Râșnov, Brașov · săpată între 1623 și 1640
Fântâna Cetății Râșnov: în cât timp cade o piatră 146 de metri
În curtea cetății de pe deal, meșterii au tăiat-o 17 ani în stâncă, până au dat de apă, la circa 146 de metri. În 1640, o piatră de 4 cm ar fi ajuns la apă după aproape șase secunde, iar sunetul ar mai fi avut nevoie de aproape o jumătate de secundă ca să urce. În 2011, un alpinist care cobora turiști în ea spunea că e astupată cu mâl pe la 68 de metri.
unde e piatra după fiecare secundă
Sunetul pornește la apăsarea butonului.
De ce a fost nevoie de o fântână
Cetatea Râșnov se află pe un deal deasupra orașului. În trecut apăra drumul prin Bran, una dintre căile de intrare în Transilvania. Multă vreme nu a avut apă în incintă: potrivit tradiției locale, când asediile se prelungeau, cei adăpostiți în cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apă de la un izvor știut numai de ei.
În 1612, după un asediu, cetatea s-a predat principelui Gabriel Báthory. Asediul a arătat că cetatea nu putea rezista fără o fântână în curte.
Cine a săpat-o și cât a durat
„Lucrările au început a doua zi după sărbătoarea religioasă a «Înălțării Domnului» a anului 1623 și s-au încheiat în iulie 1640, când s-a dat de apă”, spune istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov.
Între 1623 și 1633 au lucrat doi meșteri din Făgăraș, Baltres (sau Boltres) și Andreas; din 1633 până în 1640, fântânarii Feltern Lange și Andreas Erwisch. Contractul din 1633, păstrat în arhivele Brașovului, le dădea fiecăruia câte 2 florini pe săptămână, 5 ocale de bere pe zi și, duminica, vin. Toată fântâna a costat circa 2.000 de florini.


Legenda celor doi prizonieri turci
Ghizii și multe pagini de turism spun că fântâna a fost săpată de doi prizonieri turci, cărora li s-ar fi promis libertatea la sfârșitul lucrării. Articolul din Adevărul care îl citează pe Nicolae Pepene spune că legenda a fost lansată în anii 1970. Socotelile vremii consemnează că primăria Râșnovului a tocmit și a plătit meșteri, pietrari și dulgheri pentru lucrare.
Cât de adâncă e fântâna
Procesul-verbal al sfatului din 1640 dă adâncimea în stânjeni: „67 de stânjeni de munte” sau „76 de stânjeni de țară”. Lungimea acestor stânjeni nu e precizată; cu stânjenul vienez, mai târziu unitatea oficială a Imperiului (1,8965 m), 76 de stânjeni ar face 144 m. Sursele de azi dau între 143 și 147 m: istoricul Nicolae Pepene 146 m, un reportaj ProTV din 2010 147 m, Wikipedia în engleză 143 m. Pentru o piatră de 4 cm, diferența dintre 143 și 147 m înseamnă 0,11 s.
Din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea fântâna nu a mai fost folosită și s-a umplut încet: în 1891 măsura 98 m. În 2011, un alpinist care cobora turiști în ea spunea că e colmatată la 68 m. La 68 m, piatra lovește mâlul după {n(SILT["fall"], 2)} s, iar impactul se aude după {n(SILT["total"], 2)} s.
Diametrul puțului nu apare în niciuna dintre aceste surse, așa că desenul îl arată schematic. În 2010, alpiniști din Brașov au coborât în fântână; primăria voia ca vizitatorii să poată coborî pe corzi până la 84 m. În puț au găsit gunoaie și monede recente.
De ce nu cinci secunde și nouă zecimi
Dacă aerul nu ar frâna-o, o piatră ar cădea 146 m în 5,46 s, oricât de mare ar fi; cu încă 0,43 s cât urcă sunetul, impactul s-ar auzi după 5,89 s. Aerul o frânează însă: o piatră de 4 cm cade 5,96 s, o pietricică de 2 cm 6,47 s, o piatră de 6 cm 5,79 s.
Mărimea pietrei schimbă timpul până se aude impactul mai mult decât diferența dintre adâncimile date de surse: 0,68 s între pietricica de 2 cm și piatra de 6 cm, la aceeași adâncime, față de 0,11 s pentru piatra de 4 cm între 143 și 147 m.
Calculul căderii în vid se poate verifica pe datele unei instalații reale: la centrul NASA Glenn din Ohio, o capsulă de experimente cade 432 de picioare (132 m) într-o cameră vidată, iar NASA dă 5,18 s de cădere liberă. Aceeași formulă dă 5,18 s.
Surse și calcul
Căderea e calculată pas cu pas pentru o piatră rotundă de calcar (2.700 kg/m³), cu coeficientul de rezistență al unei sfere (0,47), în aer de 10 °C la circa 800 m altitudine (1,13 kg/m³), cu accelerația gravitației la latitudinea cetății (9,804 m/s²). Sunetul urcă cu 337 m/s. Pentru blocul dumneavoastră se ia în calcul o înălțime de circa 2,9 m pe etaj (146 m / 50). Aerul poate frâna o piatră colțuroasă mai mult decât una sferică, iar temperatura din puț nu e măsurată.
- Adevărul, „Zece lucruri mai puțin cunoscute despre Cetatea Râșnov”, cu istoricul Nicolae Pepene. adevarul.ro Asediul din 1612 și apa adusă noaptea; lucrările 1623 – iulie 1640; 146 m (subtitlul: 145 m); meșterii Baltres și Andreas din Făgăraș; socotelile; legenda lansată în anii 1970.
- Burzenländer Kalender 2013, foaia pentru noiembrie, „Die Bauernburg von Rosenau”. burzenland.de Fântâna tăiată în stâncă 1623–1640, peste 2.000 de florini; adâncimea în procesul-verbal al sfatului din 1640: „berg lofftern 67, auff dass landt lofftern … 76”; nefolosită din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea; 98 m în 1891.
- Historia, „Cetatea Râșnov, între legendă și istorie”. historia.ro Meșterii 1623–1633 (Boltres și Andreas) și 1633–1640 (Feltern Lange și Andreas Erwisch); contractul din 1633; costul de 2.000 de florini renani.
- Crișana, reportaj din 2011 cu alpinistul Mihai Mândreanu. crisana.ro Fântâna „adâncă de 146 de metri, colmatată la 68 de metri”.
- Wikipedia, „Klafter” (germană). de.wikipedia.org Stânjenul vienez, 1,8965 m.
- ProTV, „Turism în adâncuri: coborârea pe corzi în adâncul fortăreței din Cetate”, 20 noiembrie 2010. stirileprotv.ro „147 de metri în documente”; coborârea pe corzi până la 84 m; gunoaie și monede recente.
- Wikipedia, „Râșnov” (engleză). en.wikipedia.org Adâncimea de 143 m.
- NASA Glenn, „Zero Gravity Research Facility”. nasa.gov Cădere liberă de 132 m, 5,18 s.
- Wikipedia, „Drag coefficient”. en.wikipedia.org Coeficientul de rezistență 0,47 pentru o sferă.