UN CUVÂNT, UN CERC, APROAPE TREI MILENII
Hora de la nunta ta începe pe scutul lui Ahile
Grecescul choros însemna ringul de dans și ceata care dansează. În Răsărit a rămas în picioare — horo, oro, horă, horah. În Apus, prin latină și franceză veche, a ajuns choir, ceata care cântă așezată. Roata de mai jos le leagă pe toate.
- Iliada 18.590–606
- ringul de dans de pe scutul lui Ahile
- 1856 → 1859
- poemul devine imnul Unirii
- 2017
- kolo intră în UNESCO. Hora nu e pe listă.
c. 4200 î.Hr. → 1989
Cercul se prinde
- ΧΟΡΟΣ
- CHOROS
- HORO
- HORĂ
- HORAH
Roata cuvântului
Șapte opriri, de la lutul de Cucuteni la cercul de azi. Pornește rularea sau alege o oprire; fiecare își arată anul, forma și locul, cu trimitere la capitol.
c. 4200 î.Hr.
○
înainte de cuvânt · Frumușica, jud. Neamț
Vase-suport Cucuteni A cu 4, 6 sau 8 siluete feminine prinse în dans circular. Arheologii le numesc tipul „Hora”; legătura cu hora de azi e forma, nu un document.
Ramura apuseană: CHORUS (latină, „ring de dans”) → CUER (franceză veche) → CHOIR (engleză, „ceata de cântăreți”, c. 1400; companie organizată, c. 1650). Cuvântul care s-a așezat să cânte.
c. 4200 î.Hr.
○
înainte de cuvânt · Frumușica, jud. Neamț
Vase-suport Cucuteni A cu 4, 6 sau 8 siluete feminine prinse în dans circular. Arheologii le numesc tipul „Hora”; legătura cu hora de azi e forma, nu un document.
c. 750 î.Hr.
ΧΟΡΟΣ
choros: ringul și ceata · Cnossos / Troia (în poem)
Hefaistos făurește pe scut un choros „ca acela pe care Dedal îl făcuse odinioară în larga Cnosos pentru Ariadna cea cu frumoase plete”. Tinerii și fetele se țin „de mâini, de încheieturi”.
c. 1100
ΧΟΡΟΣ
același cerc, aproape două mii de ani mai târziu · Constantinopol
Pasul „mâna pe încheietură” se repetă în epoca bizantină și după ea; horele se joacă și în pronaos. Cel care începe cântecul și ține cercul se cheamă chorolektes.
c. 1400
HORO · ORO · HORĂ
cuvântul se ramifică · Balcani
Din choros: bulgarul horo, macedoneanul oro, româna horă (prin bulgară, arată DEX), turcul hora. Sensul primar a fost poate „cerc”.
1856 → 1859
HORA UNIRII
poemul devine imn · Iași
Alecsandri publică poezia în 1856; Flechtenmacher îi scrie muzica. Cântecul ajunge „imnul neoficial” al Unirii și se joacă în fiecare 24 ianuarie.
1919–1923
הורה · HORAH
a treia aliyah · Tel Aviv
Horah se naște din hora românească, arată Encyclopaedia Judaica: pași alergați spre dreapta, la început lenți, apoi tot mai iuți.
1989 → azi
HORA
cercul viu · Timișoara → Iași
În decembrie 1989 mulțimile din Timișoara cântă Hora Unirii. În fiecare ianuarie, cercul se prinde din nou.
Capitolele
Șase opriri pe îndelete, fiecare cu izvoarele ei.
Capitolul I · c. 4200 î.Hr.
I. Cercul din lut
Cu mii de ani înainte de Homer, niște vase de lut poartă deja un dans în cerc. Arheologii îi spun „Hora”; ce o leagă de hora noastră e forma, nu un document.
- 4, 6, 8
- siluete pe vasele-suport
- Cucuteni A
- bicrom alb-roșu
- Frumușica
- prima descoperire, jud. Neamț
Vasele-suport de tip „Hora” vin din faza Cucuteni A: pe ele, 4, 6 sau 8 siluete feminine stilizate se țin într-o horă. Prima a ieșit la lumină pe Cetățuia Frumușica, la Bodești, în județul Neamț — de acolo porecla „Hora de la Frumușica”.
Abstractul simpozionului Cucuteni-5000 (2018) numește hora „cel mai vechi dans din Europa”. Titlul e al arheologilor; între lutul lor și hora de azi nu există șir de documente. Forma se vede cu ochiul liber; documentele dintre ea și azi lipsesc.
Capitolul II · c. 750 î.Hr.
II. Scutul lui Ahile
Cea mai veche atestare a cuvântului e o scenă întreagă: un ring de dans făurit în metal, cu pașii descriși mișcare cu mișcare.
- 18.590–606
- Iliada, versurile ringului
- 17
- versuri, numărate pe textul Murray
- 1924
- traducerea Murray, domeniu public
Hefaistos făurește scena pe scutul lui Ahile, la rugămintea Thetidei: un choros întreg, cu veșminte, cu pumnale de aur, cu mulțimea împrejur și cu doi tumbleri la mijloc, „povățuitorii jocului”.
