Caniculă și mortalitate · 42 de județe · 2015–2026
Canicula din iulie 2024: peste 2.500 de decese peste normal în două săptămâni, față de nouă morți raportate ca hipertermie
Între 8 și 21 iulie 2024, în cele mai fierbinți două săptămâni din vara lui 2024, cu cod roșu de caniculă între 13 și 18 iulie, în România au murit 11.486 de oameni. Dacă săptămânile acelea ar fi fost obișnuite pentru anul 2024, ar fi murit în jur de 8.200. Diferența e de circa 3.300 de decese, iar după calculul cel mai prudent, de circa 2.550. Decesele au crescut în toate cele 42 de județe, iar în 38 dintre ele, dincolo de variația obișnuită. Ministerul Sănătății a raportat nouă morți prin hipertermie, în 15–19 iulie.
Nu e o singură vară. În fiecare vară din 2015 până în 2025, în săptămânile în care media maximelor dintr-un județ a trecut de 32 de grade, decesele au fost cu 9% până la 21% peste nivelul obișnuit. Mai jos, fiecare județ, vară cu vară.
Decese în săptămâna respectivăNivelul obișnuit (cu marja de variație)Peste nivelul obișnuit
media maximelor, °C<2626–2828–3030–3232–3434–36≥36
Ce a numărat statul și ce arată decesele#
Fiecare pătrățel de mai jos e un deces peste nivelul obișnuit din cele două săptămâni de caniculă: 3.262 în total. În stânga, cele nouă morți pe care Ministerul Sănătății le-a raportat ca hipertermie, între 15 și 19 iulie: patru în Botoșani, două în București, două în Olt, una în Satu Mare.
Sunt două măsuri diferite. Cele nouă sunt morți puse direct pe seama căldurii și cuprind doar cinci zile. Cele 3.300 sunt toate decesele din 8–21 iulie care au depășit nivelul obișnuit, oricare ar fi cauza trecută pe certificat. Căldura ucide mai ales agravând bolile de inimă, de plămâni și de rinichi, iar pe certificat apare boala; căldura apare doar dacă medicul o menționează anume.
Ce s-a întâmplat în județul tău#
Harta arată cu cât au crescut decesele față de nivelul obișnuit în fiecare județ, în cele două săptămâni din iulie 2024. Alege județul din listă sau apasă pe hartă: vezi fiecare vară din 2015 încoace, săptămână cu săptămână, și căldura din fiecare săptămână.
Decese peste nivelul obișnuit, 8–21 iulie 2024sub +20%+20–35%+35–50%+50–65%+65% și peste
România
În toată țara, între 8 și 21 iulie 2024, au murit 11.486 de oameni, față de circa 8.224, cât ar fi murit în mod obișnuit: cu 3.262 mai mulți (+40%).
Toate județele, în tabel
| Județul | Decese 8–21 iulie 2024 | De obicei | Diferența | Media maximelor |
|---|---|---|---|---|
| Brăila | 286 | 152 | +88% | 36,9 °C |
| Tulcea | 169 | 93 | +82% | 34,7 °C |
| Mehedinți | 188 | 109 | +73% | 36,5 °C |
| Olt | 295 | 175 | +69% | 38,0 °C |
| Dâmbovița | 326 | 200 | +63% | 36,2 °C |
| Dolj | 467 | 286 | +63% | 37,9 °C |
| Arad | 306 | 189 | +62% | 36,1 °C |
| Ialomița | 178 | 113 | +58% | 37,2 °C |
| Teleorman | 284 | 181 | +57% | 38,3 °C |
| Timiș | 379 | 245 | +54% | 36,0 °C |
| Galați | 326 | 219 | +49% | 36,7 °C |
| Bihor | 349 | 235 | +49% | 35,1 °C |
| Buzău | 292 | 198 | +47% | 36,2 °C |
| Satu Mare | 199 | 136 | +46% | 33,9 °C |
| Gorj | 193 | 133 | +45% | 35,8 °C |
| Ilfov | 209 | 146 | +43% | 38,4 °C |
| Călărași | 195 | 137 | +42% | 37,9 °C |
| Neamț | 306 | 216 | +42% | 33,2 °C |
| Botoșani | 250 | 177 | +41% | 34,1 °C |
| Prahova | 465 | 331 | +41% | 35,5 °C |
| Vaslui | 238 | 170 | +40% | 35,7 °C |
| Iași | 387 | 283 | +37% | 35,4 °C |
| Vrancea | 199 | 148 | +35% | 35,9 °C |
| Argeș | 324 | 241 | +34% | 35,3 °C |
