Câmpia Română, Maramureș, Ardeal · pârghia de la fântână
Fântâna cu cumpănă și câtă apă scoate un om într-o oră
Cumpăna e o bârnă care se balansează pe un stâlp cu furcă. La capătul brațului scurt, o piatră servește drept contragreutate; de celălalt capăt atârnă prăjina cu găleata. Piatra mută o parte din efortul ridicării găleții pe coborâre. După măsurătorile de teren, un om care lucrează la cumpănă ridică apa cu o putere utilă de circa 42 W. Alegeți adâncimea până la apă și greutatea pietrei, apoi mișcați prăjina.
Sursele românești consultate nu precizează greutatea pietrei sau locul exact al fusului. În model, fusul e la o treime din lungimea bârnei, socotind de la capătul cu piatra.
Mișcați prăjina în sus și în jos
Trei cumpene documentate
La Ferești, în Maramureș, fișa de restaurare a Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești dă o cumpănă de 6 m pe un stâlp de 4 m, la o fântână de 1,5 m adâncime. La Cetea, în Alba, monografia satului descrie un trunchi cu furcă de circa 4 m, o bârnă de vreo 5 m și o greutate de fier sau „o piatră masivă”. La Fântâna lui Calae, lângă Ion Roată, în Bărăgan, o cumpănă de fier de 10 m se sprijină pe un stâlp de lemn de 6 m cu furcă, după un reportaj din 2010.
Anchetele etnografice din Oltenia subcarpatică și din Banat descriu un fus de lemn sau de fier, axul pe care se rotește bârna. Sursele românești consultate nu dau greutatea pietrei sau distanța exactă de la fus la capete.
Ce face piatra
Piatra ajută la ridicarea găleții pline. Pentru asta, ea trebuie ridicată la rândul ei când găleata goală coboară. Într-o pârghie ideală, fără frecare și cu bârna neglijată, piatra cea mai bună echilibrează găleata goală plus jumătate din apă: atunci forța pe prăjină e aceeași la coborâre și la urcare, cea mai mică posibilă în ambele sensuri.
Piatra nu adaugă energie. O stochează la coborâre și o dă înapoi la urcare; pe un ciclu întreg, contribuția ei e zero, iar apa câștigă exact energia ridicării. Piatra doar împarte efortul între cele două drumuri ale prăjinii.
Câtă apă într-o oră
În 1989, în regiunea Kanem din Ciad, o echipă a măsurat 26 de cumpene, la înălțimi de ridicare de 1,8–6,2 m: între 0,65 și 2,18 litri pe secundă. Studiul, publicat în 1999, a filmat și zece perechi de operatori și cumpene: operatorii dădeau în medie 69,4 W de putere mecanică, iar cumpăna transforma circa 60% din ea în apă ridicată. De aici, puterea utilă: circa 42 W.
Aceeași putere prezice debitele celor două grupuri de câte 13 cumpene din același studiu, calculate din capacitatea medie a vasului și din durata medie a ciclului: la 2,44 m, 6.260 l pe oră față de 5.230 (+20%); la 5,14 m, 2.970 față de 3.060 (−3%).
În iarna 1901–1902, americanul Clarence T. Johnston a notat în Egipt opt cumpene simple, la ridicări de 0,85–2,77 m, lucrate câte zece ore pe zi de doi oameni care se schimbau, de obicei la două ore. Debitul lor stă între 4.934 și 8.634 l pe oră aproape oricare ar fi ridicarea: la adâncimi atât de mici, ritmul cu care se umple și se golește găleata contează mai mult decât efortul. Mediana lor, 6.784 l pe oră, e limita de ritm din model.
Încercările din India din 1868, la secarea fundației unui pod, au dat ziua, la 1,83 m, circa 15.570 l pe oră, de două ori cât calculul pentru aceeași ridicare: acolo omul era schimbat la fiecare jumătate de oră. La 2,44 m, doi oameni lucrau împreună.
