România, 1899 – 1930 · Trei recensăminte, un ministru, școala din sat
Cum a învățat România să citească
În 1899, din 100 de oameni mai mari de 7 ani, știau carte 22 din 100. În 1930, în aceleași județe, 56 din 100. Mai jos, saltul județ cu județ, plus povestea lui: un ministru, două legi și școala din sat.
Cartograma care se umple
În 1905, un funcționar al Statisticii, D. Gomoiu, a desenat harta din capul paginii: fiecare județ colorat după câți oameni știau citi și scrie. Harta de mai jos îi continuă lucrarea cu două recensăminte mai târziu.
Alege un an sau apasă Redă. Culorile arată știutorii de carte din 100 de locuitori de la 7 ani în sus; numerele vin din Tabela 33 (1905) și Tabela VII (1938).
1899 · Între județe 12,6 (Olt) – 41,0 (Ilfov)
- sub 15
- 15 – 25
- 25 – 40
- 40 – 55
- 55 – 65
- 65 și peste
Județul Baia din 1930 e Suceava din 1899 și 1912. Caliacra și Durostor nu apar: în 1899 erau în Bulgaria. Pozițiile județelor sunt aproximative.
| Județul | 1899 | 1912 | 1930 | Saltul 1912 – 1930 |
|---|---|---|---|---|
| Argeș | 18,7 | 36,6 | 52,9 | +16,3 |
| Bacău | 17,6 | 33,0 | 52,4 | +19,4 |
| Baia (Suceava în 1899) | 16,6 | 46,3 | 55,4 | +9,1 |
| Botoșani | 17,4 | 35,3 | 54,0 | +18,7 |
| Brăila | 36,8 | 55,1 | 69,0 | +13,9 |
| Buzău | 18,7 | 36,7 | 53,6 | +16,9 |
| Constanța | 23,8 | 44,8 | 63,2 | +18,4 |
| Covurlui | 34,2 | 56,6 | 69,7 | +13,1 |
| Dâmbovița | 17,7 | 36,5 | 53,1 | +16,6 |
| Dolj | 20,7 | 33,3 | 50,4 | +17,1 |
| Dorohoi | 13,5 | 28,4 | 47,5 | +19,1 |
| Fălciu | 19,6 | 39,8 | 57,5 | +17,7 |
| Gorj | 17,6 | 33,3 | 48,5 | +15,2 |
| Ialomița | 23,9 | 43,4 | 57,3 | +13,9 |
| Iași | 28,6 | 47,6 | 62,3 | +14,7 |
| Ilfov | 41,0 | 54,8 | 69,6 | +14,8 |
| Mehedinți | 18,1 | 32,5 | 48,4 | +15,9 |
| Muscel | 26,9 | 44,1 | 61,1 | +17,0 |
| Neamț | 21,0 | 42,7 | 61,0 | +18,3 |
| Olt | 12,6 | 28,1 | 44,4 | +16,3 |
| Prahova | 23,8 | 40,9 | 57,9 | +17,0 |
| Putna | 24,9 | 43,3 | 59,6 | +16,3 |
| Râmnicu Sărat | 22,3 | 42,9 | 61,1 | +18,2 |
| Roman | 17,2 | 33,1 | 54,6 | +21,5 |
| Romanați | 14,8 | 32,4 | 49,5 | +17,1 |
| Tecuci | 21,9 | 39,0 | 55,6 | +16,6 |
| Teleorman | 13,5 | 29,6 | 44,5 | +14,9 |
| Tulcea | 20,4 | 45,7 | 54,3 | +8,6 |
| Tutova | 23,7 | 42,0 | 57,4 | +15,4 |
| Vaslui | 14,4 | 30,9 | 50,3 | +19,4 |
| Vâlcea | 14,9 | 36,5 | 50,3 | +13,8 |
| Vlașca | 12,9 | 24,7 | 38,4 | +13,7 |
Capitolul I
Recensământul din 1899
1899 – 1905 · fotografia de la care pornim
- Capitolul
- 1899 – 1905
- Știu carte (de la 7 ani în sus)
- 22,0 din 100
- Bărbați
- 32,8 din 100
- Femei
- 10,9 din 100
- La sate
- 15,2 din 100
În decembrie 1899, Regatul își numără oamenii a doua oară în istorie. Rezultatele definitive ies în 1905, într-un volum gros care spune lucrurilor pe nume: din 100 de locuitori de la 7 ani în sus, știu citi și scrie 22 din 100; ceilalți, 78 de analfabeți la 100, rămân de partea cealaltă.