| Vâlcea | 153 | 115 | +34% | 35,9 °C |
| București | 993 | 748 | +33% | 38,6 °C |
| Hunedoara | 247 | 186 | +33% | 32,8 °C |
| Caraș-Severin | 158 | 120 | +32% | 33,3 °C |
| Constanța | 374 | 290 | +29% | 33,2 °C |
| Cluj | 343 | 266 | +29% | 33,2 °C |
| Sălaj | 119 | 93 | +28% | 33,5 °C |
| Bacău | 339 | 268 | +27% | 34,2 °C |
| Giurgiu | 148 | 118 | +26% | 38,2 °C |
| Suceava | 320 | 255 | +26% | 31,6 °C |
| Brașov | 275 | 222 | +24% | 31,6 °C |
| Maramureș | 223 | 181 | +23% | 30,6 °C |
| Mureș | 284 | 233 | +22% | 33,3 °C |
| Bistrița-Năsăud | 136 | 113 | +21% | 31,4 °C |
| Covasna | 104 | 88 | +18% | 31,8 °C |
| Sibiu | 176 | 151 | +17% | 32,9 °C |
| Alba | 152 | 141 | +8% | 33,1 °C |
| Harghita | 132 | 129 | +3% | 30,3 °C |
Fiecare săptămână fierbinte, din fiecare vară#
Cea mai fierbinte săptămână din datele de după 2015 a fost 8–14 iulie 2024 (media maximelor pe toată țara: 35,6 °C). Dar și în celelalte veri, săptămânile fierbinți au avut mai multe decese decât de obicei. Graficul adună toate săptămânile de vară din toate județele, din 2015 până în iunie 2026, fără cele două săptămâni din iulie 2024, grupate după cât de cald a fost.
Săptămânile în care media maximelor a rămas sub 28 de grade sunt reperul: după ele e potrivit nivelul obișnuit al fiecărei veri. De acolo, cresc din două în două grade: +8% la 30–32 de grade, +12% la 32–34, +16% la 34–36 și +23% peste 36. La oamenii trecuți de 80 de ani, creșterea e mai abruptă: +29% peste 36 de grade.
Se vede în fiecare an: în săptămânile cu media maximelor peste 32 de grade, fără cele două din iulie 2024, decesele au fost cu 9% până la 21% peste nivelul obișnuit, în fiecare dintre verile din 2015 până în 2025.
Cele două săptămâni din iulie 2024 sunt însă mult peste această curbă. Dacă s-ar fi purtat ca alte săptămâni la fel de calde, ar fi adus în jur de 1.400 de decese peste nivelul obișnuit. Au adus 3.262, de peste două ori mai multe. Datele nu spun de ce. O explicație posibilă e durata: două săptămâni de căldură fără pauză, în aproape toată țara deodată. Alta poate fi varianta de COVID-19 care circula în aceeași vară.
Toate vârstele80 de ani și pesteSub 65 de ani
Vară cu vară, în toată țara#
Verile diferă mult între ele. Tabelul arată, pentru fiecare vară, cea mai caldă săptămână și cu cât au fost decesele peste nivelul obișnuit în săptămânile fierbinți.
Cercetătorii de la ISGlobal (Barcelona) estimează, cu alt model și pe perioada iunie–septembrie, câte decese pot fi puse pe seama căldurii în fiecare țară europeană. Pentru România: 2.942 în 2022, 3.147 în 2023 și 4.943 în 2024. Cele două calcule nu se compară număr cu număr, dar amândouă pun vara lui 2024 mult deasupra celorlalte.
| Vara | Cea mai caldă săptămână (media maximelor) | În săptămânile peste 32 de grade | ISGlobal, iunie–septembrie |
|---|---|---|---|
| 2015 | 33,6 °C | +11% | – |
| 2016 | 31,9 °C | +21% | – |
| 2017 | 34,9 °C | +17% | – |
| 2018 | 31,1 °C | +10% | – |
| 2019 | 31,6 °C | +9% | – |
| 2022 | 32,7 °C | +15% | 2.942 |
| 2023 | 33,5 °C | +16% | 3.147 |
| 2024 | 35,6 °C | +11% | 4.943 |
| 2025 | 34,0 °C | +13% | – |
| 2026 (până la sfârșitul lui iunie) | 31,2 °C | +8% | – |
Cine a murit#
În cele două săptămâni din iulie 2024, creșterea a fost cea mai mare la oamenii trecuți de 80 de ani: +50%. Dar a fost mare și la cei sub 65 de ani: +26%, adică 483 de decese peste nivelul obișnuit în două săptămâni.