Choros înseamnă aici ringul de dans; același cuvânt îi numește și pe dansatori. Dicționarul etimologic englez dă ambele sensuri dintr-o suflare: „round dance; dancing-place; band of dancers”.
[590] Therein furthermore the famed god of the two strong arms cunningly wrought a dancing-floor like unto that which in wide Cnosus Daedalus fashioned of old for fair-tressed Ariadne. There were youths dancing and maidens of the price of many cattle, holding their hands upon the wrists one of the other. [595] Of these the maidens were clad in fine linen, while the youths wore well-woven tunics faintly glistening with oil; and the maidens had fair chaplets, and the youths had daggers of gold hanging from silver baldrics. Now would they run round with cunning feet [600] exceeding lightly, as when a potter sitteth by his wheel that is fitted between his hands and maketh trial of it whether it will run; and now again would they run in rows toward each other. And a great company stood around the lovely dance, taking joy therein; [605] and two tumblers whirled up and down through the midst of them as leaders in the dance.
[590] Acolo, meșterul zeu al celor două brațe vânjoase a făurit cu măiestrie un ring de dans, asemenea celui pe care Dedal îl făcuse odinioară, în larga Cnosos, pentru Ariadna cea cu frumoase plete. Acolo jucau tineri și fecioare preț de multe vite, ținându-se de mâini, de încheieturi. [595] Fecioarele purtau in subțire, iar tinerii tunici bine țesute, lucind ușor de untdelemn; fecioarele aveau cununi frumoase, iar tinerii pumnale de aur atârnate de baldricuri de argint. Când alergau roată, cu pași meșteșugiți, [600] atât de ușor, cum olarul își încearcă roata potrivită între mâini, s-o vadă de merge; când alergau iarăși în șiruri, unii spre alții. Iar împrejurul mândrei hore multă mulțime stătea, desfătându-se; [605] și doi saltimbanci se dădeau tumba prin mijlocul lor, povățuitorii jocului.
Capitolul III · c. 1100
III. Mâna pe încheietură
La aproape două mii de ani după Homer, același pas se joacă în jurul bisericilor și înăuntrul lor.
- chorolektes
- cel care începe cântecul și ține cercul
- pronaos
- hora se joacă și în biserică
- „hand on wrist”
- pasul homeric, repetat după Bizanț
„Așa-numitul pas «mână pe încheietură» … se repetă în epoca bizantină și post-bizantină”, rezumă Archaeology Wiki. Perechea cu versul lui Homer e motivul acestui capitol.
Conducătorul jocului se numea koryphaios sau chorolektes: el începea cântecul și avea grijă să se păstreze cercul. Efstathios din Tesalonic pomenește un dans care începea în cerc și se termina cu dansatorii față în față.
Capitolul IV · c. 1300–1650
IV. Răscrucea cuvântului
În Răsărit cuvântul a rămas în picioare, în cerc. În Apus s-a așezat în strană. Ambele destine pornesc din aceeași silabă.
- horo · oro · horă
- ramura care dansează
- chorus → cuer → choir
- ramura care cântă
- *kolo „roată”
- același cerc, alt cuvânt
Sensul primar al lui choros a fost poate „cerc”. De unde vine el însuși nu se știe: poate din *gher- „a cuprinde”, poate din *gher- „a-i plăcea” — ambele ipoteze stau în picioare.
Sârba și perinița sunt jocuri românești cu alte nume și alte istorii; nu intră în șirul lui choros.
Cele două ramuri
Ramura care dansează
- HORO bulgară — prin ea intră cuvântul în română (DEX)
- ORO macedoneană
- HORĂ română, din bulgară (DEX: „Bg. horo”)
- HORA turcă
- HORAH ebraică, mai ales din hora românească (Judaica)
- KHOROVOD rusă — „analizat de obicei” ca choros + vod „a conduce”; sursă unică
Ramura care cântă
- CHORUS latină: „ring de dans” (Merriam-Webster)
- CUER · QUER franceză veche: strana și ceata de cântăreți
- QUEOR · QUYRE engleză, c. 1300–1400
- CHOIR rescris c. 1650 după model clasic; „companie organizată de cântăreți”
Puntea dintre dans și glas: drama attică „s-a născut din povestiri strecurate în pauzele dansului”; khorosul tragic avea 12 sau 15 oameni, cel comic 24. De acolo pornește corul care comentează piesa — și, mult mai târziu, strana.
Același cerc, alt cuvânt
- KOLO sârbesc, din proto-slava *kolo „roată”. Dovada că același cerc poate avea alt nume. În UNESCO din 2017 — ceea ce hora nu e.
- HALAY disputat: un refren de cântec pontic, după Wikipedia; oricum în afara lui choros.
Capitolul V · 1856–1859
V. Hora Unirii
Un poem de revistă ajunge, în trei ani, cântecul în care se prinde o țară întreagă.
