Marius Comper EN

Henri Coandă, brevetul din 1934–1936 · măsurători din 1956–1999

Efectul Coandă: la ce unghi se desprinde un jet de aer de un cilindru

Un jet subțire de aer suflat tangent la un cilindru nu trece drept: se lipește de perete și, dacă e destul de rapid, îl ocolește mai mult de jumătate de tură înainte să se desprindă. Alegeți grosimea jetului, raza cilindrului și viteza, iar desenul arată unghiul la care se desprinde, după măsurătorile publicate.

Fekete (1963), măsuratformula lui Newman (1961)Shakouchi și Onohara (1989)Kadosch (1956)jetul dumneavoastră

Ce face jetul și de ce

Un jet care iese repede dintr-o fantă antrenează aerul din jur. Dacă de o parte a lui e un perete, aerul de acolo nu mai poate fi înlocuit ușor, presiunea scade, iar jetul e împins spre perete și se lipește de el. Pe un perete curbat, jetul urmează curbura suprafeței.

Henri Coandă, inginer născut la București în 1886, a brevetat folosirea acestui fenomen. Cererea depusă în SUA la 19 aprilie 1935, pentru un „Dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid elastic proiectat într-un fluid elastic”, revendica prioritatea unei cereri depuse în Franța la 8 octombrie 1934; brevetul american nr. 2.052.869 a fost acordat la 1 septembrie 1936. Desenele arată un jet liber, o clapetă înclinată lângă fantă și un ghidaj curbat care întoarce jetul complet; brevetul nu dă unghiuri măsurate.

Până unde rămâne jetul lipit de cilindru

B. G. Newman a publicat în 1961 măsurători ale unghiului de desprindere pentru un jet de aer orientat tangențial la un cilindru. Pentru jeturi subțiri (grosimea între 0,7% și 5,3% din rază), formula lui dă un unghi între 225° și 242°. În 1963, G. I. Fekete a repetat măsurătorile sub îndrumarea lui Newman, la Universitatea McGill din Montreal, pe cilindrul lui Newman și pe unul nou, construit foarte precis. Pe un cilindru aspru, jetul se desprindea mai devreme.

Fekete a văzut că, la jeturile subțiri, contează mai ales viteza: pe cilindrul nou, la un număr Reynolds de 2.000 jetul se desprindea pe la 85°, la 10.000 pe la 165°, iar de pe la 30.000 unghiul rămânea aproape constant: circa 223° pe cilindrul lui Newman și 208° pe cel nou. Pe cilindrul lui Newman, grosimea jetului (0,3–3,7% din rază) nu avea un efect vizibil; pe cel nou (0,7–5,3%) avea unul mic. La viteze mari, pe cilindrul lui Newman, unghiurile date de formula lui Newman diferă cu mai puțin de 10% de palierul măsurat de Fekete; pe cilindrul nou, formula dă unghiuri cu 17–34° mai mari decât cele măsurate de Fekete.

Neuendorf și Wygnanski au publicat în 1999 măsurători noi, cu desprinderea în jur de 230°. Valoarea unghiului depinde și de punctul de referință: pe cilindrul nou, la viteze mari, Fekete găsea circa 210° numărate de la fantă și circa 225° de la originea virtuală a jetului.

De ce măsurătorile nu se potrivesc

Pentru jeturi mai groase, instalațiile diferite dau rezultate diferite. Shakouchi și Onohara (1989) au găsit 143–160° la grosimi de 5–15% din rază și la o viteză de circa 80 m/s, unghiuri calculate din distanța pe care jetul rămânea lipit. În măsurătorile din 1956, făcute de Jean Liermann sub îndrumarea lui Marcel Kadosch, un jet gros cât un sfert din rază s-a desprins după 60°, dar peretele curbat acoperea doar un arc de 90°. Când jetul era mai gros decât jumătate din rază, jetul aproape nu era deviat: doar stratul de lângă perete se desprindea local, după circa 20°.

De aceea, desenul arată unghiul măsurat doar unde există măsurători comparabile. Mai departe, curba e o prelungire, iar graficul marchează separat valorile publicate pentru celelalte instalații.

