Marius Comper EN

HC-85 · fabricat în serie la București din 1985

Numele tău,
pe casetă

HC-85 se lega la televizorul din casă și încărca programele de pe un casetofon obișnuit. Pagina îți pune numele într-un program BASIC, îl transformă în sunetul pe care l-ar fi înregistrat calculatorul pe bandă și îți dă fișierul. Se încarcă și azi.

Încarcă-ți numele

Politehnica · ICE Felix

Un calculator care se lega la televizor

Adrian Petrescu și Francisc Iacob au proiectat modelul de laborator al HC-85 la Catedra de calculatoare a Institutului Politehnic din București. Traian Mihu, de la Fabrica de Calculatoare, își amintește că HC-85 a fost realizat în 1984, la inițiativa catedrei. La ICE Felix, inginerii Eugen Dobrovie și Sandu Anghel au adaptat proiectul pentru fabricația de serie, care a început în 1985, după volumul coordonat de Petrescu.

Calculatorul se lega la un televizor alb-negru, la unul color, în sistem PAL, sau la un monitor color, iar programele veneau de pe un casetofon. Tastatura și placa erau în aceeași carcasă. În spate erau mufele pentru alimentare, televizor, monitor, casetofon și două manete de joc, plus un conector de extensie.

Procesor
Z80A, 3,5 MHz
Memorie
48 KB RAM, 16 KB EPROM
Imagine
256 × 192 de puncte, 8 culori
Tastatură
40 de taste + reset
Programe
pe casetă audio
Pe o masă: un televizor în stânga, un HC-85 negru la mijloc și un casetofon argintiu în dreapta.
Prima variantă a HC-85, V0.1, între televizor și casetofon, în figura 1 din lucrarea „Microcalculatorul personal HC-85”. Foto: A. Petrescu, F. Iacob, T. Domocos, T. Mihu, E. Dobrovie, Wikimedia Commons, GFDL.

12.000 de lei

Peste patru salarii medii

Planul fabricii prevedea un preț de 40.000 de lei. Traian Mihu își amintește că a reușit să-l coboare la 12.000 de lei: „Datorită prețului competitiv, HC85 a putut fi folosit pe scară largă de elevi și studenți […]”.

În 1985, salariul mediu net era de 2.827 de lei pe lună, așa că 12.000 de lei însemnau cam 4,2 salarii. Arhiva old-computers.com dă un preț de 15.000 de lei în 1987; la salariul mediu net din acel an, de 2.872 de lei, asta însemna 5,2 salarii.

Autorii calculatorului scriu că școlile, liceele și facultățile l-au cumpărat „în mari cantități”. Până în aprilie 1990, ministerul învățământului găsise în școli „cîteva mii de calculatoare, îndeosebi HC-85 și compatibile”.

40 de taste

O tastă, un cuvânt întreg

Cele 40 de taste erau legate într-o rețea de opt rânduri pe cinci coloane, pe care calculatorul o citea la fiecare 20 de milisecunde. BASIC-ul preluat de la Spectrum scria cuvinte întregi dintr-o apăsare: când pe ecran clipea litera K, calculatorul aștepta o comandă, iar tasta P scria PRINT, tasta J scria LOAD.

Încearcă pe tastatura din imagine sau cu butoanele de mai jos. Comanda care pornea încărcarea de pe casetă era LOAD "": J, apoi de două ori SYMBOL SHIFT cu P, apoi ENTER. Casetofonul pornește, iar imaginea de pe bandă se încarcă pe televizor; SPACE oprește banda.

Merge și de la tastatura ta.

78 de circuite

Programe de Spectrum pe altă placă

După ce lucraseră la aMIC, un calculator personal anterior, cercetătorii de la Politehnică au constatat că mașinile asemănătoare din străinătate aveau mult mai multe programe. Au luat ca model Sinclair ZX Spectrum, calculatorul britanic de succes, ca să poată folosi programele scrise pentru el: interpretorul BASIC, limbaje ca LOGO, Pascal sau C, editoare de text, jocuri.

