- 01 · model / sintezăBerridge & Robinson (2016), “Liking, wanting, and the incentive-sensitization theory of addiction”
Separă saliența stimulativă de plăcere și explică de ce dorința pornită de indiciu poate dura mai mult decât plăcerea.
- 02 · studiu / neuroștiințăSchultz, Dayan & Montague (1997), “A neural substrate of prediction and reward”
Dovezi clasice despre semnalizarea erorii de predicție a recompensei în neuronii dopaminergici.
- 03 · sinteză / componenteBerridge, Robinson & Aldridge (2009), “Dissecting components of reward”
Descriere concentrată a recompensei ca procese de plăcere, dorință și învățare.
- 04 · sinteză / plăcereBerridge & Kringelbach (2015), “Pleasure systems in the brain”
Revizuiește punctele fierbinți hedonic și arhitectura neurală a plăcerii.
- 05 · sinteză / corpCraig (2002), “How do you feel? Interoception”
Relatare fondatoare a interocepției ca simț al condiției fiziologice a corpului.
- 06 · sinteză / corp predictivBarrett & Simmons (2015), “Interoceptive predictions in the brain”
Model al modului în care creierul estimează stările interne ale corpului.
- 07 · sinteză / alostazieTouroutoglou et al. (2020), “Motivation in the Service of Allostasis”
Leagă motivația, efortul, interocepția și cortexul cingulat anterior median.
- 08 · studiu / curiozitateGruber, Gelman & Ranganath (2014), “States of curiosity modulate hippocampus-dependent learning”
Curiozitatea ridicată a îmbunătățit memoria pentru răspunsuri și materiale incidentale.
- 09 · sinteză / obiceiWood & Neal (2007), “A new look at habits and the habit-goal interface”
Explică felul în care contexte stabile declanșează obiceiuri și cum scopurile interacționează cu ele.
- 10 · studiu longitudinal / obiceiLally et al. (2010), “How are habits formed?”
Studiu de repetiție în viața reală care arată formarea graduală și variabilă a obiceiurilor.
- 11 · teorie / timpAinslie (1975), “Specious reward”
Teorie comportamentală a impulsivității și discountului hiperbolic.
- 12 · sinteză / stări visceraleLoewenstein (1996), “Out of control: Visceral influences on behavior”
Arată cum stările corporale intense schimbă evaluarea și predicția despre sine.
- 13 · studiu / raritateMani et al. (2013), “Poverty impedes cognitive function”
Experimente și date din ciclul agricol despre presiunea financiară și lățimea de bandă cognitivă.
- 14 · studiu / raritateShah, Mullainathan & Shafir (2012), “Some consequences of having too little”
Raritatea poate îngusta atenția către resursa rară și poate modifica decizia.
- 15 · sinteză / planificareGollwitzer (1999), “Implementation intentions”
Arată cum planurile dacă-atunci leagă intențiile de indicii și acțiuni.
- 16 · sinteză / apartenențăBaumeister & Leary (1995), “The need to belong”
Susține că atașamentul interpersonal stabil este o motivație umană puternică și răspândită.
- 17 · teorie / motivațieRyan & Deci (2000), “Self-determination theory”
Autonomia, competența și relaționarea ca nevoi psihologice de bază.
- 18 · studiu fMRI / recompensă socialăIzuma, Saito & Sadato (2008), “Processing of social and monetary rewards”
Reputația și banii au activat regiuni striatale legate de recompensă într-un mic studiu fMRI.
- 19 · teorie socialăFestinger (1954), “A theory of social comparison processes”
Relatare clasică despre evaluarea sinelui prin comparație cu ceilalți.
- 20 · sinteză interculturalăHenrich, Heine & Norenzayan (2010), “The weirdest people in the world?”
Avertisment împotriva tratării eșantioanelor WEIRD ca reprezentative pentru umanitate.
- 21 · sinteză / sine și culturăMarkus & Kitayama (1991), “Culture and the self”
Sine independent și interdependent ca contexte motivaționale modelate cultural.
- 22 · studiu intercultural preregistratWalter et al. (2020), “Sex differences in mate preferences across 45 countries”
Replicare amplă, cu 14.399 de participanți, a perspectivelor evoluționiste și biosociale.
