Ce știau instanțele înainte

Un cuvânt: „conviețuiesc”#

Codul penal socotește „membru de familie” un partener doar „în cazul în care conviețuiesc” (art. 177). Un fost soț, un fost iubit sau un partener care nu locuia cu femeia nu intră în această categorie. Până în aprilie 2026, dacă o omora, fapta era judecată ca omor simplu, nu ca violență în familie, iar în dosarul penal și în statistica instanțelor legătura dintre ei nu se vedea.

Legea violenței domestice (217/2003) spune altfel: foștii parteneri sunt acoperiți „indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”. Așa se face că poliția și ordinul de protecție folosesc o definiție, iar dosarul penal alta.

Legea femicidului (53/2026) a făcut, de la 26 aprilie 2026, omor calificat omorul comis, ca formă de control sau dominație, asupra cuiva cu care făptuitorul „se află ori s-a aflat” într-o relație, „indiferent … de împrejurarea că făptuitorul a locuit sau nu cu victima”. Articolul 177, și cu el categoria „violență în familie”, a rămas însă neschimbat.

Datele se potrivesc cu această ruptură, fără s-o poată dovedi: dintre cele 30 de fire, 19 duc la procese fără mențiunea de violență în familie, iar în 8 dintre ele o femeie cu același nume de familie ceruse protecție împotriva lui. Poate fi o fostă soție, dar și o mamă sau o soră.

Morțile care nu sunt „omor”#

Când cineva moare bătut, fără ca agresorul să fi vrut să-l omoare, fapta se numește loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 195). Statistica de omucideri pe care România o trimite la Eurostat se bazează, potrivit notelor metodologice, pe articolele 188, 189 și 200: omor, omor calificat și uciderea copilului nou-născut de către mamă. Articolul 195 nu e pe listă.

Dintre cele 175 de omoruri în familie judecate la tribunale, 22 au fost judecate ca loviri cauzatoare de moarte, adică 13%. Pedeapsa mediană dată la prima instanță în aceste dosare a fost de 5 ani, față de 12 ani pentru omorul în familie.

Legea femicidului numește femicid și moartea unei femei din lovituri sau vătămări. Statistica nu le număra până acum împreună.

Cine numără#

Poliția colectează lunar date despre violența în familie, cu sexul victimei și legătura dintre victimă și agresor, dar le ține pe o platformă internă. România a raportat la Eurostat 34 de femei ucise de un partener sau de o rudă în 2024. Partenerii nu sunt raportați separat.

Parchetele publică anual numărul de dosare, dar fără sexul victimei și al agresorului. Instanțele înregistrează sexul condamnatului, dar nu și victima sau legătura cu ea. Așa a constatat Consiliul Europei în septembrie 2026 (GREVIO, raportul tematic).

Organizațiile de femei numără din presă. Pentru 2025, totalurile publicate în presă ajung până la 59 de femei. Centrul FILIA a numărat cel puțin 97 de femei ucise din ianuarie 2025 până în octombrie 2026, de oricine ar fi fost ucise.

Legea 53/2026 a dat 90 de zile pentru un ordin comun al miniștrilor Justiției și de Interne și al procurorului general, care să stabilească cum se colectează datele. Termenul s-a împlinit pe 25 iulie. Ministrul Justiției a semnat proiectul de ordin pe 26 octombrie și l-a trimis spre semnare Ministerului de Interne și procurorului general. Hotărârea de Guvern pentru instrumentul de evaluare a riscului avea termen 26 octombrie și nu fusese adoptată până la 30 octombrie. Primele rapoarte anuale sunt cerute până la 31 martie.

În regiune#

Raportat la populație, numărul oficial al României, 0,35 femei ucise de partener sau rudă la 100.000 de femei în 2024, e sub valoarea UE calculată de Eurostat pentru cele 18 state care au raportat (0,40) și sub Ungaria (0,40). Valorile mici țin însă și de ce intră în ele.

