Hainele împrumutate
Genul neutru nu are o haină a lui: la singular împrumută croiala masculinului, la plural pe cea a femininului. Tocmai fiindcă nu are identitate proprie, devine locul unde ajung, fără să aleagă, aproape toate cuvintele noi ale limbii. Am verificat direct în dicționar cincizeci și doi de neologisme recente — patruzeci și opt au primit exact această haină împrumutată.
O haină, două croieli
Gramatica română spune că substantivele au trei genuri: masculin, feminin și neutru. Dar neutrul nu se comportă niciodată ca o a treia opțiune independentă. La singular ia exact hainele masculinului — articolul „un”, adjectivul „frumos”. La plural le schimbă pe cele ale femininului — articolul „două”, adjectivul „frumoase”. Nu există nicăieri o formă pur neutră; există doar un cuvânt care se dezbracă și se îmbracă din nou de fiecare dată când trece de la unul la mai multe.
Probează hainele oricărui cuvânt
Alege un cuvânt din listă și vezi ce haină i s-a potrivit — la unul, apoi la mai multe. Cuvintele intră în tabelul de mai jos pe măsură ce le probezi.
Alege un cuvânt mai sus.
Excepțiile au motiv
Cele patru excepții din eșantion nu sunt întâmplătoare. „Dronă” și „memă” intră direct la feminin fiindcă se termină în -ă, cel mai puternic semnal de gen din limba română — aproape orice cuvânt nou încheiat așa devine automat feminin, indiferent din ce limbă vine. „Byte” și „satelit” rămân masculine fără o regulă fonetică la fel de limpede — au intrat în limbă pe alt drum, probabil prin analogie cu cuvinte masculine deja existente. Chiar și „site”, cuvântul cel mai des suspectat de feminin în vorbirea liberă (poate din cauza asocierii cu „pagină”), e trecut de dicționare la neutru: „un site nou”, „două site-uri noi”.
Persoanele nu intră la neutru
„Lider”, „antrenor” și „tușier” sunt și ele neologisme, dar numesc oameni, nu obiecte. Genul neutru este rezervat aproape exclusiv lucrurilor fără gen natural; de îndată ce un cuvânt numește o persoană, limba îi dă genul persoanei — de regulă masculinul generic, ca la marea majoritate a substantivelor românești de profesie și rol social.
Notă de metodă
Fiecare cuvânt din eșantion a fost verificat direct în dexonline.ro, agregatorul dicționarelor academice românești (DEX, DOOM, NODEX și altele), prin interogarea etichetei gramaticale atașate fiecărei definiții publicate până în august 2026. Genul afișat este cel majoritar dintre toate intrările găsite pentru cuvântul respectiv.
Eșantionul cuprinde neologisme care denumesc obiecte sau acțiuni numărabile, intrate în română mai ales în ultimele trei decenii, alături de câțiva termeni sportivi mai vechi cu aceeași comportare. Au fost excluse cuvintele fără plural firesc în vorbire curentă (precum „internet” sau „marketing”) și cele cu gen contestat între surse (precum „robot” sau „monitor”, atestate și ca masculine, și ca neutre, după sens).