Hardware-ul l-au făcut altfel. La Spectrum, imaginea, tastatura și caseta treceau printr-un singur circuit făcut la comandă, numit ULA. HC-85 a împărțit aceste sarcini între circuite logice obișnuite, iar manualul tehnic al ICE Felix din 1987 trece pentru unele dintre ele echivalente sovietice. Lista lui de piese numără 78 de circuite integrate: procesorul Z80A, la 3,5 MHz; 24 de cipuri de memorie 4116, de câte 16 kilobiți, adică 48 de kiloocteți; opt cipuri EPROM de câte doi kiloocteți, cu interpretorul BASIC; 41 de circuite logice standard; două circuite tampon pentru magistrala de date, un regulator de tensiune și un codor PAL pentru televizor.

La primele exemplare, cipurile ROM erau sovietice, în capsule de ceramică albă. O variantă ulterioară, în carcasă de plastic, a folosit cipuri MMN2616 de la Microelectronica, în capsule de plastic.

6.912 octeți

De ce apare imaginea în benzi

Imaginea are 256 de puncte pe orizontală și 192 pe verticală, câte un bit fiecare: 6.144 de octeți. Încă 768 de octeți dau culorile. Tot ecranul încape în 6.912 octeți, de la adresa 16.384.

Memoria împarte imaginea în trei benzi orizontale. În fiecare bandă, primii 32 de octeți țin linia de sus a primului rând de caractere, următorii 32, linia de sus a rândului al doilea, și tot așa; abia după ce s-au terminat rândurile vine a doua linie din fiecare rând. De aceea o imagine încărcată de pe casetă apare în benzi rare care se îndesesc, iar culorile vin la sfârșit.

Derulează ca să urmărești încărcarea octet cu octet. Contorul arată în ce punct al benzii ai ajuns, iar dungile de pe margine urmează fiecare schimbare a semnalului, cum le desena programul de încărcare.

8 × 8 puncte

Două culori în fiecare pătrat

Culoarea nu se alege punct cu punct. Fiecare pătrat de opt pe opt puncte are un singur octet de culoare, care stabilește culoarea desenului și pe cea a fondului, fiecare din opt posibile. Dacă un obiect avea nevoie de o a treia culoare într-un pătrat, se schimba culoarea întregului pătrat.

Imaginea de încărcare de pe ecran e desenată după aceeași regulă: niciun pătrat nu are mai mult de două culori.

2 × 244 µs

Două unde pentru fiecare bit

Calculatorul înregistra pe bandă un semnal dreptunghiular. Un bit 0 e format din două semiunde de câte 855 de tacturi ale procesorului, adică 244 de microsecunde fiecare. La un bit 1, fiecare semiundă ține de două ori mai mult: 489 de microsecunde. Viteza depinde de proporția celor două valori, între 1.023 și 2.047 de biți pe secundă.

Un fișier are două blocuri: un antet scurt, cu numele și lungimea, și blocul de date. Fiecare bloc începe cu un ton de 807 Hz, care ține cinci secunde înaintea antetului și două secunde înaintea datelor, urmat de două semiunde scurte de sincronizare. Fiecare bloc se încheie cu un octet de control, după care calculatorul își dă seama dacă a citit greșit.

HC-85 a păstrat formatul casetelor de Spectrum, așa că programele circulau între cele două calculatoare. Imaginea de pe ecran, de 6.912 octeți, se încarcă în aproximativ 42 de secunde.

LOAD ""

Încarcă-ți numele

Scrie un nume. Pagina îl pune într-un program BASIC de trei rânduri, care înnegrește ecranul, îți scrie numele cu galben și scoate un sunet scurt, apoi îl salvează pe bandă în formatul de casetă al calculatorului.

1986–1994

Programe din reviste și de pe casete

Calculatorul venea cu o casetă demonstrativă cu programe de la ICE Felix: pe o față, o prezentare a calculatorului și patru lecții; pe cealaltă, jocul Serpenti, înregistrat de două ori.

