Marius Comper

Biofizică · două studii publicate

De ce durerea de la înghețată apare în frunte

Mănânci repede o lingură de înghețată. Câteva secunde mai târziu, o durere ascuțită îți traversează fruntea, deși frigul a fost pe limbă. E un reflex real, testat într-un studiu clinic: cine mănâncă înghețata în mai puțin de 5 secunde are această durere de 2,2 ori mai des decât cine o mănâncă în peste 30 de secunde.

Motivul e un reflex din creier. Frigul de pe limbă declanșează, brusc, un aflux mai mare de sânge într-o arteră cerebrală, iar un singur nerv duce semnale și de la limbă, și de la acea arteră. Creierul le amestecă și pune durerea în frunte.

Comparație directă, din același studiu

12,5%prudent · peste 30 de secunde
27,4%rapid · sub 5 secunde
2,2×riscul relativ
prudent 12,5% rapid 27,4%

Barele sunt proporționale cu procentele publicate. Kaczorowski & Kaczorowski, BMJ, 2002. 145 de elevi, 100 ml de înghețată pentru fiecare.

2,2×risc relativ, ritm rapid față de prudent
20 seclatența mediană până la durere
12 secdurata mediană a durerii

Ce poți controla

Mâncatul rapid a crescut riscul durerii de cap

În studiul ICE-H, 145 de elevi de gimnaziu (vârstă medie 12,7 ani) au primit fiecare aceeași porție: 100 ml de înghețată. Singura variabilă testată a fost timpul de consum: un grup a mâncat-o în peste 30 de secunde, celălalt în mai puțin de 5 secunde.

Incidența durerii de cap, pe grup
GrupParticipanțiCu durere de capIncidență
prudent (>30 s)72912,5%
rapid (<5 s)732027,4%

Riscul relativ calculat din aceste cifre este 2,19, publicat ca 2,2 (interval de încredere 95%: 1,03–4,94). Numărul necesar pentru un caz suplimentar este 6,71: la fiecare șapte persoane, aproximativ, care trec de la ritm prudent la ritm rapid, una va avea o durere de cap în plus. Dintre cele 29 de dureri de cap raportate în total, 17 (58,6%) au durat sub 10 secunde.

Ce se întâmplă în arteră

Cu cât reflexul e mai puternic, cu atât e mai probabilă durerea

Într-un al doilea studiu, 77 de adulți sănătoși au băut 200 ml de apă cu gheață (0°C) printr-un pai apăsat pe cerul gurii, în timp ce un ecograf Doppler transcranian le măsura, secundă cu secundă, viteza fluxului de sânge în ambele artere cerebrale medii. La 39 din cei 77 de participanți (50,6%), stimulul rece a provocat o durere de cap tipică: pe ambele părți ale capului, cu senzație de înțepătură.

Durerea nu a apărut imediat: latența mediană a fost de 20 de secunde, iar durata mediană a fost de 12 secunde. Stimulul rece a fost identic pentru toți participanții. Ce a diferit a fost cât de puternic a reacționat vasul de sânge, măsurat prin viteza fluxului.

Creșterea vitezei fluxului sangvin, pe grup

4,6%fără durere de cap
9,3%cu durere de cap
fără durere 4,6% cu durere 9,3%

Barele sunt proporționale cu procentele publicate (p=0,003). Hensel et al., Frontiers in Neurology, 2019.

La cei care au avut și lăcrimare (19 din 39, adică 48,7%), creșterea fluxului a fost și mai mare: 12,8% față de 5,9% la cei fără lăcrimare (p=0,006). La un sfert dintre cei cu durere (10 din 39, 25,6%), o a doua durere de cap a urmat la scurt timp după ce prima s-a stins, cu o latență de 12 secunde (interval 3–26 de secunde).

De ce simți durerea în frunte

Un singur nerv leagă cerul gurii de vasele din creier

Fenomenul are un precedent cunoscut. La un infarct, durerea poate apărea în brațul stâng, fiindcă nervii inimii și cei ai brațului trimit semnale către aceiași neuroni din măduva spinării: creierul primește un semnal comun și îl plasează greșit. Medicii numesc acest tipar durere referită.

Ceva similar se întâmplă cu înghețata. Cerul gurii și vasele de sânge din creier sunt deservite de același nerv, numit trigemen. Fibrele care simt frigul pe cerul gurii și fibrele care simt întinderea arterei cerebrale ajung la aceiași neuroni, într-un punct din trunchiul cerebral. Creierul primește un singur semnal amestecat și îl plasează unde așteaptă, de obicei, vești de la acele fibre: fruntea și tâmplele.

Autorii studiului cu Doppler transcranian numesc acest tipar „reflex trigeminal-parasimpatic vasodilatator”, același circuit suspectat și în alte dureri de cap vasculare. Frigul de pe limbă rămâne pe limbă. Ceea ce călătorește mai departe, spre frunte, e doar semnalul nervos care se confundă pe drum.

Limite

Ce nu acoperă cele două studii

  • Eșantioanele sunt mici pentru standardele epidemiologice: 145 de elevi într-un studiu, 77 de adulți în celălalt. Intervalul de încredere al riscului relativ (1,03–4,94) este larg.
  • Studiul ICE-H a folosit elevi de gimnaziu și înghețată. Studiul cu Doppler a folosit adulți și apă cu gheață. Populațiile și stimulii celor două studii diferă, deși mecanismul descris este același.
  • Niciunul dintre cele două studii nu a măsurat direct convergența trigeminală. Ea este modelul acceptat în literatura de neurologie, nu o observație făcută în aceste două experimente.
  • Durerea a fost raportată de participanți în ambele studii, nu confirmată printr-un marker obiectiv separat.

Surse

Studiile citate

  • Kaczorowski M, Kaczorowski J. „Ice cream evoked headaches (ICE-H) study: randomised trial of accelerated versus cautious ice cream eating regimen.” BMJ, 2002. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC139031
  • Hensel O, Burow P, Mages S, Wienke A, Kraya T, Zierz S. „Increased Blood Flow Velocity in Middle Cerebral Artery and Headache Upon Ingestion of Ice Water.” Frontiers in Neurology, 2019. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6611440