Prăpastia e între sat și oraș. La sate, unde trăiește covârșitoarea mulțime, abia 15,2 din 100 au știință de carte: un sfert la bărbați și 4,9 din 100 la femei. La orașe, cumpăna stă aproape pe jumătate: 60,9 din 100 la bărbați și 37,6 din 100 la femei.
Județele spun și ele o poveste. Ilfovul, cu Capitala, ajunge la 41,0 din 100; urmează Brăila cu 36,8 și Covurlui cu 34,2. La coadă, sub 15 din 100: Vlașca, Olt, Teleorman, Dorohoi, Vaslui, Romanați și Vâlcea.
Ca să se vadă dintr-o privire, volumul tipărește cartograma nr. 4: harta din capul paginii, cu fiecare județ colorat și cu cercuri care despart bărbații de femei. E prima fotografie a neștiinței de carte și punctul de la care pornește socoteala noastră.
La 100 locuitori de la țară de la 7 ani în sus nu întâlnim de cât 15 cari știu citi și scrie; în pătura adultă și matură procentul acesta scade la 12,8.
Recensământul din 1899, analiza rezultatelor, 1905
Între timp, din 1.000 de recruți se numără 677 de analfabeți, ultimul loc din Europa: după Serbia cu 616 și Rusia cu 617; în Germania, 5, iar în Franța, 47.
Capitolul II
Legile lui Haret
1897 – 1910 · trei mandate, două legi
- Capitolul
- 1897 – 1910
- Săli de clasă la sate, pentru 1898
- 542
- Biblioteci populare, 25 noiembrie 1898
- 320
- Școli de meserii, de la 1 septembrie 1901
- 53
- Școli ridicate sub Haret
- 1.980 din 2.343
La 31 martie 1897, Spiru Haret, matematician de 46 de ani, ajunge ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor. La 30 mai semnează planurile-tip pentru școlile sătești și hotărăște: în 1898 se construiesc 542 de săli de clasă la țară.
La 3 septembrie 1897 iese circulara obligativității: copiii intră cu toții la școală, iar părinții care se împotrivesc plătesc amendă. Urmează cantinele școlare din 14 ianuarie 1898, bibliotecile populare, 320 la 25 noiembrie 1898, și, la 4 martie 1899, numărătoarea copiilor de vârstă școlară din toate satele.
.jpg){kind=link}
În Parlament, Haret trece două legi mari. Legea învățământului secundar și superior, publicată la 23 martie 1898, face liceul de 8 ani cu trei secții și desființează bacalaureatul. Legea învățământului profesional trece prin Cameră la 9 martie 1899, iar decretul se semnează la 27 martie, cu trei zile înainte să cadă guvernul.
Haret revine ministru la 14 februarie 1901 și a treia oară între 1907 și 1910. La 26 iulie 1901 înființează 53 de școli de meserii, iar socoteala anilor 1897 – 1910 arată 2.343 de școli ridicate în toată țara, dintre care 1.980 cât timp el a fost ministru.
în anii 1897 – 1899 s-au construit mai multe localuri de școală decât se prevăzuse, iar numărul elevilor înscriși și frecvenți l-a depășit, de asemenea, pe cel scontat
N. Adăniloaie, Istoria învățământului primar, via M. Andreescu
Între timp, mirii de la sate care știau să iscălească în registre s-au dublat într-o generație: de la 16 la sută între 1881 – 85 la 32 în 1897.
Capitolul III
Școala din sat
1898 – 1912 · unitatea de măsură
- Capitolul
- 1898 – 1912
- Școli rurale la finele anului 1901
- 3.653 și 4.593 de învățători
- Absolvenți la sate
- 9.118 în 1897/98, apoi 12.847 în 1901/02
- Băieți de 7 – 15 ani la sate, cu știință de carte
- 36,2 din 100
- Fete de 7 – 15 ani la sate, cu știință de carte
- 8,2 din 100
Unitatea reformei e școala din sat: o sală, un învățător, o grădină. La finele anului 1901 merg 3.653 de școli rurale cu 4.593 de învățători, iar absolvenții cresc de la 9.118 în 1897/98 la 12.847 în 1901/02.
