Izvoarele minerale ale României: De ce apa are gust de fier sau de ouă

Borsec: apa care pișcă

În depresiunea Borsecului, apa iese din piatră încărcată cu gaz. O analiză publicată în 2013 arată 2.868,4 mg de dioxid de carbon liber pe litru, alături de 1.903,2 mg de bicarbonat, 384,4 mg de calciu și 107,1 mg de magneziu, cu o mineralizare totală de 2.554 mg pe litru. Anul prelevării nu este precizat, iar valorile diferă după an și foraj.

Gazul vine din aureola mofetică a lanțului vulcanic Călimani-Harghita și dizolvă, în drum prin rocile vulcanice, calciu, magneziu și fier. Așa se nasc apele intens carbogazoase, bicarbonatate, magneziene.

Izvoarele principale poartă nume proprii: Boldizsár (nr. 3), László (nr. 5), Lázár (nr. 6), Kossuth (nr. 10), Petőfi (nr. 11) și Pierre Curie. Doi cetățeni austrieci au luat terenul în arendă în 1806 și au ridicat prima fabrică de îmbuteliere. Titlul de Regina apelor minerale vine, conform primăriei, de la împăratul Franz Joseph.

Covasna: gazul în care stai

La Covasna, dioxidul de carbon iese din pământ ca gaz, în mofete, iar băile carbogazoase și emanațiile gazoase sunt folosite, în condiții de climat de cruțare, alături de un spital de cardiologie și un sanatoriu pentru copii. Un studiu amplu, pe o mie de pacienți hipertensivi, a descris efectul hipotensiv și vasodilatația capilară.

Apa este carbogazoasă, alcalino-teroasă cu calciu și magneziu. Manganul, însoțitorul obișnuit al fierului în apele minerale, ajunge la 7,3 mg pe litru în apa îmbuteliată aici, de peste douăzeci de ori pragul de 0,3 mg pe litru de la care fierul lasă gust metalic. Comparația arată ordinul de mărime: pragul este al fierului, nu al manganului.

Băile Herculane: apa caldă cu sulf

Izvoarele termominerale de pe valea Cernei erau cunoscute și folosite de romani și au fost redescoperite în 1728. Izvoarele nordice: Apollo, Hercule II, Hygeea, Hercule I: ies din calcarele hidostructurii Hercule, pe culoarul tectonic al văii. Hercule I variază între 17 și 52 de grade Celsius, cu un debit între 36 și 132 de litri pe secundă, după cum o taie apele reci de infiltrație.

Sunt ape sulfuroase, cu minimum un mg de hidrogen sulfurat sau de compuși înrudiți ai sulfului pe litru: izvorul Neptun 2, mai concentrat în hidrogen sulfurat, apare în cercetările de balneologie cu efecte inhibitorii asupra proceselor din mucoasa digestivă. Gustul este amar-astringent, cu miros specific. Din apele sulfuroase nu se face apă de masă. Ele rămân ape medicinale și băi termale.

Romanii au ridicat aici băi, Habsburgii le-au refăcut, iar Franz Joseph a numit stațiunea, la vizita din 1852, cea mai frumoasă de pe continent, după cum relatează dosarul Băilor Neptun. Printre oaspeți s-a numărat împărăteasa Elisabeta. Băile Neptun au fost, la vremea lor, printre cele mai moderne din Europa; după 1989 au fost abandonate.