- 23 · sinteză / împerechereBuss & Schmitt (2019), “Mate preferences and their behavioral manifestations”
Preferințe, strategii, asemănări, diferențe și variație culturală.
- 24 · studiu / motive sexualeMeston & Buss (2007), “Why humans have sex”
237 de motive, 1.549 de evaluări, patru factori și 13 subfactori.
- 25 · replicare / grupe de vârstăWyverkens et al. (2018), “YSEX? A replication study in different age groups”
4.655 de participanți și o taxonomie largă a motivelor sexuale pe vârste.
- 26 · model / răspuns sexualBasson (2000), “The female sexual response: a different model”
Relatare circulară și sensibilă la context a dorinței sexuale reactive.
- 27 · sinteză / răspuns sexualBancroft, Graham, Janssen & Sanders (2009), “The dual control model”
Excitația și inhibiția sexuală ca procese interdependente și variabile individual.
- 28 · sinteză / 152 de lucrăriJanssen & Bancroft (2023), “The Dual Control Model of Sexual Response”
Cartografiază aplicațiile modelului între 2009 și 2022.
- 29 · meta-analiză / 132 de studiiChivers et al. (2010), “Agreement of self-reported and genital measures of sexual arousal”
Separă măsurătorile fiziologice de auto-raportări și moderatorii lor metodologici.
- 30 · sondaj populațional / fanteziiJoyal, Cossette & Lapierre (2015), “What exactly is an unusual sexual fantasy?”
1.516 adulți au evaluat 55 de fantezii; raritatea statistică și stigmatul nu sunt același lucru.
- 31 · jurnal zilnic + cupluriJodouin et al. (2021), “Discrepancy in dyadic sexual desire predicts sexual distress”
229 de cupluri; discrepanța a prezis suferința sexuală ulterioară.
- 32 · ghidaj oficial de sănătateOrganizația Mondială a Sănătății, “Defining sexual health”
Sănătatea sexuală ca stare de bine, siguranță, respect, plăcere și libertate de coerciție.
- 33 · clasificare oficialăOMS, prezentarea ICD-11
Context pentru clasificarea comportamentului sexual compulsiv în controlul impulsurilor.
- 34 · cinci studii / scopuri emoționaleTamir et al. (2015), “An expectancy-value model of emotion regulation”
Utilitatea așteptată poate face furia sau anxietatea dorite și poate orienta comportamentul.
- 35 · studiu / emoțieMauss et al. (2011), “Can seeking happiness make people unhappy?”
Valorizarea excesivă a fericirii poate produce presiune de monitorizare.
- 36 · fMRI / cumpărareKnutson et al. (2007), “Neural predictors of purchases”
Câștigul anticipat, prețul și decizia de cumpărare produc semnale diferențiabile.
- 37 · meta-analiză / indiciiNoori et al. (2016), “Largely overlapping neuronal substrates of reactivity to drug, gambling, food and sexual cues”
176 de studii și 5.573 de persoane; rețele comune de reactivitate, cu diferențe specifice modalității.
- 38 · model de dependență comportamentalăBrand et al. (2019), “The I-PACE model”
Persoană, afect, cogniție și execuție ca procese care interacționează.
- 39 · sinteză clinicăAssessment and treatment of compulsive sexual behavior disorder (2024)
Atenție clinică la diagnostic, stigmat și expertiză în medicina sexuală.
- 40 · studiu preregistrat / indiciiAntons et al. (2025), “Cue reactivity towards distal cues in problematic internet use”
Ecranele generice de autentificare pot funcționa ca indicii în grupuri cu utilizare problematică validată diagnostic.
- 41 · meta-analiză / recompenseDeci, Koestner & Ryan (1999), “A meta-analytic review of experiments examining the effects of extrinsic rewards”
Dezbatere importantă despre felul în care recompensele externe modifică motivația intrinsecă.
- 42 · teorie motivaționalăHiggins (1997), “Beyond pleasure and pain”
Accentul de promovare și prevenție organizează forme diferite de dorință.
- 43 · cogniție motivatăKunda (1990), “The case for motivated reasoning”
Dorința poate modela motivele care devin disponibile și convingătoare.
- 44 · teorie literarăRené Girard (1961), Deceit, Desire and the Novel
Dorința mediată sau mimetică: modelul poate organiza valoarea obiectului.