Lingura de sub robinet nu e efectul Coandă

Exemplul obișnuit, cu dosul unei linguri ținut sub jetul de la robinet, nu e efectul Coandă: jetul de la robinet curge prin aer, așa că în jurul lui nu există apă pe care s-o antreneze. Caroline Lubert (2011) propune denumirea de „efectul ceainicului”, ca atunci când ceaiul curge pe dedesubtul ciocului, unde contează și cât de bine udă lichidul suprafața.

Avionul din 1910

Coandă a expus în octombrie 1910, la Salonul aeronautic de la Paris, un avion fără elice, cu un compresor acționat de un motor cu piston. Nu s-a găsit nicio relatare de epocă despre un zbor: Frank H. Winter, fost curator la Muzeul Național al Aerului și Spațiului (Smithsonian), n-a găsit niciuna în ziarele pariziene și revistele de aviație pe care le-a cercetat. Pionierii români ai zborului, Vuia, Vlaicu și Coandă, au o pagină a lor.

Distribuiți pagina

Linkul păstrează grosimea, raza și viteza alese.

Surse și calcul

Unghiul se măsoară de la fantă, în jurul cilindrului. Până la un raport grosime / rază de 0,053, unghiul se citește pe curba medie a măsurătorilor lui Fekete (1963, cilindrul nou, patru grosimi între 0,0074 și 0,0531 din rază, numere Reynolds până la circa 75.000), cu o precizie de circa 5–10°. Numărul Reynolds e o estimare pe baza vitezei (viteza × √(grosime × rază / 2) / vâscozitatea cinematică a aerului) a celui definit de Fekete prin presiunea din fantă. Pentru jeturi mai groase, curba e prelungită cu formula lui Newman, scalată ca să se lege de curba lui Fekete, și marcată ca nemăsurată. Particulele desenate urmează unghiul calculat: nu sunt o simulare a curgerii.

  1. G. I. Fekete, Coanda flow of a two-dimensional wall jet on the outside of a circular cylinder, Report 63-11, Mechanical Engineering Research Laboratories, McGill University, Montreal, 1963. mcgill.scholaris.ca Fig. 37 (cilindrul lui Newman, cu punctele lui Newman) și Fig. 38 (cilindrul nou): unghiul de desprindere în funcție de numărul Reynolds, raport grosime/rază 0,0033–0,053.
  2. B. G. Newman, „The deflexion of plane jets by adjacent boundaries – Coanda effect”, în Lachmann (ed.), Boundary Layer and Flow Control, 1961; formula reprodusă în M. Petrolo et al., Advances in Aircraft and Spacecraft Science 4 (2017), ec. (2). techno-press.org θ = 245° − 391° · (b/a) / (1 + 9/8 · b/a).
  3. R. Neuendorf, I. Wygnanski, „On a turbulent wall jet flowing over a circular cylinder”, Journal of Fluid Mechanics 381 (1999). doi.org Desprinderea în jur de 230° (rezumat).
  4. T. Shakouchi, M. Onohara, Transactions of the JSME B 55 (1989), nr. 511, Fig. 15. jstage.jst.go.jp 143–160° la grosimi de 5–15% din rază.
  5. M. Kadosch, „The curved wall effect”, 2nd Cranfield Fluidics Conference, 1967. marcel-kadosch.eu 60° la grosime/rază 0,25 (peretele se termina la 90°); întoarcere locală de circa 20° peste 0,5.
  6. H. Coandă, brevet US 2.052.869 (1936). patents.google.com Prioritate Franța 8 octombrie 1934; acordat 1 septembrie 1936.
  7. C. Lubert, „On some recent applications of the Coanda effect”, International Journal of Acoustics and Vibration 16 (2011), p. 144. iiav.org Lingura sub robinet nu e efectul Coandă; „efectul ceainicului”.
  8. F. H. Winter, „Coanda's claim”, Air & Space, Smithsonian. smithsonianmag.com Nicio relatare de epocă despre un zbor în 1910.