Haret îmbracă școala în lucruri mărunte și multe: cantine pentru copiii de departe, ziua de 24 ianuarie ca sărbătoare școlară, jocuri de oină, cu primul concurs la 10 mai, și învățători trimiși după ore să lumineze satul, cot la cot cu preoții. Pentru cei mari rămân școlile de adulți și școlile din armată.
Cartea clasei I se cheamă Abecedar. „Metoda nouă de scriere și cetire”, de Creangă și colegii săi învățători, fusese aprobată de Minister la 11 septembrie 1868; din ea învață să silabisească generații întregi: han, ham, hop, hap, apoi propoziții întregi.
Rezultatele se văd întâi la copii: între băieții de 7 – 15 ani de la sate, 36,2 din 100 au știință de carte. La fete însă, greul abia începe: 8,2 din 100.
ah! un hoț din han. / am un ban bun. nu am bot. / bat bob. boc! boc!
Abecedar (Creangă și alții), 1868, lecția literelor h și b
Între timp, în Oltenia, abia 5,6 din 100 de femei au știință de carte; analfabete sunt 94,4 la 100.
Capitolul IV
Recensământul din 1930
1912 – 1938 · socoteala de la urmă
- Capitolul
- 1912 – 1938
- Vechiul Regat, 1899 → 1930
- 22,0 → 56,1 din 100
- România Mare, 1930
- 57,1 din 100
- Cel mai mare salt (Roman)
- de la 33,1 la 54,6 (+21,5)
- Cel mai mic salt (Tulcea)
- de la 45,7 la 54,3 (+8,6)
La 19 decembrie 1912, Regatul se numără din nou; la 29 decembrie 1930, România Mare face la fel. Volumul III, „Știința de carte”, iese în 1938 sub îngrijirea lui Sabin Manuilă și pune județele față în față: în Vechiul Regat, de la 22,0 la 56,1 din 100.
În frunte stau Covurlui cu 69,7, Ilfov cu 69,6 și Brăila cu 69,0; la urmă, Vlașca abia atinge 38,4, iar Oltul și Teleormanul trec puțin de 44. Cel mai mare salt îl face Romanul: de la 33,1 la 54,6, adică +21,5.
Femeile recuperează greu. În Gorj, 72,8 din 100 de bărbați știu carte, dar numai 28,3 din 100 de femei; în Vlașca, femeile știutoare de carte sunt 19,3 din 100. Iar dintre toți știutorii de carte ai țării, 85,1 din 100 au doar școala primară.
Socoteala pe zeci de ani spune că Vechiul Regat a câștigat câte 9,3 la 100 pe deceniu, mai ales, zice volumul, în cei 10 ani dinaintea războiului mondial. Adică tocmai în anii școlilor lui Haret.
Femeile din sate constituesc peste 40% din totalul populației țării dela 7 ani în sus. Și acest număr considerabil de femei dă o proporție de abia 38.7% știutori de carte.
Recensământul din 1930, vol. III, 1938
Între timp, Banatul ajunge la 72,0 de știutori de carte din 100, iar Basarabia la 38,2: două Românie în aceeași țară.
Treci examenul din 1912
Șase întrebări din paginile Abecedarului din 1868, cartea clasei I, aprobată de Minister la 11 septembrie 1868. Hârtiile examenului din 1912 nu le avem; cartea după care se învăța, da.
-
1
Silabe
Învățătorul scrie pe tablă: i-n. „Spuneți pe rând, apoi cetiți de-o-dată.” Ce iese?
Răspunsul
„Spuneți pe rându: i-n și apoi le cetiți de-o-dată: in.” (Abecedar, 1868, lecția I)
-
2
Hoțul
„ah! un hoț din han.” De unde e hoțul?
Răspunsul
„ah! un hoț din han.” Hoțul e din han, nu din sat. (Abecedar, 1868, p. 9)
-
3
Banul bun
„am un ban bun. nu am bot.” Ce nu are școlarul?