Cât de adâncă poate fi fântâna
Capătul lung urcă și coboară, iar găleata trebuie să ajungă și la apă, și peste ghizdurile fântânii. Cu fusul la o treime și o înclinare de cel mult 45°, cursa verticală a unei bârne de 6 m ajunge pentru apă până la circa 5,2 m, iar a uneia de 10 m, până la circa 8,9 m. Monografia comunei Vulturești spune că „pentru fântânile de până la 10 m, se instala cumpăna”, iar ancheta Terezei Mozeș din 1970 a găsit cumpene folosite până la adâncimi de 8–12 m.
În Bărăgan, apa freatică stă de obicei la mai puțin de 10 m în sudul câmpiilor descrise de Institutul Geologic în 1927, iar în vestul Bărăganului și pe terasele Dunării, la mai puțin de 20 m; acolo se foloseau cumpene înalte. Un joc despre echilibrul cumpenei e pe altă pagină; ce e azi în apa fântânilor, pe alta.
Surse și metodă
Forța pe prăjină vine din echilibrul pârghiei, într-un ciclu lent și idealizat: piatra, înmulțită cu brațul scurt, contra găleții, înmulțită cu brațul lung; masa bârnei și a prăjinii și frecarea sunt neglijate. Fusul e la o treime din bârnă, iar capătul lung urcă și coboară cel mult 45° față de orizontală; găleata trebuie să treacă cu 0,5 m peste nivelul solului. Toate sunt presupuneri. Debitul e cel mai mic dintre două limite. Prima e puterea utilă: 69,4 W de lucru mecanic al operatorului, măsurat pe filmări în Ciad, înmulțit cu randamentul de circa 60%, adică 41,6 W. A doua e ritmul găleții la adâncimi mici: 6.784 l pe oră, mediana celor opt cumpene simple măsurate în Egipt. Adâncimea e distanța de la sol până la oglinda apei.
- Muzeul Golești, Cinci modele de construcții tradiționale: factori de degradare și fișe analitice de evidență, p. 55. muzeulgolesti.ro Fântâna de la Ferești, inv. 21468/6: cumpăna de 6 m, stâlpul de 4 m, adâncimea de 1,5 m.
- „Fântânile cu cumpănă, ucise de civilizație”, Adevărul, 2010. adevarul.ro Fântâna lui Calae: furca de 6 m, cumpăna de 10 m.
- Monografia satului Cetea, pp. 34–35. scribd.com Trunchiul de 4 m, bârna de 5 m, contragreutatea.
- T. Mozeș, Revista Muzeelor 1970, nr. 5, p. 445. biblioteca-digitala.ro Fusul; cumpene la fântâni de 8–12 m.
- Monografia comunei Vulturești, vol. III (2009), p. 150. biblioteca-digitala.ro Cumpăna la fântânile de până la 10 m.
- T. H. Mirti, W. W. Wallender, W. J. Chancellor, M. E. Grismer, „Performance Characteristics of the Shaduf: A Manual Water-Lifting Device”, Applied Engineering in Agriculture 15 (1999), nr. 3, pp. 225–231. doi.org Cele 26 de cumpene din Kanem, Ciad (1989): înălțimi de ridicare, debite, puterea operatorilor, randamentul (tabelele 1–4).
- C. T. Johnston, Egyptian Irrigation, USDA Bulletin 130 (1903), p. 41. wikimedia.org Tabelul cumpenelor egiptene (shaduf), notate în iarna 1901–1902: ridicări, debite pe zi de zece ore, doi oameni care se schimbă.
- A. Wilson, „On Irrigation in India” (1868), pp. 465–466. zenodo.org Încercările de la fundația unui pod (1,83 m, un om schimbat la jumătate de oră; 2,44 m, doi oameni) și un tabel din Upper India (4,88 m).
- P. L. Fraenkel, Water Lifting Devices, FAO Irrigation and Drainage Paper 43 (1986), tabelul 8. fao.org Intervalele tipice pentru cumpănă: ridicare 1–3 m, putere de intrare 20–80 W, 2–4 m³/h.
- Em. I. Protopopescu-Pache, Institutul Geologic al României, Dări de seamă, vol. XVI (1927), pp. 97–98. igr.ro Adâncimea apei freatice în Bărăgan.