Decesele prin infecție în România: rata a crescut cu peste 60% în șase ani, în alte 18 țări din UE cu 8%

Ce se numără aici și unde e sepsisul#

Sepsisul e reacția scăpată de sub control a organismului la o infecție: organele încep să cedeze. În lume, boala aflată cel mai des la originea deceselor cu sepsis este infecția căilor respiratorii inferioare, adică mai ales pneumonia (studiul Global Burden of Disease, Rudd și colegii, 2020).

Pe certificatul de deces, medicul scrie un lanț de boli, de la cea care a pornit totul până la cea care a dus direct la moarte. În statistici intră o singură boală, cea care a pornit lanțul. Sepsisul e de obicei o verigă din mijloc: vine dintr-o infecție, iar după regulile Clasificării Internaționale a Maladiilor cauza trecută în statistică ar trebui să fie boala de la început. De aceea, numărul deceselor înregistrate ca „sepsis” spune puțin despre câți oameni mor cu sepsis.

În România, 2.661 de decese din 2023 au fost înregistrate cu sepsisul drept cauză principală, iar 91% dintre ele ca „sepsis cu germen nespecificat”. Între țări, rata acestor decese variază de zeci de ori, pentru că diferă felul în care se completează certificatele. Pentru o comparație corectă între țări, pagina numără împreună trei cauze: pneumonia, sepsisul însuși și infecția cu C. difficile, frecvent dobândită în spital.

Cât a crescut fiecare, în România, 2017–2023 (standardizat pe vârstă)

• Pneumonie+62%
• Sepsis+59%
• C. difficile+144%
• Toate trei+63%

Cât, de când și la cine#

Rata a urcat în fiecare an din 2017 până în 2019, înainte de pandemie, cu 24% în total. În 2020 și 2021 a crescut și mai mult, apoi a coborât, dar a rămas mult deasupra nivelului din 2017: 81,5 în 2023, față de 50,1.

Sub 65 de ani, rata a crescut cu 28%; la 65 de ani și peste, cu 76%. Cele mai multe decese sunt la bătrânețe, dar la adulți diferența față de celelalte țări e cea mai mare la vârsta mijlocie. La copiii sub 5 ani, raportul e și mai mare (de 12 ori: 20,9 față de 1,7 la 100.000), pe 197 de decese în 2023; pagina despre pneumonia bebelușilor le explică.

Eurostat publică separat, din 2013, rata standardizată a deceselor prin pneumonie, calculată independent. Seria arată aceeași direcție: rata României era de 1,4 ori media UE în 2013 și de 2,6 ori în 2023.

România și celelalte țări#

Dintre cele 20 de țări UE cu date pentru 2017 și 2023, România și Letonia au cele mai mari creșteri relative, practic egale: rata s-a înmulțit cu 1,63 în România și cu 1,58 în Letonia, unde însă rămâne mult mai mică (35,9 la 100.000). Slovacia are cea mai mare rată (101,3), România a doua.

7 țări nu au încă date pentru 2023 în baza OMS (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Malta și Portugalia), iar Croația nu are date pentru 2022, așa că apare în comparația dintre 2017 și 2023, dar nu printre țările cu date pentru fiecare an. Cele 18 țări cu date pentru fiecare an au 69% din populația UE din afara României.

Boală sau felul în care se completează certificatele?#

O parte din creștere poate veni din certificate, nu din boli. Un om bătrân moare adesea cu o boală de inimă și cu o pneumonie; care dintre ele devine cauza de bază depinde de cum completează medicul certificatul. În aceiași ani, rata deceselor din boli ale aparatului circulator a scăzut în România cu 114 la 100.000, mai mult decât au crescut infecțiile (+31).

România publică doar cauza de bază a decesului, fără celelalte boli trecute pe certificat, așa că mutarea dintre cauze nu poate fi măsurată din aceste date. Ce se poate spune: creșterea a început înainte de pandemie, în 2023 rata rămânea mult peste nivelul din 2017, iar creșterea apare și sub 65 de ani, unde bolile de inimă cauzează mult mai puține decese.

Nici internările nu tranșează întrebarea. Între 2016 și 2019, externările din spital cu sepsisul drept diagnostic principal au crescut în România cu 25%, dar și în multe alte țări, uneori mai mult (Slovacia +58%, Letonia +47%, Ungaria +27%), iar în altele au scăzut (Țările de Jos −29%, Suedia −10%). Datele despre internări nu despart schimbările de diagnostic și de codificare de schimbările din îmbolnăviri.

