Ce vrem când spunem că vrem

1. 01 · model / sinteză Berridge & Robinson (2016), “Liking, wanting, and the incentive-sensitization theory of addiction”

   Separă saliența stimulativă de plăcere și explică de ce dorința pornită de indiciu poate dura mai mult decât plăcerea.

2. 02 · studiu / neuroștiință Schultz, Dayan & Montague (1997), “A neural substrate of prediction and reward”

   Dovezi clasice despre semnalizarea erorii de predicție a recompensei în neuronii dopaminergici.

3. 03 · sinteză / componente Berridge, Robinson & Aldridge (2009), “Dissecting components of reward”

   Descriere concentrată a recompensei ca procese de plăcere, dorință și învățare.

4. 04 · sinteză / plăcere Berridge & Kringelbach (2015), “Pleasure systems in the brain”

   Revizuiește punctele fierbinți hedonic și arhitectura neurală a plăcerii.

5. 05 · sinteză / corp Craig (2002), “How do you feel? Interoception”

   Relatare fondatoare a interocepției ca simț al condiției fiziologice a corpului.

6. 06 · sinteză / corp predictiv Barrett & Simmons (2015), “Interoceptive predictions in the brain”

   Model al modului în care creierul estimează stările interne ale corpului.

7. 07 · sinteză / alostazie Touroutoglou et al. (2020), “Motivation in the Service of Allostasis”

   Leagă motivația, efortul, interocepția și cortexul cingulat anterior median.

8. 08 · studiu / curiozitate Gruber, Gelman & Ranganath (2014), “States of curiosity modulate hippocampus-dependent learning”

   Curiozitatea ridicată a îmbunătățit memoria pentru răspunsuri și materiale incidentale.

9. 09 · sinteză / obicei Wood & Neal (2007), “A new look at habits and the habit-goal interface”

   Explică felul în care contexte stabile declanșează obiceiuri și cum scopurile interacționează cu ele.

10. 10 · studiu longitudinal / obicei Lally et al. (2010), “How are habits formed?”

    Studiu de repetiție în viața reală care arată formarea graduală și variabilă a obiceiurilor.

11. 11 · teorie / timp Ainslie (1975), “Specious reward”

    Teorie comportamentală a impulsivității și discountului hiperbolic.

12. 12 · sinteză / stări viscerale Loewenstein (1996), “Out of control: Visceral influences on behavior”

    Arată cum stările corporale intense schimbă evaluarea și predicția despre sine.

13. 13 · studiu / raritate Mani et al. (2013), “Poverty impedes cognitive function”

    Experimente și date din ciclul agricol despre presiunea financiară și lățimea de bandă cognitivă.

14. 14 · studiu / raritate Shah, Mullainathan & Shafir (2012), “Some consequences of having too little”

    Raritatea poate îngusta atenția către resursa rară și poate modifica decizia.

15. 15 · sinteză / planificare Gollwitzer (1999), “Implementation intentions”

    Arată cum planurile dacă-atunci leagă intențiile de indicii și acțiuni.

16. 16 · sinteză / apartenență Baumeister & Leary (1995), “The need to belong”

    Susține că atașamentul interpersonal stabil este o motivație umană puternică și răspândită.

17. 17 · teorie / motivație Ryan & Deci (2000), “Self-determination theory”

    Autonomia, competența și relaționarea ca nevoi psihologice de bază.

18. 18 · studiu fMRI / recompensă socială Izuma, Saito & Sadato (2008), “Processing of social and monetary rewards”

    Reputația și banii au activat regiuni striatale legate de recompensă într-un mic studiu fMRI.

19. 19 · teorie socială Festinger (1954), “A theory of social comparison processes”

    Relatare clasică despre evaluarea sinelui prin comparație cu ceilalți.

20. 20 · sinteză interculturală Henrich, Heine & Norenzayan (2010), “The weirdest people in the world?”

    Avertisment împotriva tratării eșantioanelor WEIRD ca reprezentative pentru umanitate.

21. 21 · sinteză / sine și cultură Markus & Kitayama (1991), “Culture and the self”

    Sine independent și interdependent ca contexte motivaționale modelate cultural.

22. 22 · studiu intercultural preregistrat Walter et al. (2020), “Sex differences in mate preferences across 45 countries”

    Replicare amplă, cu 14.399 de participanți, a perspectivelor evoluționiste și biosociale.

23. 23 · sinteză / împerechere Buss & Schmitt (2019), “Mate preferences and their behavioral manifestations”

    Preferințe, strategii, asemănări, diferențe și variație culturală.

24. 24 · studiu / motive sexuale Meston & Buss (2007), “Why humans have sex”

    237 de motive, 1.549 de evaluări, patru factori și 13 subfactori.

25. 25 · replicare / grupe de vârstă Wyverkens et al. (2018), “YSEX? A replication study in different age groups”

    4.655 de participanți și o taxonomie largă a motivelor sexuale pe vârste.

26. 26 · model / răspuns sexual Basson (2000), “The female sexual response: a different model”

    Relatare circulară și sensibilă la context a dorinței sexuale reactive.

27. 27 · sinteză / răspuns sexual Bancroft, Graham, Janssen & Sanders (2009), “The dual control model”

    Excitația și inhibiția sexuală ca procese interdependente și variabile individuale.

28. 28 · sinteză / 152 de lucrări Janssen & Bancroft (2023), “The Dual Control Model of Sexual Response”

    Cartografiază aplicațiile modelului între 2009 și 2022.

