Săptămâna de după Paște: în România au murit mai mulți oameni decât de obicei

Creșterea se mută odată cu Paștele#

Paștele ortodox cade în fiecare an în altă zi, între 4 aprilie și 8 mai. Creșterea deceselor se mută odată cu el: în 2015 apare la mijlocul lui aprilie, în 2024 la începutul lui mai.

Săptămâna de după Paște a fost peste reper în opt din cei nouă ani, în 2018 doar cu 1,3%. Excepția e 2022, primul Paște de după anii pandemiei. Fără 2017, anul cu cea mai mare creștere, media rămâne 4,7%; scoțând pe rând oricare alt an, rămâne între 5,5% și 6,6%.

Reperul: câte decese ar fi fost în acea săptămână la nivelul celor trei săptămâni dinaintea Săptămânii Mari, ajustat pentru perioada anului.

Cât de sigur e rezultatul?#

Nouă Paști sunt puține. Datele săptămânale ale României încep abia în 2015, iar anii 2020 și 2021, cu valurile pandemiei, nu pot fi comparați cu restul. Pentru 2026, Eurostat nu are încă săptămânile 2–13, așa că Paștele din 2026 nu poate fi măsurat la fel ca ceilalți ani.

Ca să se vadă dacă o creștere de 5,7% poate apărea întâmplător, datele Paștelui au fost amestecate între cei nouă ani, de 2.000 de ori: de exemplu, Paștele din 2017 a fost mutat în săptămâna în care a căzut Paștele în 2024. De fiecare dată a fost păstrată cea mai mare creștere din Săptămâna Mare sau din oricare dintre cele trei săptămâni de după Paște, nu doar din prima. Niciunul dintre cele 2.000 de calendare amestecate nu a dat o creștere cel puțin la fel de mare.

Rezultatul nu ține nici de felul în care e calculat reperul. În 32 de variante ale calculului (cu sau fără tendința pe termen lung, cu sezonul descris săptămână cu săptămână sau ca o curbă netedă, cu sau fără 2022, cu sau fără săptămânile din 2026) creșterea rămâne între 3,0% și 7,6%.

Socotind fiecare Paște ca o singură observație, intervalul de încredere de 95% este cuprins între 2,4% și 9,1%. Exprimat în decese: între aproximativ 120 și 420 în plus în săptămâna de după Paște, cu estimarea centrală în jur de 270. Datele nu pot spune dacă o parte dintre acești oameni ar fi murit oricum câteva săptămâni mai târziu.

Două explicații simple nu se potrivesc cu firele. Dacă decesele din zilele libere ar fi doar trecute în acte cu întârziere, ar lipsi din Săptămâna Mare, care cuprinde sâmbăta și duminica Paștelui. Săptămâna Mare are însă cu 2,6% mai multe decese decât nivelul obișnuit al perioadei; iar Eurostat numără decesele după ziua morții, nu după ziua înregistrării. Dacă oamenii foarte bolnavi ar „aștepta” Paștele, decesele ar scădea în săptămânile dinainte. Nu scad: cele trei săptămâni dinaintea Săptămânii Mari sunt și ele ușor peste nivelul obișnuit.

Se întâmplă și în alte țări?#

Același calcul, pe aceiași ani 2015–2025 și pe aceleași date ale Paștelui ortodox:

Grecia arată aceeași creștere: 6,3%, iar dintre calendarele amestecate doar 10 din 2.000 dau o creștere cel puțin la fel de mare. Nu e însă o confirmare independentă: rezultatul Greciei a fost văzut odată cu cel al României, pe aceiași ani, iar dacă ceva a lovit întreaga regiune, ar apărea și acolo.

Bulgaria e cazul greu de explicat. În aceiași ani are o creștere mai mică, de 3,5%, dar și ea rară la întâmplare: doar 60 din 2.000 de calendare amestecate o egalează. În anii 2000–2014 însă, Bulgaria arăta opusul, cu 1,5% mai puține decese în săptămâna de după Paște.

