Ia bunicii, copiată pe pânză

Un pătrat de pânză, la 13 ani#

Minodora Cismaș avea 13 ani când a cusut modelul acesta, în Porumbacu de Sus. L-a copiat după o piesă lucrată de Cismaș Ana. Fișa muzeului spune că modelul avea atunci 105 ani.

Pe o bucată de pânză netivită, fata a lucrat un singur element din cămașă: modelul de peste umăr, cu fir albastru. Muzeul a păstrat pânza și a notat pe fișă numele ei, vârsta și cine lucrase piesa după care a cusut. Vezi fișa întreagă →

Ce scrie pe fișe#

961 dintre modele vin din această anchetă: aproape toate fișele lor trimit la câte un „chestionar de identificare pentru broderii”, un formular al secției de artă populară a Muzeului Brukenthal din Sibiu. Cele mai multe fișe datate sunt din decembrie 1954; câteva sunt din 1955–1958, iar unele, din Hunedoara, pomenesc piese originale cusute în anii ’60.

Fișa notează, după caz, cine a cusut și câți ani avea, satul, după a cui cămașă s-a lucrat, cât de vechi era modelul, pe ce parte a cămășii stătea și dacă era frecvent sau rar în zonă. Cine a organizat ancheta și cum au fost strânse modelele nu apare în nicio lucrare publicată găsită până acum.

De la 11 la 82 de ani#

Pe 532 de fișe e trecută vârsta celei sau celui care a cusut. Cele mai tinere aveau 11 ani; cea mai vârstnică femeie avea 70. Dintre cele aproximativ 200 de persoane cu vârsta trecută, mai mult de jumătate aveau sub 30 de ani.

42 de modele au fost cusute de fete sub 16 ani, 18 dintre ele în Porumbacu de Sus; altele, de elevele școlii de 7 ani din Slimnic. Separat stau cojocarii din Săliște, care au dat muzeului modelele de pe pieptare și cojoace. Meșterul cojocar Achim Tănase avea 82 de ani. Florile se fac „după cum e tocmeala”, scrie pe o fișă a lui; pe alta: „dacă e mai scump, mai mândre”. Vezi fișa întreagă →

Modele de 100 de ani#

Pe 799 de fișe e scris cât de vechi era modelul. 103 aveau cel puțin 100 de ani; 66 dintre ele sunt modelele de pieptar și de cojoc ale celor doi cojocari din Săliște, pe ale căror fișe scrie aproape peste tot „100 de ani”.

Cea mai mare vechime scrisă în ani: 147 de ani, la un model cusut de Voineag Monodora după o piesă a Aureliei Voineag. La Ucea de Sus, Ana Vlad, născută în 1891, a copiat o piesă a Paraschivei Vlad, născută în 1797. Iar o fată de 14 ani din Berivoi a copiat o piesă pe care, scrie pe fișă, Eva Maga o lucrase în 1800. Vezi fișa întreagă →

O viață în cămăși#

Unele fișe spun și pentru cine era cămașa. Există ii „feterești” și ii tinerești, ii de mireasă, una purtată și a doua zi după nuntă, și cămăși „bătrânești”, despre care scrie pe o fișă din Pricaz:

„Când femeia trece de 40 de ani începe să-și facă cămașă bătrânească.”Stîrc Aurelia, Pricaz

La Vlădeni, o ie de mireasă a fost „păstrată ca ie de înmormântare, după un vechi obicei, împreună cu inelul de cununie”. Vezi fișa întreagă →

Negru pe alb#

Pe 87% dintre modele apare negrul. În satele anchetei din 1954 proporția urcă la 94%; roșul apare doar pe 11%.

Albumul Minervei Cosma, alcătuit la Sibiu în 1905, arată altfel: negrul e pe 37% dintre modele, roșul pe 80%. Nu se știe din ce sate vin modelele albumului, așa că diferența nu arată cum s-a schimbat moda. Maria Șpan scrie că membrii ASTREI au propus, pe la 1900, un „costum național” alb și negru, adoptat de mai multe sate, mai ales din zona Sibiului.

76 de sate#

Modelele puse pe hartă vin din 76 de sate. Cele mai multe sunt din Poiana Sibiului (307), Săliște (205) și Rășinari (103), în Mărginimea Sibiului, la poalele munților de la sud-vest de Sibiu; apoi din satele Țării Făgărașului, sub creasta Făgărașilor.

Apasă pe un sat de pe hartă și vezi modelele lui în lista de mai jos.

Două albume mai vechi#

Pe același perete stau și 195 de modele din albumul de broderii strâns în 1904 de Dimitrie Comșa, profesor la Sibiu, și 168 din albumul alcătuit în 1905 de Minerva Cosma, reprezentanta Reuniunii femeilor române din Sibiu, arătat la deschiderea Muzeului Asociațiunii, pe 19 august 1905.

Pentru ele, fișele dau rar un nume sau un sat. Muzeul Asociațiunii a fost desființat în 1950, iar colecția lui a trecut la Muzeul Brukenthal. Astăzi, toate modelele de pe acest perete sunt la Muzeul ASTRA.