Au murit doar cu câteva săptămâni mai devreme?#
Uneori, după un val de căldură, decesele scad sub nivelul obișnuit: o parte dintre cei care au murit ar fi murit oricum în săptămânile următoare. După iulie 2024 nu s-a întâmplat asta. În cele trei săptămâni de după val, decesele nu au coborât sub nivelul obișnuit: au fost cu 571, 339 și 143 peste el, iar doar prima dintre aceste diferențe depășește clar variația obișnuită. Diferența din iulie nu a fost compensată în săptămânile următoare.
De ce ministerul a numărat doar nouă#
Cele nouă morți sunt cazurile raportate de Ministerul Sănătății ca hipertermie, adică puse direct pe seama căldurii. Asemenea cazuri sunt puține, pentru că de cele mai multe ori căldura ucide agravând bolile de inimă, de plămâni și de rinichi, iar moartea e trecută pe seama bolii. Căldura apare ca atare doar dacă medicul o menționează anume. Un om de 84 de ani cu inima slăbită, care moare într-un apartament încins, are de obicei drept cauză infarctul sau insuficiența cardiacă.
Țările care vor să știe câți oameni ucide căldura estimează efectul ei asupra tuturor deceselor, nu doar asupra celor cu căldura trecută pe certificat. În Anglia, agenția de sănătate publică (UKHSA) publică în fiecare an un astfel de calcul pentru vara trecută: 2.985 de decese în valurile de căldură din 2022, 1.311 în 2024. În Franța, Santé publique France a estimat cu un model peste 3.700 de decese puse pe seama căldurii în vara lui 2024. Spania face o estimare zilnică a deceselor puse pe seama temperaturii, prin sistemul MoMo al Institutului de Sănătate Carlos III.
În România, nicio instituție nu publică o astfel de estimare. Datele de care e nevoie există și sunt gratuite: numărul de decese din fiecare săptămână, pe județe și pe vârste, trimis de Institutul Național de Statistică la Eurostat. Decesele de pe această pagină se pot reface din ele.
Cum s-a calculat#
- Decesele: Eurostat, decese săptămânale pe județe și grupe de vârstă de câte cinci ani (setul
demo_r_mweek3), de la prima săptămână din 2015 până la săptămâna care se încheie pe 28 iunie 2026. Sunt decesele oamenilor care locuiesc în România, socotite după ziua morții. Datele din 2023, 2025 și 2026 sunt încă provizorii; adunate pe tot anul, se potrivesc cu totalurile anuale ale INS la 1–2% în fiecare an, inclusiv în 2025. - Nivelul obișnuit: pentru fiecare județ și fiecare grupă de vârstă, un model învață din săptămânile 15–22 și 36–45 ale fiecărui an (aprilie–mai și septembrie–începutul lui noiembrie, departe de gripa de iarnă și de toate săptămânile de vară) cât mor de obicei oamenii în fiecare săptămână a anului. Modelul are un nivel separat pentru fiecare an, pentru că în 2024 au murit, în general, mai puțini oameni decât în 2015–2019. Anii 2020 și 2021, cu pandemia, nu sunt folosiți și nu sunt arătați. Marja de variație e intervalul în care cad 95% dintre săptămânile obișnuite.
- Nivelul fiecărei veri: modelul e apoi potrivit după săptămânile răcoroase ale aceleiași veri, adică săptămânile de vară din toate județele în care media maximelor a rămas sub 28 de grade. Fără această potrivire, nivelul verii ar fi ieșit greșit cu între −4% și +3%, după an.
- Calculul cel mai simplu folosește media aceleiași săptămâni în 2015–2019. Cu el, cele două săptămâni din iulie 2024 au 2.549 de decese peste nivel, nu 3.262. Diferența vine din faptul că în 2015–2019 mureau, în general, mai mulți oameni decât în 2024, așa că acest calcul dă cel mai mic număr.