29. 29 · meta-analiză / 132 de studii Chivers et al. (2010), “Agreement of self-reported and genital measures of sexual arousal”

    Separă măsurătorile fiziologice de auto-raportări și moderatorii lor metodologici.

30. 30 · sondaj populațional / fantezii Joyal, Cossette & Lapierre (2015), “What exactly is an unusual sexual fantasy?”

    1.516 adulți au evaluat 55 de fantezii; raritatea statistică și stigmatul nu sunt același lucru.

31. 31 · jurnal zilnic + cupluri Jodouin et al. (2021), “Discrepancy in dyadic sexual desire predicts sexual distress”

    229 de cupluri; discrepanța a prezis suferința sexuală ulterioară.

32. 32 · ghidaj oficial de sănătate Organizația Mondială a Sănătății, “Defining sexual health”

    Sănătatea sexuală ca stare de bine, siguranță, respect, plăcere și libertate de coerciție.

33. 33 · clasificare oficială OMS, prezentarea ICD-11

    Context pentru clasificarea comportamentului sexual compulsiv în controlul impulsurilor.

34. 34 · cinci studii / scopuri emoționale Tamir et al. (2015), “An expectancy-value model of emotion regulation”

    Utilitatea așteptată poate face furia sau anxietatea dorite și poate orienta comportamentul.

35. 35 · studiu / emoție Mauss et al. (2011), “Can seeking happiness make people unhappy?”

    Valorizarea excesivă a fericirii poate produce presiune de monitorizare.

36. 36 · fMRI / cumpărare Knutson et al. (2007), “Neural predictors of purchases”

    Câștigul anticipat, prețul și decizia de cumpărare produc semnale diferențiabile.

37. 37 · meta-analiză / indicii Noori et al. (2016), “Largely overlapping neuronal substrates of reactivity to drug, gambling, food and sexual cues”

    176 de studii și 5.573 de persoane; rețele comune de reactivitate, cu diferențe specifice modalității.

38. 38 · model de dependență comportamentală Brand et al. (2019), “The I-PACE model”

    Persoană, afect, cogniție și execuție ca procese care interacționează.

39. 39 · sinteză clinică Assessment and treatment of compulsive sexual behavior disorder (2024)

    Atenție clinică la diagnostic, stigmat și expertiză în medicina sexuală.

40. 40 · studiu preregistrat / indicii Antons et al. (2025), “Cue reactivity towards distal cues in problematic internet use”

    Ecranele generice de autentificare pot funcționa ca indicii în grupuri în care utilizarea problematică a fost validată diagnostic.

41. 41 · meta-analiză / recompense Deci, Koestner & Ryan (1999), “A meta-analytic review of experiments examining the effects of extrinsic rewards”

    Dezbatere importantă despre felul în care recompensele externe modifică motivația intrinsecă.

42. 42 · teorie motivațională Higgins (1997), “Beyond pleasure and pain”

    Accentul de promovare și prevenție organizează forme diferite de dorință.

43. 43 · cogniție motivată Kunda (1990), “The case for motivated reasoning”

    Dorința poate modela motivele care devin disponibile și convingătoare.

44. 44 · teorie literară René Girard (1961), Deceit, Desire and the Novel

    Dorința mediată sau mimetică: modelul poate organiza valoarea obiectului.

45. 45 · teorie socială Thorstein Veblen (1899), The Theory of the Leisure Class

    Consum ostentativ și statut ca formă de comunicare socială.

46. 46 · sociologie Pierre Bourdieu (1979), Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste

    Gustul ca practică de clasă, distincție învățată și poziționare socială.

47. 47 · teorie culturală Sara Ahmed (2004), The Cultural Politics of Emotion

    Cum circulă sentimentele prin corpuri, semne, istorii și instituții.

48. 48 · teorie culturală Lauren Berlant (2011), Cruel Optimism

    Când atașamentul față de un obiect dorit face mai greu accesul la înflorire.

49. 49 · filosofia agenției Harry Frankfurt (1971), “Freedom of the Will and the Concept of a Person”

    Dorințe de ordinul întâi, volițiuni de ordinul al doilea și identificarea cu o dorință.

50. 50 · filosofie Baruch Spinoza, Ethics

    Dorința ca străduință prin care o ființă persistă și devine inteligibilă prin puterile sale.

51. 51 · filosofie Aristotle, Nicomachean Ethics

    Poftă, deliberare, obișnuință și formarea practică a caracterului.

52. 52 · psihanaliză Sigmund Freud (1920), Beyond the Pleasure Principle

    Încercare istorică de a gândi repetiția, compulsiunea și limitele plăcerii ca principiu suprem.

53. 53 · învățare socială Albert Bandura (1977), Social Learning Theory

    Modele, observație, imitație și autoeficacitate ca rute ale învățării dorinței și acțiunii.

54. 54 · persuasiune Robert Cialdini (1984), Influence

    Dovada socială, raritatea, autoritatea, reciprocitatea și angajamentul ca principii de influență.

55. 55 · sociologia intimității Eva Illouz (2007), Cold Intimacies

    Cum se amestecă piețele și viața emoțională în relațiile moderne.

56. 56 · tehnologie și piețe Shoshana Zuboff (2019), The Age of Surveillance Capitalism

    Predicția comportamentală, extracția și modelarea comercială a acțiunii.

Operele filosofice și culturale nu sunt dovezi empirice pentru afirmațiile comportamentale. Sunt lentile: moduri de a întreba ce lasă pe dinafară o măsurătoare de laborator, cine beneficiază de o normă și cum devine un sentiment privat o economie publică.