Spania ține din 2003 un registru oficial al femeilor ucise de parteneri sau foști parteneri și spune pentru fiecare dacă denunțase înainte: 16 din 49 în 2024, 11 din 48 în 2025. Italia a introdus în decembrie 2025 infracțiunea de femicid, pedepsită cu închisoare pe viață. Bulgaria a extins în 2023 legea violenței domestice la relațiile intime, dar nu definește femicidul și nu are o numărătoare oficială; Comitetul Helsinki bulgar a analizat condamnările din 2018–2023. Serbia nu are o numărătoare oficială.

Eurostat, crim_hom_vrel, 2024; țările care au raportat. Media UE: statele care au raportat.

Metoda#

Procesele vin din serviciul public al portalului instanțelor (portalquery.just.ro): toate dosarele penale în primă instanță la cele 42 de tribunale județene și la Tribunalul pentru minori și familie Brașov, cu obiect omor, omor calificat, violență în familie, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, pruncucidere, depuse din iunie 2023 până la 30 octombrie 2026. Fiecare dosar e numărat o dată.

Tentativa se citește din obiectul dosarului sau din hotărâre. Violența în familie se citește din mențiunea art. 199. Luna faptei vine din hotărâre („faptă din data de…” sau data reținerii), când există.

Pentru fiecare inculpat, numele complet a fost căutat în dosarele cu obiect „ordin de protecție” din toate instanțele. Potrivirea cerea: același nume complet, o judecătorie din același județ, bărbatul ca pârât, cererea înaintea atacului. Fiecare potrivire a fost citită de mână, cu numele acoperite. Numele au stat doar în fișierele de lucru folosite pentru verificare, șterse apoi; datele publicate nu conțin nume sau numere de dosar, iar dosarele sunt identificate printr-un cod.

Câte potriviri ar ieși la întâmplare: numele inculpaților apar în cereri de ordin din alte județe de 393 de ori, adică vreo 10 pe județ, față de 322 de potriviri brute în propriul județ. Din potrivirile brute, 30 au trecut toate filtrele; aplicând aceeași proporție potrivirilor întâmplătoare, rămâne cam un fir.

Ca verificare independentă, în 4 procese instanța a judecat și nerespectarea unui ordin de protecție, deci ordinul exista sigur înainte. Legătura după nume le-a găsit pe 3 dintre ele.

Sexul celor care au cerut protecție e dedus din prenume. Valorile pe județe sub 10 nu sunt arătate.

Limite

• Arhiva publică a instanțelor păstrează doar o parte din cererile de ordin de protecție depuse înainte de decembrie 2023, deci numărul de fire e o limită de jos.
• Opt judecătorii nu publică deloc dosarele de familie, iar ordinele provizorii date de poliție și neajunse în instanță nu se văd.
• Victima e anonimizată. Pagina spune „cineva ceruse protecție împotriva lui”, nu „victima avea ordin”. Cea care ceruse protecția și cea atacată pot fi persoane diferite.
• Legătura după nume poate greși. Fiecare fir a fost citit de mână: bărbatul era pârât, iar cererea era anterioară atacului.
• Un proces începe la un an sau doi după faptă, deci anii 2025 și 2026 sunt incompleți.

Surse#

1. Portalul instanțelor de judecată, serviciul public de căutare
2. Codul penal, text consolidat (art. 177, 189, 195, 199)
3. Legea 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului
4. Legea 217/2003 privind violența domestică, republicată
5. GREVIO, primul raport tematic de evaluare pentru România, 2026
6. Eurostat, victime ale omuciderii după relația cu făptuitorul (crim_hom_vrel)
7. Centrul FILIA, scrisoare deschisă către ministrul Justiției (G4Media, 21 octombrie 2026)
8. Radio Cluj, 21 octombrie 2026: șase luni de la legea femicidului
9. Spania, Delegación del Gobierno contra la Violencia de Género, victime mortale
10. Italia, Legea 181 din 2 decembrie 2025 (femminicidio)