Revistele publicau și ele programe. În 1986, suplimentul „Calculatorul, nimic mai simplu!” al revistei Știință și Tehnică a tipărit TRIGRAF, un program care desena grafice de funcții trigonometrice, „scris în BASIC – HC 85”. În 1988, Tehnium a publicat un program de ceas pentru „calculatoarele HC-85 sau SPECTRUM”. Cititorii le tastau rând cu rând și le salvau pe casetă.

ICE Felix a continuat seria cu HC-88, HC-90, HC-91 și HC-2000; HC-90, HC-91 și HC-91+ au păstrat carcasa de plastic a variantei ulterioare de HC-85. Muzeul de istoria calculatoarelor Retro IT din Arad are un HC-85 în colecție.

LOAD ""

Un joc cu șerpi

Pe fața a doua a casetei demonstrative era jocul Serpenti, iar eticheta spunea „All rights of the manufacturer reserved”. Cine deține azi aceste drepturi nu se știe, așa că jocul de aici e unul nou cu șerpi, scris pentru această pagină în BASIC-ul calculatorului, cât să încapă pe o pagină de revistă: 28 de rânduri.

Apasă „Încarcă jocul”. Pe marginea ecranului apar dungile de încărcare, ca la o casetă, iar încărcarea durează cam 18 secunde. Ca să începi, apasă o tastă sau atinge un buton de sub joc. Șarpele se conduce cu Q, A, O și P sau cu săgețile.

Jocul rulează într-un emulator care folosește memoria ROM originală a calculatorului ZX Spectrum 48K, modelul britanic după care a fost făcut HC-85.

Programul în BASIC, ca într-o revistă
10 REM SERPI pentru HC-85, mariuscomper.uk/hc-85
20 BORDER 0: PAPER 0: INK 7: CLS : DIM x(400): DIM y(400): RANDOMIZE
30 LET h=1: LET t=1: LET g=3: LET s=0: LET dx=1: LET dy=0
40 PRINT AT 0,1; INK 6;"SERPI";AT 0,10; INK 5;"Q A O P";AT 0,21; INK 7;"SCOR 0"
50 FOR i=0 TO 31: PRINT AT 1,i; PAPER 1;" ";AT 21,i; PAPER 1;" ": NEXT i
60 FOR i=2 TO 20: PRINT AT i,0; PAPER 1;" ";AT i,31; PAPER 1;" ": NEXT i
70 LET x(1)=8: LET y(1)=11: PRINT AT 11,8; PAPER 4;" "
80 PRINT AT 15,(32-LEN "APASA O TASTA")/2; INK 6;"APASA O TASTA": PAUSE 0: PRINT AT 15,1;"                              "
90 GO SUB 500
100 LET c=CODE INKEY$: IF c=0 THEN GO TO 150
110 IF (c=113 OR c=81 OR c=55 OR c=11) AND dy=0 THEN LET dx=0: LET dy=-1
120 IF (c=97 OR c=65 OR c=54 OR c=10) AND dy=0 THEN LET dx=0: LET dy=1
130 IF (c=111 OR c=79 OR c=53 OR c=8) AND dx=0 THEN LET dx=-1: LET dy=0
140 IF (c=112 OR c=80 OR c=56 OR c=9) AND dx=0 THEN LET dx=1: LET dy=0
150 LET nx=x(h)+dx: LET ny=y(h)+dy: LET a=ATTR (ny,nx)
160 IF a=15 OR a=39 THEN GO TO 600
170 LET h=h+1: IF h>400 THEN LET h=1
180 LET x(h)=nx: LET y(h)=ny: PRINT AT ny,nx; PAPER 4;" "
190 IF a=23 THEN LET g=g+3: LET s=s+10: PRINT AT 0,26;s: BEEP .02,24: GO SUB 500
200 IF g>0 THEN LET g=g-1: GO TO 100
210 PRINT AT y(t),x(t);" ": LET t=t+1: IF t>400 THEN LET t=1
220 GO TO 100
500 LET fx=INT (RND*30)+1: LET fy=INT (RND*19)+2
510 IF ATTR (fy,fx)<>7 THEN GO TO 500
520 PRINT AT fy,fx; PAPER 2;" ": RETURN
600 BEEP .4,-12: PRINT AT 10,9; PAPER 2; INK 7;" JOC TERMINAT "
610 PRINT AT 12,(32-LEN " SCOR 00 - INCA O DATA? ")/2; PAPER 7; INK 0;" SCOR ";s;" - INCA O DATA? "
620 PAUSE 50: PAUSE 0: RUN
Jocul pentru emulatoare (.tap)