Răspunsul
„am un ban bun. nu am bot.” Școlarul are banul; botul îi lipsește. (Abecedar, 1868, p. 9)
-
4
Proverbul
„Cum te-i așterne, așa vei dormi.” Ce vrea să spună?
Răspunsul
„Cum te-i așterne, așa vei dormi.” Proverbul vorbește de rostul vieții, nu de somn. (Abecedar, 1868)
-
5
Furnica
Grierul a cântat toată vara și cere acum de mâncare. Ce-i răspunde furnica?
Răspunsul
„Ai cântat!... îmi pare bine, acum joacă dacă poți, iar la vară fă ca mine!” (Abecedar, 1868, „Grierul și furnica”)
-
6
Comoara
Tatăl le spune celor trei fii că în vie e îngropată o comoară. Unde o caută băieții?
Răspunsul
„în vie este îngropată o comoară foarte scumpă”, iar comoara era munca. (Abecedar, 1868, „Comoara”)
Nici o întrebare încercată încă.
Numerele
Socoteala întreagă, într-o privire: de unde am plecat, unde am ajuns și cu ce.
- 22,0
- din 100 au știință de carte în 1899 (de la 7 ani în sus)
- 56,1
- din 100 au știință de carte în 1930, în aceleași județe
- 57,1
- din 100 în România Mare, 1930
- 542
- de săli de clasă la sate, hotărâte pentru 1898
- 320
- de biblioteci populare la școlile sătești, 25 noiembrie 1898
- 1.980
- de școli ridicate cât timp Haret a fost ministru, din 2.343
- 677
- de analfabeți la 1.000 de recruți în 1900, ultimul loc din Europa
Ce se spune și ce arată hârtiile
Totul a venit de la stat.
Nu chiar. Obligativitatea e din legea lui Cuza din 25 noiembrie 1864: patru clase, gratuit, pentru băieți și fete între 7 și 12 ani. În Transilvania, Școala Ardeleană luminase satele prin Biserică încă din veacul al XVIII-lea, iar Haret însuși a lucrat cu preoții: în martie 1910 le cerea conlucrarea cu învățătorii. În 1877/78, satele aveau 68.756 de elevi și orașele 28.472, față de 545.000 în Belgia. Statul a construit pe temelie veche.
Haret a inventat școala obligatorie.
Obligatorie era pe hârtie din 1864; Haret a făcut-o faptă: circulara din 3 septembrie 1897, amenzi pentru părinți și, la 4 martie 1899, numărătoarea copiilor de vârstă școlară din toate satele.
Fetele nu mergeau la școală.
Mergeau, dar mult mai puțin: în 1899, la sate, din 100 de fete de 7 – 15 ani, 8,2 știau carte, față de 36,2 băieți. În 1930, femeile ajunseseră la 45,5 din 100 în toată țara, dar în Vlașca la 19,3.
În 1930 știa carte toată lumea.
Nu: 57,1 din 100 în România Mare și 51,5 la sate. Iar dintre cei care știau, 85,1 din 100 au doar școala primară. Basarabia abia atingea 38,2.
Surse și metodă
Socotim știutorii de carte din 100 de locuitori de la 7 ani în sus, ambele sexe, laolaltă. Numerele pe 1899 vin din Tabela 33 a volumului din 1905; cele pe 1912 și 1930, din Tabela VII a volumului III din 1938, unde coloana veche e republicarea recensământului din 19 decembrie 1912.
Socotim cele 32 de județe ale Vechiului Regat; Baia din 1930 e Suceava din 1899 și 1912. Fiecare număr a fost citit de pe pagina scanată, iar sporurile au fost resocotite: 1930 minus 1912, județ cu județ.
Recensământul din 1899
Legile lui Haret
Școala din sat
Recensământul din 1930
Imaginile
- Recensământul din 1899, vol. 1905, domeniu public (scan archive.org) · archive.org
- Recensământul din 1899, vol. 1905, domeniu public (scan archive.org) · archive.org
- Recensământul din 1930, vol. III, 1938, domeniu public (scan archive.org) · archive.org
- Abecedar, 1868, domeniu public (scan archive.org) · archive.org
- Fotografie de epocă, domeniu public · Wikimedia Commons