- 45 · teorie socialăThorstein Veblen (1899), The Theory of the Leisure Class
Consum ostentativ și statut ca formă de comunicare socială.
- 46 · sociologiePierre Bourdieu (1979), Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste
Gustul ca practică de clasă, distincție învățată și poziționare socială.
- 47 · teorie culturalăSara Ahmed (2004), The Cultural Politics of Emotion
Cum circulă sentimentele prin corpuri, semne, istorii și instituții.
- 48 · teorie culturalăLauren Berlant (2011), Cruel Optimism
Când atașamentul față de un obiect dorit face mai greu accesul la înflorire.
- 49 · filosofia agențieiHarry Frankfurt (1971), “Freedom of the Will and the Concept of a Person”
Dorințe de ordinul întâi, volițiuni de ordinul al doilea și identificarea cu o dorință.
- 50 · filosofieBaruch Spinoza, Ethics
Dorința ca străduință prin care o ființă persistă și devine inteligibilă prin puterile sale.
- 51 · filosofieAristotle, Nicomachean Ethics
Poftă, deliberare, obișnuință și formarea practică a caracterului.
- 52 · psihanalizăSigmund Freud (1920), Beyond the Pleasure Principle
Încercare istorică de a gândi repetiția, compulsiunea și limitele plăcerii ca principiu suprem.
- 53 · învățare socialăAlbert Bandura (1977), Social Learning Theory
Modele, observație, imitație și autoeficacitate ca rute ale învățării dorinței și acțiunii.
- 54 · persuasiuneRobert Cialdini (1984), Influence
Dovada socială, raritatea, autoritatea, reciprocitatea și angajamentul ca principii de influență.
- 55 · sociologia intimitățiiEva Illouz (2007), Cold Intimacies
Cum se amestecă piețele și viața emoțională în relațiile moderne.
- 56 · tehnologie și piețeShoshana Zuboff (2019), The Age of Surveillance Capitalism
Predicția comportamentală, extracția și modelarea comercială a acțiunii.
Operele filosofice și culturale nu sunt dovezi empirice pentru afirmațiile comportamentale. Sunt lentile: moduri de a întreba ce lasă pe dinafară o măsurătoare de laborator, cine beneficiază de o normă și cum devine un sentiment privat o economie publică.
Ceilalți se află în interiorul obiectului.
Multe dorințe sunt relaționale deghizate. Putem vrea un obiect pentru că ne acordă intrare, recunoaștere, siguranță, independență, desirabilitate sau o poveste despre cine suntem. Nevoia de apartenență descrie dorința recurentă de interacțiune frecventă și neaversivă în legături continue; cercetarea recompensei sociale arată că reputația poate recruta o parte din aceeași mașinărie striatală ca banii.1618
Persoana poate fi recompensa.
Atenția reciprocă, răspunsul celuilalt și așteptarea contactului continuu pot face apropierea sigură. Excluderea poate produce un conflict de apropiere și evitare: conexiunea este dorită, iar terenul social pare periculos.
Publicul poate fi recompensa.
Banii, lauda, rangul și reputația se pot suprapune în procesarea recompensei. Suprapunerea explică de ce recunoașterea publică poate energiza; nu face valoarea socială și cea monetară interschimbabile.18
Modelul poate fi indiciul.
Teoria comparației sociale a lui Festinger și lectura literară a dorinței mediate la Girard indică un fapt social: învățăm adesea ce să vrem văzând ce observă, deține, laudă sau urmărește altcineva.19
Teoria autodeterminării adaugă un alt vocabular: autonomie, competență și relaționare. În mai multe domenii, motivația se menține mai ușor când putem simți alegere, eficacitate și conexiune. O meta-analiză din 2022 a 144 de studii și peste 79.000 de elevi și studenți a găsit că sprijinul pentru autonomie oferit de profesori prezice satisfacerea nevoilor și motivația autodeterminată; în acel eșantion educațional, competența a fost cel mai puternic predictor.17
Acestea nu sunt trei butoane universale. Autonomia poate însemna independență într-un mediu și capacitatea de a-ți alege obligațiile în altul. Relaționarea poate fi intimă, comunitară, spirituală sau profesională. Valoarea unei dorințe este moștenită parțial din relațiile și instituțiile care fac rezultatul lizibil.