de prudent
20 seclatența mediană până la durere
12 secdurata mediană a durerii

Ce poți controla

Mâncatul rapid a crescut riscul durerii de cap

În studiul ICE-H, 145 de elevi de gimnaziu (vârstă medie 12,7 ani) au primit fiecare aceeași porție: 100 ml de înghețată. Singura variabilă testată a fost timpul de consum: un grup a mâncat-o în peste 30 de secunde, celălalt în mai puțin de 5 secunde.

Incidența durerii de cap, pe grup
GrupParticipanțiCu durere de capIncidență
prudent (>30 s)72912,5%
rapid (<5 s)732027,4%

Riscul relativ calculat pe baza acestor valori este 2,19, publicat ca 2,2 (interval de încredere 95%: 1,03–4,94). Numărul necesar pentru un caz suplimentar este 6,71: la fiecare șapte persoane, aproximativ, care trec de la ritm prudent la ritm rapid, una va avea o durere de cap în plus. Dintre cele 29 de dureri de cap raportate în total, 17 (58,6%) au durat sub 10 secunde.

Ce se întâmplă în arteră

Ce a măsurat studiul Doppler

Într-un al doilea studiu, 77 de adulți sănătoși au băut 200 ml de apă la 22 ± 2°C și, după cinci minute, 200 ml de apă cu gheață (0°C), cât mai repede posibil. Un ecograf Doppler transcranian le măsura viteza fluxului de sânge în ambele artere cerebrale medii. La 39 din cei 77 de participanți (50,6%), stimulul rece a provocat o durere de cap tipică: pe ambele părți ale capului, cu senzație de înțepătură.

Durerea nu a apărut imediat: latența mediană a fost de 20 de secunde, iar durata mediană a fost de 12 secunde. Stimulul rece a fost identic pentru toți participanții. Ce a diferit a fost cât de puternic a reacționat vasul de sânge, măsurat prin viteza fluxului.

Creșterea vitezei fluxului sangvin, pe grup

4,6%fără durere de cap
9,3%cu durere de cap
fără durere 4,6% cu durere 9,3%

Barele sunt proporționale cu procentele publicate (p=0,003). Hensel et al., Frontiers in Neurology, 2019.

La cei care au avut și lăcrimare (19 din 39, adică 48,7%), creșterea fluxului a fost și mai mare: 12,8% față de 5,9% la cei fără lăcrimare (p=0,006). La un sfert dintre cei cu durere (10 din 39, 25,6%), o a doua durere de cap a urmat la scurt timp după ce prima s-a stins, cu o latență de 12 secunde (interval 3–26 de secunde).

De ce simți durerea în frunte

Cum ar putea apărea durerea în frunte

Fenomenul are un precedent cunoscut. La un infarct, durerea poate apărea în brațul stâng, fiindcă nervii inimii și cei ai brațului trimit semnale către aceiași neuroni din măduva spinării: creierul primește un semnal comun și îl plasează greșit. Medicii numesc acest tipar durere referită.

În cazul înghețatei, autorii studiului Doppler propun implicarea trigemenului și a circuitelor nervoase care pot reduce rezistența vaselor cerebrale. Receptorii de frig din gură și gât pot activa trigemenul și alți nervi. Cele două studii nu au măsurat direct convergența semnalelor nervoase care ar putea explica de ce durerea este simțită în frunte.

Autorii descriu un posibil „reflex trigeminal-parasimpatic vasodilatator”. Ecografia a măsurat viteza sângelui în artere; volumul de sânge care le traversează nu a fost măsurat. Rezultatele sugerează implicarea unor mecanisme nervoase și vasculare, iar rolul exact al acestora rămâne neclar.

Limite

Ce nu acoperă cele două studii

  • Eșantioanele sunt mici pentru standardele epidemiologice: 145 de elevi într-un studiu, 77 de adulți în celălalt. Intervalul de încredere al riscului relativ (1,03–4,94) este larg.
  • Studiul ICE-H a folosit elevi de gimnaziu și înghețată. Studiul cu Doppler a folosit adulți și apă cu gheață. Populațiile și stimulii celor două studii diferă, deși mecanismul descris este același.
  • Niciunul dintre cele două studii nu a măsurat direct convergența trigeminală. Ea este modelul acceptat în literatura de neurologie, nu o observație făcută în aceste două experimente.
  • Durerea a fost raportată de participanți în ambele studii, nu confirmată printr-un marker obiectiv separat.

Surse

Studiile citate

  • Kaczorowski M, Kaczorowski J. „Ice cream evoked headaches (ICE-H) study: randomised trial of accelerated versus cautious ice cream eating regimen.” BMJ, 2002. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC139031
  • Hensel O, Burow P, Mages S, Wienke A, Kraya T, Zierz S. „Increased Blood Flow Velocity in Middle Cerebral Artery and Headache Upon Ingestion of Ice Water.” Frontiers in Neurology, 2019. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6611440