- 1856
- poemul lui Alecsandri
- Flechtenmacher
- muzica
- 24 ianuarie
- ziua Unirii, ziua horei
Vasile Alecsandri publică poezia în 1856; Alexandru Flechtenmacher îi scrie muzica. Cântecul se cântă și se joacă mai ales pe 24 ianuarie, ziua Unirii din 1859 — „imnul neoficial” al contopirii Principatelor.
O litografie din 1857 înfățișează hora pe Dealul Spirii, la București: doi ani mai târziu, același joc avea cuvinte noi.
Înregistrările istorice ale imnului nu au licență liberă; capitolul acesta se citește în tăcere.
Capitolul VI · 1989 → azi
VI. Cercul viu
În decembrie 1989, Timișoara cântă Hora Unirii. De atunci, cercul nu s-a mai desfăcut.
- 16 decembrie
- Timișoara iese în stradă
- „Libertate!”
- scandarea, apoi cântecul
- 24 ianuarie
- hora se joacă în fiecare an
„A început să se scandeze «Libertate!» și să se cânte Hora Unirii și Deșteaptă-te, române”, notează un suport de curs despre Revoluție, despre Timișoara. Documentat e cântecul; hora jucată la București în acele zile aparține amintirilor, încă neverificată documentar.
În fiecare 24 ianuarie, de Ziua Unirii, hora se prinde în piețe, de la Iași la București. Aman o picta la Aninoasa în 1890; fotograful de azi o prinde la fel, umăr lângă umăr.
Ce nu e hora
Trei lucruri care se spun des și nu stau în picioare.
„Hora e în UNESCO”
Nu e. Lista României cuprinde Călușul, Doina, ceramica de Horezu, Colindatul, dansurile de ceată, scoarțele, Mărțișorul, lipițanii și transhumanța — hora lipsește. Eroarea pornește și dintr-un abstract de simpozion care o declară listată; verificarea pe lista oficială infirmă.
„Kolo și halay sunt aceeași vorbă”
Nu sunt. Kolo vine din proto-slava *kolo, „roată”. Halay e disputat, oricum în afara lui choros. Cercul seamănă; cuvintele nu se înrudesc.
„Hora se joacă la fel de la Cucuteni încoace”
Între vasele de lut și azi nu există șir de documente. Ce se păstrează e forma — cercul — și, din Homer încoace, cuvântul. „Fără oprire” ar fi mai mult decât știm.
Al cui e cuvântul?
Șase forme, șase limbi. Alege limba fiecărei forme; scorul rămâne salvat aici.
1 HORO e forma…
Răspunsul
bulgară — Horo e forma bulgară; prin ea a intrat horă în română.
2 ORO e forma…
Răspunsul
macedoneană — Oro e forma macedoneană.
3 HORAH e forma…
Răspunsul
ebraică — Horah e forma ebraică, luată — arată Judaica — mai ales din hora românească.
4 Din ce rădăcină vine KOLO?
Răspunsul
proto-slava *kolo „roată” — Din *kolo „roată”: dovada că același joc poate avea alt nume.
5 Pe ce drum a ajuns CHOIR în engleză?
Răspunsul
choros → chorus → cuer → choir — Prin latină și franceză veche; „ceată de cântăreți” de pe la 1400.
6 Ce se poate spune sigur despre KHOROVOD?
Răspunsul
„analizat de obicei” ca choros + vod — Doar atât: descompunerea circulă cu o singură sursă slabă.
Numerele cercului
Toate ies din sursele citate mai sus.
- 17
- versuri Iliada, 18.590–606
- 4 · 6 · 8
- siluete pe vasele „Hora”
- 12 · 15 · 24
- oamenii khorosului tragic și comic
- 3
- ani de la poem (1856) la Unire (1859)
- 130
- ani de la Unire la decembrie 1989
- 2017
- anul în care kolo intră în UNESCO; hora nu e pe listă
Surse și metodă
Textele vechi întâi, apoi dicționarele, apoi istoria. Legăturile duc la paginile citate.
Texte și dicționare
- Iliada 18.590, trad. Murray (Perseus)
- Etymonline: choir
- Etymonline: chorus
- Merriam-Webster: chorus
- DEX online: horă
Dansul și istoria
- Hora (dance), etimologia (EN-wiki)
- Byzantine dance (EN-wiki)
- Dance in Byzantium (Archaeology Wiki)
- Hora Unirii (EN-wiki)
- Horah (Encyclopaedia Judaica)
Contraste și liste
- Kolo (dance) (EN-wiki)
- Kolo, traditional folk dance (ich.unesco.org/01270)
- Halay (EN-wiki)
- Elemente UNESCO în România (EN-wiki)
- Cucuteni-5000 Redivivus, pp. 32–33 (UTM, PDF)
Citatele din Murray (1924) sunt domeniu public; traducerea română a pasajului homeric e proprie și marcată ca atare. Unde izvorul lipsește, textul tace sau povestește ca amintire — vezi cutia „Ce nu e hora”.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.