Trimite banda

Linkul deschide pagina cu numele tău deja pe casetă.

Surse

Formatul fișierelor și timpii benzii sunt cei ai rutinei de casetă din memoria ROM a calculatorului ZX Spectrum de 48K, păstrată de HC-85. Sunetul generat de pagină a fost încărcat în simulatorul SkoolKit cu această rutină: programul s-a încărcat, a pornit singur și a scris numele. Literele de pe ecran și imaginea de încărcare sunt desenate pentru această pagină.

  1. A. Petrescu, F. Iacob, T. Domocos, T. Mihu, E. Dobrovie, „Microcalculatorul personal HC-85”, lucrare tehnică retrospectivă a autorilor de la Politehnica din București și ICE Felix (procesor, memorie, imagine, tastatură, casetofon, alegerea modelului Spectrum, vânzările către școli).
  2. Eticheta de pe fața a doua a casetei demonstrative: „All rights of the manufacturer reserved”.
  3. ICE Felix, Manual tehnic HC-85, 1987, anexa A, lista de componente (78 de circuite integrate, 24 × 4116, 8 × 2716, echivalente sovietice K555).
  4. Adrian Petrescu (coord.), abc de calculatoare personale și... nu doar atât, Editura Tehnică, 1990, vol. 1 (fabricația de serie din 1985) și vol. 2 (situația din școli până în aprilie 1990).
  5. Traian (Dorin) Mihu, „Fabrica de Calculatoare – ani, oameni, fapte”, Market Watch, 2008, republicat de Cronica IT&C (realizarea calculatorului și prețul, după amintirile lui).
  6. Institutul Național de Statistică, câștigul salarial mediu net, Monitorul Oficial nr. 457/2011, anexa 2 (2.827 de lei în 1985, 2.872 de lei în 1987).
  7. old-computers.com, HC-85 (prețul indicat pentru 1987).
  8. Electrokits, „Microcalculatorul personal HC-85 (1985)” (variantele de carcasă și de memorie ROM); Muzeul Retro IT, Arad (fișa exemplarului din colecție; carcasa păstrată la HC-90, HC-91, HC-91+).
  9. Z80 România, Caseta demonstrativă HC-85 (ICE Felix, 1986).
  10. Știință și Tehnică, „Calculatorul, nimic mai simplu!”, 1986, p. 55; Tehnium 10/1988, p. 13.
  11. Electrokits, HC-88, HC-90, HC-91, HC-2000.
  12. World of Spectrum, ZX Spectrum 48K reference; Sinclair Wiki, Spectrum tape interface (timpii benzii: 2.168, 667, 735, 855 și 1.710 tacturi; 8.063 și 3.223 de semiunde de început; memoria ecranului).
  13. Verificarea încărcării: SkoolKit (tap2sna, simularea rutinei de încărcare din ROM).
  14. JSSpeccy 3.2 © Matt Westcott. Această versiune încarcă doar memoria ROM de 48K și redă sunetul mai încet. Este oferită fără garanție și poate fi redistribuită în condițiile Licenței Publice Generale GNU, versiunea 3; sursa acestei versiuni. Memoria ROM originală a calculatorului ZX Spectrum 48K este oferită gratuit; în 1999, Amstrad a permis redistribuirea ei împreună cu emulatoarele, păstrându-și drepturile de autor.