Colecția de minerale a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu
Flori de mină
Muzeul Brukenthal a publicat online fișele și fotografiile a 788 de minerale; aproape toate spun unde a fost găsită piatra. Mai mult de jumătate vin din trei locuri din Munții Apuseni. Coboară cu lampa în mină: fiecare nivel adună pietrele scoase din același loc.
Lampa merge după mouse sau după deget. Atinge o piatră ca să-i citești eticheta.
Trei locuri, peste jumătate din pietre#
Din cele 788 de minerale, 408 vin din trei locuri din Munții Apuseni: Baia de Arieș (207), Băița (106) și Săcărâmb (95). Județele Alba și Hunedoara adună împreună 567 de pietre, aproape trei sferturi din pietrele publicate.
Colecția este mai ales calcit (291) și cuarț (218). La Baia de Arieș, 157 din cele 207 pietre sunt calcit; la Săcărâmb domină cuarțul, cu 64 din 95.
Expresia „floare de mină” apare în descrierile a 89 de pietre. Așa se numesc exemplarele frumoase de cristale scoase din mină; în fișele Brukenthal ea însoțește druze, geode și agregate de cristale. Toate cele 89 de vin din Apuseni: Baia de Arieș (54), Băița (21), Săcărâmb (13) și una de la Roșia Montană.
- Baia de Arieș207
- Băița106
- Săcărâmb95
- Rodna26
- Sebeșu de Jos25
- Roșia Montană19
- Cavnic15
- Dognecea12
- încă 81 de niveluri, până la pietrele fără loc
Cum se citește eticheta#
Eticheta fiecărei pietre are datele din fișa muzeului: numele mineralului și formula lui chimică, clasa din care face parte, locul și județul de descoperire, greutatea, dimensiunile, vârsta geologică, acolo unde e trecută, și numărul de inventar. Descrierea este a muzeului.
Fotografia de pe etichetă este a muzeului. Pe perete, 685 de pietre apar decupate din fotografiile lor, iar celelalte 103 atârnă în fotografia întreagă, așa cum le-a fotografiat muzeul.
Pe perete, pietrele mai grele apar mai mari: mărimea crește cu rădăcina cubică a greutății, între o limită de jos și una de sus. Greutatea este trecută pentru 613 pietre, de la sub un gram la 5.800 de grame (un cuarț de la Săcărâmb); celelalte au o mărime de mijloc.
Vârsta: 247 de fișe trec neogenul, perioada geologică de acum aproximativ 23 până la 2,6 milioane de ani.
Locurile și ordinea nivelurilor#
Locul vine din fișa muzeului: localitatea de descoperire sau, când lipsește, comuna ori un punct numit, ca un munte sau o trecătoare. Pentru 719 pietre fișa numește un loc din România; opt au numai județul, 30 nu au niciun loc, iar 31 vin din afara țării, din Tirol și Boemia până la Lacul Baikal și Labrador.
Nivelurile sunt așezate după numărul de pietre: locul cu cele mai multe pietre este sus, lângă gura minei, cele cu o singură piatră sunt jos, iar pietrele din alte țări și cele fără loc stau la fund. Mina are 89 de niveluri.
Căutarea măsoară în linie dreaptă distanța dintre centrul localității tale și locurile din fișe (coordonate GeoNames). 13 locuri numite (munți, trecători și sate al căror nume din fișă nu se potrivește sigur cu o localitate) nu au coordonate și nu intră în căutare.
Sunetul#
Lampa cu carbid sâsâie, apa picură în galerie, iar piatra pe care o atingi sună după greutatea ei: pietrele mai grele au un sunet mai grav. Când cobori la alt nivel sună clopotul puțului. Sunetul pornește numai după ce aprinzi lampa de sus sau apeși butonul cu difuzor.
Surse#
Fișele și fotografiile: Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, prin baza de date a patrimoniului clasat (Institutul Național al Patrimoniului) și Europeana, licență CC BY-SA 4.0. Decupajele de pe perete sunt adaptări ale fotografiilor muzeului, sub aceeași licență.
Coordonatele localităților: GeoNames (CC BY 4.0). Fișele Europeana au fost consultate la 22 noiembrie 2026.