Regula verificărilor a fost scrisă înainte de verificări, după ce rezultatul României fusese deja văzut: dacă Bulgaria, Serbia sau Ungaria arată, pe datele Paștelui ortodox, o creștere mai mare decât în 95% dintre calendarele amestecate, rezultatul nu se publică. Bulgaria a trecut pragul. Pagina apare totuși, cu verificarea picată la vedere, pentru că Bulgaria ține și ea Paștele ortodox, deci creșterea ei poate fi același fenomen. Poate fi însă și semnul că, în acești ani, ceva a lovit întreaga regiune în săptămânile de după Paște. Cu nouă ani de date, cele două nu pot fi deosebite.

Serbia, tot ortodoxă, nu arată nimic (−0,2%). Ungaria, unde majoritatea sărbătorește Paștele apusean, are +2,5% după Paștele ortodox, fără o creștere clară. Cipru (+4,5%) are prea puține decese pe săptămână ca rezultatul să spună mult. Muntenegru, o țară mică, cu în jur de 125 de decese pe săptămână, are +7,2%, cu un interval de încredere între 0,9% și 13,8%: încă o țară ortodoxă care înclină în aceeași direcție.

În România, după Paștele apusean (catolic și protestant), creșterea e de 2,5%, iar una cel puțin la fel de mare apare în 13% dintre calendarele amestecate. Cele două Paști au căzut în aceeași zi în 2017 și 2025, așa că și acest rezultat cuprinde o parte din creșterea de după Paștele ortodox. După Rusalii, o altă sărbătoare cu zile libere, creșterea e de 3,3%, iar una cel puțin la fel de mare apare în 30% dintre calendare. Pentru celelalte sărbători dovezile sunt deci mai slabe, ceea ce nu înseamnă că efectul ține doar de Paștele ortodox.

Cine moare în săptămâna de după Paște#

Creșterea apare la toate vârstele care au destule decese ca să se poată măsura, cu valori apropiate: între 5,1% la peste 80 de ani și 8,0% la 50–59 de ani.

Sub 40 de ani, fiecare grupă de vârstă are între 12 și 61 de decese pe săptămână, prea puține pentru o comparație de câteva procente. Creșterea nu e doar la cei foarte bătrâni: e cea mai mare la 50–59 de ani.

De ce ar muri mai mulți oameni după Paște?#

Nu se știe. Nu pare să existe vreun studiu despre săptămâna de după Paște în datele de decese ale unei țări ortodoxe. Studiile din țări apusene (Suedia, Anglia, Germania) nu au găsit o creștere după Paștele lor, iar un studiu din Atena, pe un singur an, nu a găsit un vârf de infarcte de Paște. Datele publice nu spun nici de ce boli au murit oamenii, nici în ce zi. Câteva explicații sunt posibile; niciuna nu e dovedită:

• Masa de după post. Pentru cei care țin postul, masa de Paște vine după săptămâni fără carne, ouă și lactate. Un studiu grecesc pe zece adulți supraponderali, care au postit doar în Săptămâna Mare, a găsit colesterolul total coborât la 146,8 mg/dL la sfârșitul postului și urcat la 175,1 o săptămână mai târziu, peste nivelul de dinainte de post (163,0). E un semn, nu o dovadă: un studiu mic, despre analize de sânge, nu despre decese.
• Zilele libere. Prima și a doua zi de Paști sunt zile libere legale, iar din 2018 și Vinerea Mare; multe cabinete de medicină de familie și ambulatorii sunt închise. La urgențele Spitalului Clinic Județean de Urgență din Craiova, un model pe perioada 1 ianuarie 2025–30 aprilie 2026 a estimat în zilele de sărbătoare legală, toate la un loc, în medie cu 18,6 prezentări în plus pe zi. Studiile despre Crăciun și Anul Nou din Statele Unite și din Rusia au găsit și ele mai multe decese în jurul sărbătorilor.
• Accidentele. Nu pot explica creșterea. În cel mai rău an, 2017, pe drumurile din România au murit 1.951 de oameni, în jur de 38 pe săptămână. Ca să dea 270 de decese în plus, accidentele ar trebui să se înmulțească de vreo opt ori într-o singură săptămână.
• Întâmplarea sau ceva regional. Cazul Bulgariei lasă deschisă și această posibilitate.

Institutul Național de Statistică are decesele zi cu zi, cu cauza lor, din 1995 încoace, dar nu le publică. Cu aproape 30 de Paști în loc de nouă, întrebarea ar putea fi testată mult mai bine.

Ce se știe sigur: serviciile de urgență, 112, UPU și CPU, funcționează și în zilele de Paște.