Omul care gândește de șapte mii de ani

El stă pe un scăunel jos, cu patru picioare. Coatele îi stau pe genunchi, iar mâinile îi țin capul de o parte și de alta a feței. E din lut ars, de un gri închis, cu suprafața lustruită. Capul, aproape oval, are nasul modelat, ochii din împunsături triunghiulare și gura dintr-o gaură mică. Un gât foarte lung ține capul. Poziția spune gândire — de acolo vine porecla, dată după sculptura celebră a lui Rodin.

Ea stă direct pe pământ, fără scaun: un picior întins înainte, celălalt îndoit la genunchi, mâinile pe picior. Trupul e modelat cu șolduri late, capul mic, cu trăsături abia schițate. Amândouă statuetele au aceeași înălțime: 11,5 cm. Încap fiecare în palmă.

Numele de „gânditor" e modern. Rodin își concepuse Gânditorul în 1880, ca parte din Porțile Iadului; primul bronz monumental a fost turnat în 1904. Al lui are circa 185 cm înălțime și stă la Musée Rodin, la Paris. Al Hamangiei e de șaisprezece ori mai mic și mai vechi cu vreo șapte mii de ani.

În neolitic, statuetele masculine erau o mică minoritate printre foarte multele figurine găsite în necropole și în locuințe. Faptul că Gânditorul stă alături de o statuetă feminină e o raritate care arată o legătură directă între cei doi. Amândouă au fost așezate într-un mormânt, lângă trupul înhumat, ca și cum l-ar fi însoțit pe cel mort dincolo.

Necropola de la Cernavodă, unde au fost găsite, are peste 400 de morminte de înhumație. Ofrandele din morminte cuprind topoare de piatră, vase, brățări și statuete antropomorfe. Dintre toate figurinele găsite până acum, poziția Gânditorului îl face deosebit: o statuetă mică, modelată grosier într-o poziție asemănătoare, e înregistrată la Trușești, în aria Cucuteni.

Gestul lui a fost citit ca meditație, dar poate fi și jale. Arheologii leagă atitudinea de gândire de o meditație asupra vieții și morții, firească într-un mormânt. Alte lecturi îl văd ca zeu al vegetației, care moare ca să reînvie primăvara, sau ca zeu al morții. Niciuna nu poate fi dovedită: oamenii Hamangia nu au lăsat texte.

Nu e nici singurul gânditor al preistoriei. Un „gânditor" neolitic s-a găsit la Karditsa, în Grecia, iar unul din epoca bronzului mijlociu, vechi de circa patru mii de ani, la Yehud, în Israel. Poziția omului cu capul în mâini pare să fi fost descoperită de mai multe ori, în locuri diferite.

Cultura Hamangia e o cultură arheologică a neoliticului târziu din Dobrogea — între Dunăre și Marea Neagră — și din sudul Munteniei. A început în jurul anilor 5250–5200 î.Hr. și a durat până în jurul anilor 4550–4500 î.Hr. Numele vine de la așezarea eponimă de la Baia-Hamangia, de lângă lacul Golovița.

Legăturile culturale cu Anatolia sugerează că oamenii Hamangia erau coloniști sosiți de curând de acolo, spre deosebire de culturile vecine, coborâte din așezări neolitice mai vechi. Au adus cu ei ceramica neagră lustruită și statuetele cu gât lung. Își îngropau morții în necropole, ghemuiți sau întinși, cu ofrande de silex, scoici prelucrate și unelte de os. Mai târziu, cultura a fost absorbită de cultura Boian în expansiune, în trecerea acesteia spre cultura Gumelnița.

Cernavodă e unul dintre locurile importante ale acestei lumi, prin necropola în care s-au găsit Gânditorul și femeia așezată. Alte așezări cunoscute sunt Durankulak, pe malul lacului, și Baia, situl care a dat numele culturii.

Cele două statuete au fost găsite în 1956, printre ofrandele din necropola Hamangia de la Cernavodă. Azi stau la Muzeul Național de Istorie a României, București, cu numerele de inventar 15906 și 15907.

Au călătorit mult pentru niște obiecte de 11,5 cm. Între noiembrie 2009 și aprilie 2010 au fost la New York, în expoziția „The Lost World of Old Europe: The Danube Valley, 5000–3500 BC". În 2019 au ajuns la Liège, la Grand Curtius, în cadrul Europalia România, festivalul care a avut România ca țară invitată.

Din 1 decembrie 2006, Gânditorul stă și pe reversul bancnotei de 200 de lei, alături de o moară de apă. Pe avers e portretul lui Lucian Blaga. Șapte mii de ani de la lutul de la Cernavodă până la portofel.