- Căldura: temperaturile maxime zilnice din setul E-OBS (versiunea 34.0e, în pătrate de circa 8 pe 11 kilometri), luate în dreptul fiecăreia dintre cele 3.181 de comune și orașe, din care s-a calculat media pe județ, ponderată după numărul de locuitori de la recensământul din 2021. Așa, media unui județ arată căldura de unde locuiesc oamenii, nu de pe munte.
- Săptămânile fierbinți: pragul de 32 de grade (media maximelor din săptămână) e unul convențional. Cu un prag de 30 sau de 34 de grade, procentele se schimbă, dar rămân peste nivelul obișnuit în fiecare an cu astfel de săptămâni.
- Ce nu se poate spune: datele nu spun de ce a murit fiecare om. Nu toate decesele peste nivelul obișnuit din săptămânile fierbinți sunt din cauza căldurii, iar unele morți din cauza căldurii nu apar ca diferență. În vara lui 2024 a circulat și o nouă variantă de COVID-19, care nu poate fi separată în aceste date. Legătura cu căldura se vede din potrivirea în timp, din creșterea care urmează temperatura în fiecare vară și din județele mai calde, care au avut creșteri mai mari.
Întrebări#
Câți oameni au murit din cauza caniculei în România în 2024?
Nu există o estimare oficială. Ministerul Sănătății a raportat nouă morți prin hipertermie în 15–19 iulie 2024. În cele două săptămâni de caniculă din 8–21 iulie au murit însă cu circa 3.300 de oameni mai mulți decât de obicei (circa 2.550 după calculul cel mai prudent). ISGlobal estimează 4.943 de morți cauzate de căldură între iunie și septembrie 2024.
În ce județe au crescut cel mai mult decesele în canicula din iulie 2024?
În Brăila (+88%), Tulcea (+82%) și Mehedinți (+73%). Creșterea a fost cea mai mică în Harghita (+3%), cel mai răcoros județ din acele zile.
La ce temperatură încep să crească decesele?
Decesele cresc deja în săptămânile cu media maximelor de 28–30 de grade (+5%), iar creșterea se accentuează din două în două grade: +16% la 34–36 de grade, +23% peste 36.
Cine e cel mai expus?
Oamenii trecuți de 80 de ani: la ei, decesele au crescut cel mai mult (+50% în iulie 2024). Dar au crescut cu +26% și la oamenii sub 65 de ani.
Surse#
Toate numerele de pe pagină sunt calculate din sursele de mai jos.
- Eurostat, Decese pe săptămâni, sexe, grupe de vârstă de cinci ani și regiuni NUTS 3 (demo_r_mweek3), actualizat la 16 septembrie 2026. Licență CC BY 4.0.
- Eurostat, Populația la 1 ianuarie pe regiuni NUTS 3 (demo_r_pjanaggr3), 2024.
- Institutul Național de Statistică, TEMPO, POP206H: decedați cu reședința obișnuită în România, pe județe, 2015–2025 (verificarea totalurilor anuale).
- E-OBS v34.0e, temperatura maximă zilnică, grilă de 0,1°: Cornes et al. (2018), „An Ensemble Version of the E-OBS Temperature and Precipitation Data Sets”, J. Geophys. Res. Atmos. Date furnizate de proiectul ECA&D și de Copernicus Climate Change Service.
- Limitele unităților administrativ-teritoriale (ANCPI, prin geo-spatial.org) și populația la recensământul din 2021 (INS).
- HotNews, „Nouă decese provocate de hipertermie în România, în perioada codului roşu de caniculă”, 23 iulie 2024, după News.ro și datele Ministerului Sănătății.
- Janoš et al. (2025), estimările ISGlobal ale deceselor legate de căldură în Europa, Nature Medicine, tabelul 1 (România, 1 iunie–30 septembrie: 2.942 de decese în 2022, 3.147 în 2023, 4.943 în 2024).
- UKHSA, Heat mortality monitoring report: England 2024 și raportul pentru 2022; Santé publique France, Chaleur et santé, bilan de l’été 2024; Instituto de Salud Carlos III, MoMo, situația la 18 decembrie 2024.
- Administrația Națională de Meteorologie, avertizările de cod roșu de caniculă din 13 iulie 2024 și 16 iulie 2024 (copii publicate de instituții locale).
- OMS Europa, Heat and health in the WHO European Region: updated evidence for effective prevention (2021).
- EuroMOMO, metoda de calcul a nivelului obișnuit al deceselor (ferestrele de primăvară și toamnă).