Cum se recunoaște sepsisul#

Sepsisul e o urgență: fiecare oră până la tratament contează. Semnele de alarmă, ce să spui la urgențe și cum arată recuperarea sunt explicate pe larg în ghidul Sepsis Clar. Dacă cineva cu o infecție se înrăutățește repede, sună la 112.

Ce nu spun aceste date#

• Nu spun câți oameni au avut sepsis. Numără decesele în care o infecție e cauza de bază înregistrată, nu toate decesele în care a existat o infecție.
• Nu spun de ce a crescut rata. Rezistența la antibiotice, infecțiile din spitale, gripa, vaccinarea sau felul în care se completează certificatele pot conta; datele de aici nu le despart.
• Comparația cu alte țări depinde de cum completează medicii certificatele în fiecare țară. Gruparea celor trei infecții reduce această problemă, dar nu o elimină.
• Ultimul an disponibil pentru România în baza OMS este 2023.

Metoda#

• Decesele: baza de date a mortalității a Organizației Mondiale a Sănătății, coduri ICD-10 detaliate, cauza de bază a decesului, pe sex și grupe de vârstă de cinci ani, 2017–2023. Grupul „infecție”: A40–A41 (sepsis), J12–J18 (pneumonie), A04.7 (enterocolită cu C. difficile), fixat înainte de calcul.
• Populația: Eurostat (demo_pjangroup), media dintre 1 ianuarie al anului și 1 ianuarie al anului următor; unde a doua lipsește (unele grupe de vârstă din Lituania, 2024), populația la 1 ianuarie a anului. Standardizarea: populația standard europeană 2013, 18 grupe de vârstă (0–4 … 85+).
• „Țările comparate”: cele 18 țări UE cu date OMS și Eurostat pentru fiecare an 2017–2023, luate împreună (decesele și populațiile adunate pe grupe de vârstă).
• Pragurile au fost fixate înainte de calcul: titlul folosește creșterea rotunjită în jos la zece (peste 60%); „cea mai mare creștere din UE” s-ar fi scris doar cu un avans de cel puțin 0,1 față de țara a doua, iar avansul față de Letonia e de 0,04.
• Verificare: ratele standardizate ale deceselor prin pneumonie calculate aici (40,0 și 64,6) sunt practic identice cu cele publicate de Eurostat (40,1 și 65,1).

Întrebări#

Câți oameni mor de infecții în România?

În 2023, 14.868 de decese au avut drept cauză principală o pneumonie, un sepsis sau o infecție cu C. difficile, față de 9.087 în 2017. Asta înseamnă 6,1% din toate decesele.

De ce sunt atât de puține decese trecute ca sepsis?

Regulile de codificare cer să fie trecută boala care a pornit lanțul, iar sepsisul vine de obicei dintr-o altă infecție, cel mai des din plămâni. În 2023, 2.661 de decese din România au fost trecute ca sepsis.

A crescut din cauza pandemiei?

Rata crescuse deja cu 24% între 2017 și 2019, înainte de COVID-19. Aceste date nu stabilesc cauza creșterii. Decesele trecute ca COVID-19 nu sunt incluse aici.

La ce vârstă e diferența cea mai mare față de celelalte țări?

La adulți, la vârsta mijlocie. La 50–64 de ani, rata României e de 5,9 ori cea a țărilor comparate; peste 85 de ani, de 1,2 ori.

Surse#

Datele, descărcate pe 3 noiembrie 2026:

• Organizația Mondială a Sănătății, WHO Mortality Database: fișierele cu coduri ICD-10 detaliate (Morticd10, părțile 5 și 6) și lista țărilor, versiunea din februarie 2026.
• Eurostat, populația la 1 ianuarie pe grupe de vârstă de cinci ani și sex (demo_pjangroup).
• Eurostat, rate de deces standardizate pe cauze (hlth_cd_asdr2), pneumonie J12–J18.
• Eurostat, externări din spital pe diagnostice, la 100.000 de locuitori (hlth_co_disch2t), septicemie A40–A41.
• Eurostat, Revision of the European Standard Population (2013).
• Rudd K.E. și colegii, „Global, regional, and national sepsis incidence and mortality, 1990–2017”, The Lancet 395 (2020): 200–211.
• Ghidul pentru pacienți și familii Sepsis Clar.